ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1919/2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 26 noiembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr. x/301/2018, reclamantul A a chemat în judecat pe pârâții B și Societatea C IFN S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța: să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2945 din data de 22 octombrie 2007 de BNPA D și repunerea părților în situația anterioară; să oblige pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 9211 din data de 23 septembrie 2019, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei privind în favoarea Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată la data de 30 octombrie 2019 pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Prin sentința civilă nr. 1965 din data de 23 decembrie 2022, Tribunalul București, Secția a III-a civilă a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, unită cu fondul, invocată de pârâta B, ca neîntemeiată; a respins acțiunea, astfel cum a fost formulată și precizată, ca neîntemeiată; a respins cererea formulată de E S.R.L. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 7.005,53 lei, ca inadmisibilă, în prezentul proces; a lut act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamantul A, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 29 mai 2023.

3.Hotărârile pronunțate în faza apelului de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Prin decizia civilă nr. 1235 din data de 17 octombrie 2023, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze de minori și de familie a admis apelul formulat de reclamantul A împotriva sentinței civile nr. 1965 din data de 23 decembrie 2022 pronunțate de Tribunalul București, Secția a IlI-a civilă în dosarul nr. x/301/2018, în contradictoriu cu intimații-pârâți B, și C IFN S.A., citată la F S.R.L.; a anulat sentința civilă apelată și a reținut cauza pentru evocarea fondului. A acordat termen de judecată la 28 noiembrie 2023.

Prin încheierea de ședință din data de 28 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/301/2018, Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a îndreptat din oficiu eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 1235 din data de 17 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/301/2018, în cauza privind pe apelantul-reclamant A și pe intimații-pârâți B, și C IFN S.A., citată la F S.R.L., în sensul că în loc de „Cu recurs care se depune la Curtea de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în termen de 30 de zile de la comunicare” se va trece „Cu recurs odată cu fondul ”.

Împotriva acestor ultime hotărâri a declarat recurs pârâta B, căi de atac cu a căror soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză.

Recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1235 din 17 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Subsumat motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta a arătat că motivul esențial care stă la baza soluției adoptate de instanța de apel constă în împrejurarea că persoana juridică C IFN S.A. încetase să mai existe ca subiect de drept la 29 iulie 2013, anterior sesizării instanței de judecată.

A considerat că în cauză nu este incidență niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 480 alin. (3) C. proc. civ., deoarece nu există o nelegală citare a niciuneia dintre părți la judecata în fond, iar instanța de fond a intrat în judecata fondului.

A apreciat că doar reclamantul poate stabili cadrul procesual pasiv, astfel că, în ipoteza în care nu și-a îndeplinit obligația stabilită, urmează să suporte consecințele, instanța de apel neputând modifica cadrul procesual pasiv.

Instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 56 alin. (3) C. proc. civ. și cele ale art. 40 alin. (1) C. proc. civ., nepronunțându-se asupra excepției lipsei capacității de folosință și neanulând acțiunea în contradictoriu cu această entitate.

Recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 28 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/301/2018 de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Invocând incidența motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta-pârâtă, în esență, a susținut că, în mod greșit, instanța de apel a reținut că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 442 alin. (1) C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 96 pct. 2, art. 97 pct. 1, art. 483 alin. (1) și art. 485 alin. (1) C. proc. civ., a apreciat că orice hotărâre pronunțată de curtea de apel în etapa procesuală a apelului este supusă recursului în termen de 30 de zile de la comunicare, care urmează să fie soluționat de înalta Curte de Casație și Justiție

În ceea ce privește decizia în interesul legii nr. XXXIII din data de 16 aprilie 2007, a arătat că aceasta a fost pronunțată sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă și vizează interpretarea și aplicarea unor norme juridice care au fost în vigoare anterior intrării în ființă a actualului Cod de procedură civilă.

A subliniat că, potrivit art. 518 C. proc. civ., decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.

Dosarul nr. x/301/2018/a1, având ca obiect recurs împotriva deciziei civile nr. 1235 din 17 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 27 decembrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. x, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie (filele 2 și 3 din dosarul de recurs).

Dosarul nr. x/301/2018/a2, având ca obiect recurs împotriva încheierii de ședință din data de 28 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/301/2018 de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă la 27 decembrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. y, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie (filele 1 și 2 din dosarul de recurs).

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1235 din 17 octombrie 2023, întocmit în dosarul nr. x/301/2018/a1, s-a reținut că decizia Curții de Apel este supusă recursului doar odată cu decizia prin care se soluționează fondul litigiului.

Totodată, s-a reținut că instanța urmează a aprecia asupra admisibilității recursului din prisma legalității căii de atac, având în vedere și excepțiile tardivității și nulității recursului, invocate prin întâmpinare.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva încheierii de ședință din data de 28 noiembrie 2023, întocmit în dosarul nr. x/301/2018/a1, s-a reținut că partea nu are deschisă, la acest moment, calea de atac a recursului.

Totodată, s-a reținut că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă, a fost înregistrat dosarul nr. x/301/2018/a1, la 27 decembrie 2023, care are ca obiect recursul declarat de pârâta B împotriva deciziei civile nr. 1235 din 17 octombrie 2023, hotărâre cu privire la care, prin decizia ce face obiectul recursului în prezenta cauză, a fost respinsă cererea de îndreptare, lămurire, completare a deciziei anterior menționate.

