Decizia nr. 41/2026 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 632/1/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 632/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă în Dosarul nr. 3.280/86/2023.

După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 11 februarie 2025, în Dosarul nr. 3.280/86/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii? II. Dispozițiile supuse interpretării

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010) " Art. 106. - (...) (2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare. (...) Art. 107. - (...) (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. (...) Art. 153. - Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: (...) g) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii; (...)"

Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu modificările și completările ulterioare (Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011) " Art. 124. - (...) (2) Actele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția I civilă cu nr. 3.280/86/2023, reclamantul C.I. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Suceava, solicitând instanței să dispună: a) anularea deciziei din 17 august 2023 privind refuzul pârâtei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă justificat de împrejurarea că art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000) nu este transpus în Legea nr. 263/2010; b) obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă ca urmare a valorificării stagiului de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, potrivit adeverințelor emise la 8 iunie 2023 și la 19 iunie 2023 de Direcția Silvică Suceava, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare și majorarea punctajelor lunare de pensie; c) obligarea pârâtei la plata diferenței dintre drepturile cuvenite și cele încasate, începând cu 1 iulie 2023 și în continuare, până la punerea în plată a pensiei recalculate.

Reclamantul a contestat refuzul pârâtei de a-i recalcula pensia pentru limită de vârstă, motivat de împrejurarea că art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 nu este transpus corelativ în prevederile art. 30 din Legea nr. 263/2010 și că nu există temei pentru recalcularea drepturilor sale de pensie.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a justificat refuzul său de recalculare a pensiei reclamantului și prin aceea că adeverințele a căror valorificare se solicită nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 124 alin. (2) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, deoarece lipsește semnătura celui care angajează unitatea, în condițiile în care angajatorul reclamantului a fost Direcția Silvică Suceava, iar acestea sunt semnate de șeful Ocolului Silvic Crucea și șeful Ocolului Silvic Broșteni.

Prin Sentința civilă nr. 463 din 24 aprilie 2024, Tribunalul Suceava - Secția I civilă a admis contestația, a anulat decizia contestată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă cu valorificarea stagiului de cotizare realizat de reclamant în condiții speciale de muncă potrivit adeverințelor emise la 8 iunie 2023 și la 19 iunie 2023 de Direcția Silvică Suceava, examinând toate motivele invocate de parte.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel prin care a reiterat criticile privind viciile formale ale adeverințelor mai sus arătate.

Intimatul a susținut că instanța de judecată are a verifica doar motivele de fapt și de drept menționate în decizia de respingere emisă de pârâtă, printre care nu se regăsesc cele referitoare la faptul că adeverințele nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 124 alin. (2) din Normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 și împrejurarea că nu s-a uzat de procedura reglementată de art. 158 alin. (6) din Legea nr. 263/2010. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens a arătat că procesul este în curs de judecată pe rolul Curții de Apel Suceava și are ca obiect contestația formulată împotriva modului de soluționare a cererii de recalculare a drepturilor de pensie pretinse de reclamantul care a fost pădurar în cadrul unei instituții publice.

Totodată, a menționat că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei având în vedere că reclamantul susține că numai motivele înscrise în decizia contestată pot fi verificate de instanță, în timp ce unul dintre motivele de apel invocate de pârâtă nu se regăsește în decizia respectivă.

De asemenea, instanța de trimitere a apreciat că această chestiune de drept este una veritabilă, fiind posibile două interpretări justificate de argumente pertinente apte a genera o practică judiciară neunitară.

A mai arătat că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept invocate, care nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Apelanta a apreciat că nu este îndeplinită condiția dificultății chestiunii de drept, întrucât simpla dilemă a instanței cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile.

Intimatul a apreciat că, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziei emise în soluționarea cererii de recalculare a pensiei, verificările instanței sunt limitate la motivele pentru care cererea a fost respinsă de casa județeană de pensii. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanța de trimitere a apreciat că o posibilă interpretare a normelor de drept incidente este aceea că verificările instanței sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii.

În acest sens a arătat că decizia respectivă are natura unui act administrativ unilateral cu caracter individual, care împiedică instituția emitentă să îl completeze cu alte motive de fapt și de drept cu ocazia contestării sale în fața instanței de judecată.

O altă interpretare a dispozițiilor supuse analizei este aceea că verificările instanței nu sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii, întrucât o astfel de limitare nu este prevăzută în Legea nr. 263/2010. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Din răspunsurile transmise de instanțele consultate au rezultat două opinii asupra chestiunii de drept.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii.

S-a arătat că decizia emisă de casa județeană de pensii are natura unui act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004). Împrejurarea că decizia respectivă se atacă în fața instanței competente să soluționeze litigiile de asigurări sociale nu înlătură natura juridică a actului contestat, care împiedică instituția emitentă să îl completeze cu alte motive de fapt și de drept cu ocazia examinării sale de instanța de judecată. Ca atare, numai temeiurile de fapt și de drept menționate în decizia emisă de casa județeană de pensii în soluționarea cererii de recalculare a pensiei pot fi supuse controlului jurisdicțional.

