ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1573/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costești, sub nr. x/2025, la data de 07.03.2025, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtă B., ca pe cale de ordonanță președințială, instanța să stabilească locuința minorei C., la domiciliul reclamantului, exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către tată (reclamant), obligarea pârâtei la pata unei pensii de întreținere în procent de 25% din venitul său net și la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul a considerat că sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 997 C. proc. civ.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

I.2.1. Judecătoria Costești, prin sentința nr. 758/06.05.2025 pronunțată în dosarul nr. x/2025 a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a hotărî astfel, instanța, în considerarea dispozițiilor art. 998 și art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a avut în vedere că locuința minorei a fost stabilită prin sentința civilă nr. 269/2025 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. x/2024, în mod provizoriu, până la soluționare dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, la domiciliul mamei pârâte.

Instanța a concluzionat că locuința minorei, la acest moment, este în mun. Buzău, iar simpla preluare a minorei de către tată, în baza încuviințării de către instanța de tutelă a unui program de vizitare nu poate fi asimilată cu schimbarea locuinței, chiar și în fapt.

I.2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău, prin sentința nr. 4994/28.07.2025 pronunțată în dosarul nr. x/2025, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamant, prin apărător, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Costești, a constatat ivit conflict negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere domiciliul în fapt al minorei la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv la tată, în orașul Costești, județul Argeș și, având în vedere dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că Judecătoria Costești este competentă în soluționarea cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) Cod procedură ivilă, Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

În speță, Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect ordonanță președințială, pe calea căreia s-a solicitat să se stabilească locuința minorei la domiciliul tatălui și exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către tată (reclamant), precum și obligarea pârâtei la pata unei pensii de întreținere în procent de 25% din venitul său net.

Astfel, ambele instanțe au reținut incidența dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă au apreciat diferit cu privire la domiciliul minorei. Pe de o parte, Judecătoria Costești a avut în vedere domiciliul minorei la adresa mamei, conform unei hotărâri judecătorești de stabilire provizorie a domiciliului acesteia la mamă. Pe de altă parte, Judecătoria Buzău a avut în vedere domiciliul în fapt minorei la adresa tatălui la data înregistrării inițiale a cererii de chemare în judecată, 7 martie 2025.

Astfel, conflictul negativ de competență intervenit în cauza pendinte a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite", de către instanțele ce și-au declinat reciproc competența teritorială.

Potrivit art. 496 alin. (1)-(4) C. civ., "(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situații ce interesează obiectul cererilor adresate instanței de tutelă și de familie.

Pentru locuința copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii (art. 496 alin. (1) C. civ.), fie al părintelui la care i s-a stabilit locuința prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

Pe de altă parte, se constată că, pe rolul Judecătoriei Costești se află dosarul nr. x/2024, având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu minor, pensie întreținere, în care la termenul din data de 14 mai 2025 s-a menținut prorogată verificarea competenței acestei instanțe, fiind amânată judecarea cauzei la 24.09.2025, pentru a acorda posibilitatea punerii în discuție a unei eventuale conexități a prezentei cauze cu dosarul nr. x/2024 în care Judecătoria Buzău și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Costești.

În conformitate cu dispozițiile art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Din această dispoziție legală rezultă că instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este cea care are căderea de a se pronunța în primă instanță asupra fondului, această prevedere având caracter special, motiv pentru care, de principiu, se impun a fi aplicate cu prioritate față de dispozițiile art. 114 C. proc. civ.

Față de cele anterior arătate, se constată că, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei vizând fondul dreptului dedus judecății prin prezenta ordonanță președințială, Judecătoria Costești nu și-a verificat competența materială și teritorială de soluționare a cauzei.

În acest context, în aplicarea regulii conform căreia competența de soluționare a ordonanței președințiale este aceeași cu cea stabilită pentru soluționarea cauzei pe fond, determinarea competenței se realizează în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale, în cazul în care, deși este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului, instanța învestită cu aceasta nu și-a stabilit competența.

În situația de față, prin sentința civilă nr. 269/2025 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. x/2024, a fost stabilită locuința minorei la domiciliul mamei.

În consecință, cum domiciliul minorei a fost stabilit prin hotărâre judecătorească la mamă, în Buzău, aceasta efectuând demersuri pentru punerea în executare a acestei sentințe, împrejurarea că în prezent minora se află la domiciliul tatălui nu poate determina concluzia că domiciliul sau reședința copilului este în acel loc, întrucât un astfel de raționament ar valida decizia reclamantului de a nu respecta o hotărâre judecătorească, conducând la stabilirea în mod arbitrar a competenței instanței. Prin urmare, competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială aparține judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul persoanei ocrotite conform hotărârii judecătorești care a stabilit acest aspect.

Față de cele mai sus expuse, constatând că instanța competentă teritorial să soluționeze ordonanța președințială pendinte este Judecătoria Buzău, în circumscripția căreia se află locuința minorei, în temeiul art. 135 C. proc. civ. Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 septembrie 2025.