ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 347/2025

Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 2 mai 2018 pe rolul Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A a chemat în judecată pe pârâții B - notar public, conducerea C Bank România S.A. - București prin Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945- 1989, pentru ca să fie obligați, în solidar, pentru suferința, stresul, calvarul, chinul, teroarea și înfometarea la care l-au supus din anul 2012 și până în prezent, să îi plătească daune financiare în valoare de 500.000 lei, iar pentru restul de bani pe care îi mai are de dat/achitat la C BANK Instituția Guvernului Român și cu cei care i-au analizat, aprobat, semnat și încheiat contractul ipotecar cu nr. C2204/84/420083 din data de 22.09.2011, să îi oblige în solidar că să îi achite ratele la creditul pe care l-a făcut în baza unei indemnizații pe care o primea lunar, legal și constituțional de la Casa Teritorială de Pensii în baza Legii nr. 341/2004, ca urmare a documentelor eliberate de Guvernul României prin reprezentantul lor legal D. Prin încheierea de ședință din data de 5 octombrie 2018 a fost admisă excepția de necompetență funcțională a Secției a II-a de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea uneia din secțiile civile ale Tribunalului București. Dosarul a fost înregistrat la data de 1 noiembrie 2018 sub nr. x/3/2018** pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Sentința pronunțată de Tribunalul București: Prin sentința civilă nr. 309 din 3 martie 2021, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului A împotriva pârâtului Notarul Public B. A obligat pe reclamantul A să achite diferența de remunerație în cuantum de 1376 lei curatorului special desemnat în cauză să reprezinte interesele pârâtului Notarul Public B, av. E. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C Bank România S.A. - București prin Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 și, pe cale de consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A a pârâților C Bank România S.A. - București prin Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București: Prin decizia nr. 240A din 8 noiembrie 2022, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a admis apelul și a anulat în parte sentința civilă apelată, în ce privește soluția pronunțată asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților C Bank România S.A. – Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. A trimis spre rejudecare aceleiași instanțe cererea formulată în contradictoriu cu pârâții C Bank România S.A. – Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. A menținut soluția referitoare la renunțarea la judecata cererii formulate în contradictoriu cu pârâtul B și la obligarea reclamantului la plata diferenței de remunerație a curatorului special desemnat în cauză să reprezinte interesele pârâtului B.

Rejudecarea fondului – Tribunalul București: Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă sub dosar nr. x/3/2018***. Prin sentința civilă nr. 1672 din 4 noiembrie 2022, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții C Bank România S.A. – București prin Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

Apel – Curtea de Apel București: Prin decizia nr. 400 A din 9 aprilie 2024, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant A împotriva sentinței civile nr. 1672 din 4 noiembrie 2022 pronunțată de Tribunalul București, în contradictoriu cu intimații-pârâți C Bank România S.A. București prin Agenția Câmpulung Muscel și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție: Împotriva deciziei civile nr. 400 A din 9 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie, reclamantul A a declarat recurs. În cuprinsul cererii de recurs, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că, în mod greșit, cu încălcarea principiilor răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349 C. civ., instanța de apel a respins apelul, în condițiile în care intimata C Bank Romania S.A. a avut o culpă directă, întrucât la data perfectării contractului de credit nu a solicitat prezentarea unor venituri suficiente, apte să garanteze buna desfășurare a plății ratelor conform eșalonării băncii pentru toată perioada de rambursare, fiind clar faptul că valoarea creditului trebuia să fie proporțională cu situația veniturilor sigure și constante realizate de reclamant, ca o garanție a posibilității de a intra în insolvabilitate și de a nu mai putea achita creditul contractat. În ceea ce privește pe intimatul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, instanța de apel a reținut în mod greșit faptul că ar fi solicitat nejustificat să îi achite ratele aferente creditului, în condițiile în care acesta nu este parte în contractul de credit bancar și nu are nici o obligație față de bancă, fără a ține seama de faptul că reclamantul, ca urmare a sistării indemnizației reparatorii de către Comisia Parlamentară, a fost nevoit să conteste în instanță hotărârea luată. Prin sentință obligatorie și opozabilă, Curtea de Apel București a obligat pe intimat să îi analizeze documentația aferentă dosarului său de revoluționar și să-i avizeze favorabil preschimbarea titlului de revoluționar. Ori, deși are o sentința favorabilă în acest sens, prin refuzul respectării hotărârii judecătorești, reclamantului i-au fost provocate prejudicii patrimoniale, din cauza sistării plății indemnizației reparatorii - sub acest aspect și intimatul Secretariatul de Stat având o culpă prin faptul că nu a atenționat Comisia Parlamentară despre existența hotărârii judecătorești definitive prin care era obligată să îi preschimbe certificatul vechi cu un certificat nou, să solicite hotărârea Comisei și să procedeze la eliberarea noului titlu de revoluționar, pe care ulterior să-l transmită în plată către Casa Județeană de Pensii Argeș, pentru ca să poată plăti din indemnizația lunară reparatorie ratele către bancă. Apreciază că neglijența și lipsa de implicare a Secretariatului de Stat atrăgea răspunderea civilă delictuală și obligarea să suporte o parte din obligațiile pe care le are față de bancă, în solidar cu intimata C Bank Romania S.A. În drept, au fost indicate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Procedura în fața instanței de recurs: În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 3 decembrie 2024. În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că urmează să se aprecieze cu privire la excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor formulate de recurentul-reclamant în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., invocată prin întâmpinare. Raportul a fost comunicat părților la 16 decembrie 2024. Părțile nu au formulat puncte de vedere la raport. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 11 februarie 2025, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. ,,recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.” Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., ”recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Criticile dezvoltate de recurentul-reclamant, referitoare la faptul că neglijența și lipsa de implicare a Secretariatului de Stat atrăgea răspunderea civilă delictuală, cu consecința obligării acestuia la suportarea unei părți din obligații, în solidar cu intimata C Bank Romania S.A., nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar, reprezentând chestiuni de fapt, ce sunt analizate în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei. Argumentele avute în vedere de instanța de apel în soluționarea căii de atac au vizat inexistența faptelor ilicite (încălcări ale normelor dreptului obiectiv) care să fi fost săvârșite de cele doi pârâți, reținându-se, pe de o parte, că nu se poate imputa pârâtei C Bank România S.A. faptul că a aprobat cererea reclamantului de acordare a creditului de nevoi personale fără a lua în calcul că o potențială pierdere a sursei de venituri a acestuia (generată de o modificare legislativă) îl va aduce într-o stare de insolvabilitate, iar pe de altă parte, pierderea de către reclamant a sursei sale de venituri nu poate fi imputată pârâtului Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, care nu a făcut decât să emită un act în executarea legii. Or, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant face trimitere la aspecte ce țin de stabilirea vinovăției (o altă condiție a atragerii răspunderii civile delictuale), respectiv la existența unei culpe directe a intimatei C Bank Romania S.A., întrucât la data perfectării contractului de credit nu a solicitat prezentarea unor venituri suficiente, apte să garanteze buna desfășurare a plății ratelor. Înalta Curte constată că, deși a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținerile recurentul-reclamant din cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță. Nemulțumirile generale ale părții față de soluția pronunțată și susținerile legate de stabilirea situației de fapt nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanța de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părților, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, susțineri care să poată fi însă încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea deciziei civile deciziei nr. 400 A din 9 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauzei cu minori și de familie. Pentru considerentele expuse, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.