Într-o a doua opinie s-a apreciat că, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței nu sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii.

S-a argumentat că analiza legalității deciziei contestate presupune verificarea documentelor pe care s-a fundamentat cererea de recalculare a pensiei, fără a fi limitată la motivul de respingere menționat în decizie. În concret, înscrisurile depuse în justificarea cererii de recalculare a pensiei trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune recalcularea pensiei, iar existența unei neconformități nu poate fi acoperită doar prin faptul că, în decizia contestată, casa județeană de pensii nu a făcut referire la neconformitatea respectivă. S-a mai arătat că stabilirea drepturilor la pensie achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat este reglementată prin norme de interes general, astfel încât nerespectarea prevederilor legale referitoare la întocmirea actelor doveditoare ale stagiului de cotizare/veniturilor realizate este sancționată cu nulitatea absolută, care poate fi invocată de instanța de judecată din oficiu.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 20 din 20 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 27 iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: "în interpretarea și aplicarea art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, motivele de nelegalitate invocate în cererea de anulare a deciziei de soluționare a contestației și a actelor administrative fiscale la care aceasta se referă nu sunt limitate la cele invocate în contestația administrativă. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Unul dintre judecătorii-raportori a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, propunând dezlegarea chestiunii de drept în sensul că, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței nu sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii. Ceilalți judecători-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării

Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect anularea deciziei din 17 august 2023 și emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă, prin valorificarea stagiului de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, cu reducerea vârstei standard de pensionare și majorarea punctajelor lunare de pensie.

Astfel, obiectul dedus judecății privește recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului care a fost plătit din fonduri publice înainte de pensionare, în calitate de pădurar în cadrul unei instituții publice, fiind astfel îndeplinită condiția impusă de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, care judecă în ultimă instanță, fiind îndeplinită și condiția privitoare la titularul sesizării.

În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată "să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății" (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, și Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).

Verificând această condiție, se constată că instanța de trimitere solicită interpretarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă, în cadrul controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei, verificările instanței sunt limitate la motivele înscrise în decizia emisă de casa județeană de pensii.

Întrebarea privește o chestiune de drept veritabilă al cărei grad ridicat de dificultate rezidă în efectele negative pe care interpretarea greșită a normei prevăzute de art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010 le produce în privința limitelor judecății în litigiile având ca obiect deciziile de recalculare a pensiei emise de casele teritoriale de pensii, cu consecințe grave asupra duratei de soluționare a acestor litigii și a dreptului părților la un proces echitabil, în termen optim și previzibil.

De lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, dat fiind că în una dintre interpretările date normei de drept se concluzionează că instanța de judecată, învestită cu soluționarea contestației întemeiate pe dispozițiile art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010, are competența restrânsă la a verifica exclusiv motivele de fapt și de drept expuse în decizia emisă de casa teritorială de pensii.

Încheierea de sesizare cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor legale, interpretările diferite ce pot fi date normelor legale incidente, punctul de vedere al completului de judecată, care identifică hotărâri judecătorești definitive prin care problema de drept ce face obiectul sesizării a fost rezolvată deja diferit, fiind respectate și exigențele impuse de art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă.

Divergența aflată momentan în stare incipientă impune activarea mecanismului hotărârii prealabile în scopul de a preîntâmpina riscul generalizării practicii judiciare neunitare asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

Împrejurarea că întrebarea privește o chestiune de procedură nu constituie un impediment pentru activarea mecanismului de unificare, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, asemenea Codului de procedură civilă, nu distinge între chestiunile de drept material și cele de drept procesual ce pot forma obiectul acestui mecanism.

Se constată și că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept și că aceasta nici nu formează obiect al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, fiind astfel îndeplinite toate condițiile de admisibilitate reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă. XI.2. Asupra fondului sesizării

În considerarea celor expuse în precedent, rezultă că în practica judiciară se conturează soluții divergente, în fază incipientă, în aplicarea dispozițiilor art. 153 lit. g) prin raportare la art. 106 alin. (2) și art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu privire la limitele controlului jurisdicțional ce poate fi exercitat de către instanțele judecătorești învestite cu soluționarea contestațiilor îndreptate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei emise de casele județene de pensii.

Dispozițiile art. 106 din Legea nr. 263/2010 prevăd la alin. (1) că admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii, iar la alin. (2) că decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

Dispozițiile legale menționate sunt incidente și cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, normă potrivit căreia: "Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia."

Potrivit art. 153 din aceeași lege, litigiile privind: "g) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii" se soluționează în primă instanță de tribunale.

În aplicarea prevederilor legale menționate, într-o primă interpretare, se consideră că verificările instanței de judecată sunt limitate la motivele de fapt și de drept indicate în decizia emisă de casa județeană de pensii.

Într-o altă interpretare se consideră că verificările nu sunt limitate la aceste motive, instanța de judecată având a se pronunța asupra tuturor motivelor de fapt și de drept invocate, în apărare în cadrul procedurii jurisdicționale, de contestator în susținerea pretenției de calculare/recalculare a pensiei, respectiv de casele teritoriale de pensii, în justificarea soluției de respingere a cererii și de menținere a deciziei atacate.

