ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1237/2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26.03.2024, A. a solicitat suspendarea judecării dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Brașov – secția Civilă, până la soluționarea cererii de strămutare ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă.

Prin încheierea din 24.04.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă a respins cererea.

Împotriva acestei încheieri, A. a declarat recurs, susținând că au fost încălcate norme de drept material și procesual și Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Calea de atac nu a fost semnată.

În dezbateri, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic.

Norma legală enunțat se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 alin. (1) C. proc. civ. reglementând că "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă (…) semnătura".

Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ. definește nulitatea ca fiind sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, iar art. 175 alin. (2) prevede că "În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară".

Legiuitorul a reglementat însă și obligația instanței de a înștiința partea că are posibilitatea ca, într-un anumit termen, să îndrepte neregularitățile actului de procedură. În acest sens, art. 177 C. proc. civ. prevede că ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură.

În cauză, întrucât memoriul de recurs nu a fost semnat, prin citația emisă la 13.05.2024 și comunicată la 20.05.2024, Înalta Curte i-a transmis recurentului că are obligația de a-l semna, sub sancțiunea anulării; această carență nu a fost remediată.

Semnătura nu reprezintă doar o simplă formalitate pe înscris, ci exprimă consimțământul părții în numele căruia a fost întocmit, dar și faptul certificării conținutului său, iar cum din actele dosarului nu se poate deduce această voință, deoarece cererea de recurs nu conține semnătura olografă a recurentului și nici o semnătură electronică, reglementată de Legea nr. 455/2001, devine incidentă sancțiunea nulității căii de atac, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 486 alin. (1) lit. e) și alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 24.04.2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă în dosarul nr. x/2024.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2024.