ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 496/2026

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 iunie 2022, pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr. x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B., contestație împotriva executării silite declanșate în baza titlului executoriu reprezentat de încheierea nr. 3444 din 3 mai 2022 pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin decizia nr. 1729 din 13 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă, cu privire la plata sumei de 2.000 RON, la care se adaugă cheltuielile de executare. Prin sentința civilă nr. 479 din 25 ianuarie 2023, Judecătoria Craiova a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Dosarul a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 16 iunie 2023, sub nr. x/2017.

Hotărârea instanței de fond Prin decizia nr. 928 din 14 iunie 2024, Tribunalul Dolj, secția I civilă a admis excepția perimării, invocată din oficiu. A constatat perimată contestația la titlu formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B.. Împotriva deciziei nr. 928 din 14 iunie 2024, a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 304 din 29 mai 2025, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimat recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 928 din 14 iunie 2024 pronunțate de Tribunalul Dolj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., F., G., H. și I..

Calea de atac declarată Împotriva deciziei nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a declarat recurs contestatoarea A.. Recurenta a susținut că recursul vizează cererea de partaj judiciar asupra bunurilor care se găsesc în patrimoniul defunctului J.. În opinia sa, decizia nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă este nelegală, în ceea ce privește partajul bunurilor ce au aparținut defunctului K., numita L. fiind declarată proprietar al acestora, fără a prezenta vreun document justificativ și fără a se analiza înscrisurile depuse. Făcând referire la dispozițiile art. 673 și ale art. 728 din C. proc. civ., dar și la unele norme din Codul familiei (art. 33-36), recurenta a afirmat că va suplimenta, ulterior, motivele de recurs.

Apărări formulate Intimații-pârâți nu au depus întâmpinare.

Procedura de filtru Prin raportul întocmit în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 493 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că decizia nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă este susceptibilă de recurs, conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) din același act normativ, cererea de recurs este semnată, recursul nu este timbrat, calea extraordinară de atac a fost declarată cu depășirea termenului prevăzut de art. 421 alin. (1) din C. proc. civ. și motivele de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 din același cod, întrucât sunt străine de judecata finalizată prin decizia nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, recurată în cauză. Raportul a fost comunicat părților la 17, 18 și 19 noiembrie 2025. La data de 21 noiembrie 2025, recurenta-reclamantă A. a depus un punct de vedere la raport și a atașat înscrisuri. Prin rezoluția din data de 8 decembrie 2025, completul de judecată a stabilit termen pentru soluționarea recursului la data de 5 martie 2026, conform dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ. La termenul menționat, Înalta Curte a rămas în pronunțare, cu prioritate, asupra excepției netimbrării recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea de recurs împotriva deciziei nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin prisma excepției netimbrării, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres de art. 32 din același act normativ. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON." Art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar, pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." Prin rezoluția din data de 10 iulie 2025, s-a stabilit, în sarcina recurentei, obligația de a achita o taxă judiciară de timbru de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată. Deși prin cererea formulată la 24 iulie 2025, recurenta a menționat că depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, documentul aflat în copie la fila x atestă efectuarea unei plăți în cuantum de 100 RON, la data de 23 iulie 2025, în dosarul nr. x/2023, iar nu pentru prezenta cauză. Recurenta a formulat o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă prin încheierea din camera de consiliu din 21 octombrie 2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017. La data de 21 noiembrie 2025, recurenta-reclamantă a depus un punct de vedere la raport și a atașat înscrisuri, inclusiv dovada achitării unei taxe judiciare de timbru de 100 RON, care vizează, însă, un alt dosar, respectiv dosarul nr. x/2025. Până la data ședinței de judecată, obligația de a achita taxa judiciară de timbru pentru prezenta cauză nu a fost îndeplinită. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia, "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă." În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat reclamanta A. împotriva deciziei nr. 304 din 29 mai 2025 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.