Această din urmă interpretare este conformă normelor de drept.

Astfel, se constată că pensia, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, se acordă la cererea persoanelor prevăzute la alin. (1), care se depune personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială, potrivit alin. (2), la casa teritorială de pensii competentă.

Pensia se recalculează în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu sau la solicitarea titularului dreptului de pensie, situație în care titularul are a depune, în aceleași condiții prevăzute de norma de drept anterior evocată, cerere la casa de pensii competentă.

În privința recalculării, indiferent că se realizează din oficiu sau la cerere, casele de pensii se pronunță, în conformitate cu art. 106 din Legea nr. 263/2010, prin decizie motivată în fapt și în drept, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

Prin dispozițiile art. 152 din aceeași lege s-a statuat expres că: "Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel", iar prin cele ale art. 156 că prevederile referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă.

Cum legiuitorul a statuat prin art. 152 din Legea nr. 263/2010 cu privire la jurisdicția litigiilor generate de faptul emiterii unor decizii de respingere a unor astfel de cereri de către casele de pensii, rezultă că instanța judecătorească, cenzurând decizia contestată, în măsura în care constată că nu corespunde cerințelor legii în raport cu motivele reținute, o va anula, dispunând ea însăși, în mod direct, asupra dreptului subiectiv civil invocat prin cerere de către reclamant, prin examinarea tuturor apărărilor invocate în proces cu privire la existența sau inexistența acestui drept.

Atribuția instanței judecătorești de a soluționa pe fond cererea reclamantului nu poate fi restrânsă pe cale de interpretare a legii doar la prerogativa formală de a verifica exclusiv motivele de fapt și de drept indicate în decizia de respingere a cererii adresate casei de pensii.

Dimpotrivă, în cadrul plenitudinii sale de jurisdicție, instanța de judecată poate dispune direct cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru emiterea în favoarea reclamantului a deciziei de recalculare a pensiei.

În cazul contestării deciziei de respingere a cererii de recalculare emise de casa județeană de pensii, protecția judiciară a dreptului la pensie nu ar putea fi asigurată decât de un tribunal care are plenitudinea jurisdicției (a se vedea Decizia nr. IX din 20 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 28 iulie 2006, în care este evocat un considerent similar).

Soluția se impune și în considerarea faptului că judecătorul, în îndeplinirea atribuțiilor jurisdicționale, are a chibzui și asupra eficienței soluției pe care o adoptă (a se vedea Decizia nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, în care este expus același raționament).

Or, retrimiterea cererii de recalculare casei de pensii pentru a verifica în procedura administrativă alte motive de fapt și de drept decât cele analizate prin decizia atacată, cu posibilitatea declanșării de către reclamant a unei noi proceduri jurisdicționale având ca obiect noua decizie, conduce, neîndoielnic, la prelungirea nejustificată a procedurilor instituite de către legiuitor pentru recalcularea dreptului la pensie, în condițiile prevăzute de legile succesive din materia sistemului public de pensie, drept garantat de stat prin art. 47 alin. (2) din Constituție.

Reluarea procedurii în fața organului administrativ în considerarea omisiunii casei teritoriale de pensii de a analiza prin decizia de respingere îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute de lege pentru recalcularea pensiei pune în discuție, deopotrivă, încălcarea dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, garantat părților prin art. 21 alin. (3) din Constituție și consacrat prin art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția).

Referitor la dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Cauza Fischer contra Austriei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este necesar ca, în determinarea "drepturilor și obligațiilor civile", deciziile luate de autoritățile administrative care nu satisfac ele înseși cerințele articolului 6 paragraful 1 din Convenție să fie supuse unui control adițional din partea unei "instanțe judiciare cu jurisdicție deplină" (paragraful 28).

De asemenea, în Cauza A. Menarini Diagnostics împotriva Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că: respectarea articolului 6 paragraful 1 din Convenție nu exclude ca într-o procedură de natură administrativă să fie aplicată o "pedeapsă" mai întâi de către o autoritate administrativă. Aceasta presupune însă ca decizia unei autorități administrative care nu îndeplinește ea însăși condițiile prevăzute la articolul 6 paragraful 1 din Convenție să facă obiectul controlului ulterior al unui organ judiciar învestit cu competență de fond. Printre caracteristicile unui astfel de organ se numără posibilitatea de a reforma sub toate aspectele, atât de fapt, cât și de drept, decizia atacată, pronunțată de organul inferior. Organul judiciar trebuie să aibă în special competența de a examina toate problemele de fapt și de drept pertinente pentru litigiul cu care este sesizat (paragraful 59).

În aplicarea acestor considerente cu caracter de principiu, având în vedere că procedura administrativă de recalculare a pensiei de către casele județene de pensii, din oficiu sau la cerere, nu poate fi considerată a întruni garanțiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenție, se impune ca aceste garanții, inclusiv plenitudinea de competență, să fie asigurate de către instanța de judecată învestită cu realizarea controlului jurisdicțional al deciziilor emise de casele județene de pensii în soluționarea cererilor de recalculare a pensiei.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 521 din Codul de procedură civilă și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024,