Rapoartele întocmite în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ. au fost comunicate părților la 17 mai 2024, 20 mai 2024 și 23 mai 2024, respectiv la 8 mai 2024 și 9 mai 2024 .

Prin încheierea din 11 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I civilă, în dosarul nr. x/301/2018/a2, în temeiul art. 139 alin. (1) coroborat cu art. 494 C. proc. civ., s-a dispus conexarea dosarului nr. x/301/2018/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I civilă la dosarul nr. x/301/2018/a1 al aceleiași instanțe și a fost trimisă cauza la completul x, cu termen de judecată la 19 septembrie 2024.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul, cu prioritate în raport de excepția inadmisibilității, reținută prin rapoartele întocmite în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., conform art. 248 alin. (2) din același cod, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1235 din 17 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Potrivit art. 466 alin. (4) C. proc. civ., „Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel”.

Art. 494 C. proc. civ. dispune că „Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune”.

Conform art. 480 alin. (3) teza I C. proc. civ., „În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul”.

Aceste dispoziții legale au drept ipoteză situația (incidentă în speța de față) în care instanța de apel pronunță, în cauză, o primă hotărâre, prin care, admițând apelul, anulează în tot sau în parte hotărârea apelată, reținând procesul spre judecare, dar și o a doua hotărâre prin care soluționează fondul cauzei.

Față de textele de lege mai sus indicate, Înalta Curte reține că decizia de admitere a apelului, prin care se dispune anularea în tot sau în parte a hotărârii primei instanțe, cu reținerea procesului spre judecare, fixându-se termen în acest scop, este o hotărâre cu caracter intermediar/premergător, având menirea de a pregăti soluționarea fondului cauzei.

Această hotărâre este supusă căii de atac a recursului doar odată cu hotărârea prin care se soluționează fondul cauzei.

De altfel, față de caracterul ei intermediar, decizia instanței de apel de anulare a hotărârii primei instanțe fără a se evoca fondul, cu reținerea cauzei spre judecare, nici nu are o existență autonomă, ci face parte din succesiunea de hotărâri ce survin în cursul rezolvării pricinii, astfel că, atât timp cât nu a fost epuizată examinarea căii de atac a apelului, prin pronunțarea hotărârii asupra fondului pricinii, o atare cale de atac nu se poate exercita asupra hotărârii anterioare, care a declanșat procedura ulterioară de cercetare din nou a cauzei pe fond.

Or, cât timp cauza rămâne în curs de rezolvare după anularea în tot sau în parte a hotărârii primei instanțe, aceasta nu poate fi considerată a fi soluționată decât după pronunțarea deciziei asupra fondului procesului.

Pe de altă parte, regula unicității de exercitare a căii de atac face de neconceput fragmentarea fazei procesuale a judecării în apel, încât și sub acest aspect prima hotărâre a instanței de apel, de anulare a hotărârii atacate, cu reținerea cauzei spre judecare, nu poate fi examinată de instanța superioară de control judiciar, în recurs, decât odată cu decizia finală, dată asupra fondului.

În același sens (cu referire la Codul de procedură civilă de la 1865), Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin decizia nr. XXXIII din 16 aprilie 2007 pronunțată în recurs în interesul legii, au reținut că este inadmisibil recursul declarat împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele de apel, prin care s-au anulat în tot sau în parte procedura urmată, precum și hotărârea apelată, cu reținerea cauzei spre judecare, cu excepția cazului în care instanța de apel a constatat propria sa competență.

Chiar dacă decizia mai sus menționată este pronunțată cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 299 alin. (1) cu referire la art. 297 alin. (2) teza finală C. proc. civ. din 1865, pentru identitate de rațiune, justețea argumentelor și similaritatea de dispoziții procedurale, soluția este aplicabilă și sub imperiul actualului Cod de procedură civilă.

Ca atare, față de dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 1235 din data de 17 octombrie 2023 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, recurată în prezenta cauză (prin care a fost admis apelul declarat de reclamantul A împotriva sentinței nr. 1965 din 23 decembrie 2022 pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, anulându-se sentința apelată și reținându-se cauza spre rejudecare cu fixarea termenului de judecată) nu este supusă căii de atac recursului.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Pentru considerente expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 493 alin. (5) din același cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta B împotriva deciziei civile nr. 1235A din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 28 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/301/2018 de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Calea de atac are ca obiect o încheiere de ședință prin care s-a îndreptat, din oficiu, eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei civile nr. 1235A din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, cu privire la calea de atac și la momentul de declarare al acesteia.

Conform art. 446 C. proc. civ., „Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.”

Astfel cum s-a argumentat supra, în analiza admisibilității căii de atac declarate împotriva deciziei civile nr. 1235A din 17 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, atacate cu recurs, este o hotărâre intermediară care poate fi atacată cu recurs doar odată cu decizia prin care se soluționează fondul litigiului.

Drept urmare, rezultă că și încheierea pronunțată în îndreptarea dispozitivului deciziei poate fi atacată cu recurs doar odată cu decizia prin care se soluționează fondul litigiului.

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de pârâta B împotriva deciziei civile nr. 1235A din 17 octombrie 2023 și a încheierii din 28 noiembrie 2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de pârâta B împotriva deciziei civile nr. 1235A din 17 octombrie 2023 și a încheierii din 28 noiembrie 2023, ambele pronunțate de Curtea de Apel București, Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 septembrie 2024.