ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 449/2026

HOTĂRÂRE

04.03.2026

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2026
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 449/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)

Ședința publică din data de 04 martie 2026

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 11.12.2025 pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, petentul A. a solicitat să se constate faptul că s-au achitat toate sumele stabilite în sarcina sa cu titlu de daune morale și materiale, să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanța nr. 7l4/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, restrânse prin sentința penală nr. 16/17.04.2025 a Curții de Apel Târgu Mureș, până la concurența sumei de 30.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), ulterior restrânse prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, până la concurența sumei de 50.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), stabilite în cauză cu titlu de daune morale si materiale.

Prin sentința civilă nr. 2/CF/13.01.2026, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Mureș, secția civilă, de litigii de muncă și asigurări sociale.

A reținut instanța că, având în vedere obiectul cauzei, solicitarea de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș nr. 714/P/15.12.2023, determinat de faptul că petentul și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea penală, competența materială aparține instanței civile, întrucât instanța penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunțarea hotărârii penale, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 954 alin. (1) C. proc. civ.

Întrucât procedura de ridicare a măsurilor asigurătorii care au fost instituite în procesul penal este o acțiune civilă de drept comun, iar în primă instanță, curțile de apel judecă numai cererile care le sunt anume atribuite prin lege, Curtea de Apel Târgu Mureș a apreciat că litigiul pendinte este o acțiune civilă de drept comun, competența instanței civile urmând a se stabili potrivit criteriului valoric, respectiv raportat la suma pentru acoperirea căreia s-au instituit măsurile asigurătorii.

Or, raportat la faptul că această sumă are o valoare care depășește 200.000 de RON (50.000 euro + 54.839,96 RON), competența de soluționare a cauzei, revine Tribunalului Mureș, secția civilă, de litigii de muncă și asigurări sociale în temeiul articolului 95 pct. 1) raportat la articolul 94 pct. k) din C. proc. civ.

A mai reținut instanța că în cauză nu este incident principiul simetriei formelor juridice, iar competența de soluționare a cererii de ridicare a unor măsuri asigurătorii nu se poate stabili în favoarea secției civile a instanței pe rolul căreia s-a aflat dosarul finalizat cu pronunțarea unei soluții de condamnare, respectiv achitare sau încetare a procesului penal, deoarece soluția contrară duce la consecințe greu de acceptat din perspectiva regulilor de competență reglementate în C. proc. civ., fiind susceptibilă a conduce la stabilirea competenței de soluționare a unei astfel de cereri în primă instanță, în favoarea secției civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin sentința civilă nr. 472/29.01.2026, Tribunalul Mureș, secția civilă,litigii de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că regula în materie civilă este în sensul că instituirea sechestrului asigurator revine instanței competente să analizeze, în primă instanță, cererea prin care se tinde la obținerea titlului executoriu (art. 954 alin. (1) C. proc. civ.).

De asemenea, conform art. 956-957 din C. proc. civ., instanța competentă a dispune instituirea, este competentă a constata și desființarea de drept, respectiv a dispune ridicarea sechestrului asigurător.

Întrucât instanța competentă material să judece în primă instanță procesul penal, în care s-a dispus, printre altele, menținerea măsurii asigurătorii, a fost Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală, pe cale de consecință, cererea de ridicare a măsurii este în competența Curții de Apel Târgu Mureș, secția civilă, aceasta fiind și practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă în asemenea situații.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea petentului A., de ridicare a măsurii sechestrului asigurător astfel cum a fost instituită prin ordonanța nr. 7l4/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, restrânse prin sentința penală nr. 16/17.04.2025 a Curții de Apel Târgu Mureș, până la concurența sumei de 30.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), ulterior restrânse prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, până la concurența sumei de 50.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), stabilite în cauză cu titlu de daune morale si materiale.

Instanțele aflate în conflict și-au declinat reciproc competența reținând în mod diferit care este instanța competentă în soluționarea pricinii, respectiv, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă a reținut că instanța competentă este Tribunalul Mureș, secția civilă, de litigii de muncă și asigurări sociale, ca instanță civilă de drept comun, având în vedere criteriul valoric prin raportare la suma pentru acoperirea căreia s-au instituit măsurile asigurătorii (ce depășește 200.000 RON), iar Tribunalul Mureș a reținut că instanța competentă este Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, ca instanță competentă să judece în fond procesul penal în care s-a dispus măsura asigurătorie.

Înalta Curte reține că prin sentința penală nr. 26/12.08.2024, pronunțată în prima instanță de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosar nr. x/2024, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 309/A/18.11.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reclamantul A. a fost cercetat și condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni.

La termenul din 09.08.2024, în dosarul nr. x/2024 s-a dispus disjungerea laturii civile de latura penală a cauzei, fiind format dosarul nr. x/2024.

Prin sentința penală nr. 16/17.04.2025, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosar nr. x/2024, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă B. și a fost obligat inculpatul A. la plata următoarelor sume: 8.473,5 RON cu titlu de daune materiale, sumă actualizată cu rata inflației și la care se adaugă dobânda legală începând cu data efectuării fiecărei cheltuieli componente, astfel cum a fost detaliată în cuprinsul sentinței și până la acoperirea integrală a prejudiciului și suma de 30.000 euro cu titlu de daune morale, echivalent în RON la cursul BNR de la data plății, la care se adaugă dobânda legală de la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la acoperirea integrală a prejudiciului. De asemenea, a fost admisă acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și a fost obligat inculpatul A. la plata, către această parte civilă, a sumei de 46.366,46 RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare aferente îngrijirilor și tratamentelor medicale acordate victimei B., precum și la plata dobânzilor legale aferente acestui debit, de la data de 25.12.2023 până la data plății efective. Au fost restrânse măsurile asiguratorii instituite prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș nr. 714/P/15.12.2023 până la concurența sumei de 30.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON). A fost obligat inculpatul A. la plata, către partea civilă B., a sumei de 16.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2024, s-a admis apelul declarat de partea civilă B. împotriva sentinței penale nr. 16/17.04.2025, pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a desființat, în parte, hotărârea atacată, numai sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părții civile B. și al limitelor restrângerii măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanța nr. 714/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș. Rejudecând, în aceste limite, a fost majorat cuantumul daunelor morale acordate părții civile B. de la suma de 30.000 euro, la suma de 50.000 euro, în echivalent în RON la cursul BNR de la data plății, la care se adaugă dobânda legală de la momentul rămânerii definitive a respectivei hotărâri și până la acoperirea integrală a prejudiciului. S-a dispus restrângerea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanța nr. 714/P/15.12.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș până la concurența sumei de 50.000 euro + 54.839,96 RON (8.473,5 RON + 46.366,46 RON), stabilite în cauză cu titlu de daune morale și materiale. De asemenea, a fost obligat intimatul inculpatul A. la plata, către apelanta parte civilă B., a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocat.

Prezentul demers judiciar, respectiv solicitarea de ridicare a sechestrului judiciar a fost determinat de faptul că petentul și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea penală de condamnare.

În ceea ce privește legea procesual civilă, sub aspectul competenței de soluționare a cauzei sunt incidente dispozițiile art. 954 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță."

Art. 957 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviințată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanța care a încuviințat-o. Asupra cererii instanța se pronunță prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților".

Față de aceste dispoziții legale, competența de a dispune ridicarea secehstrului aparține instanței care a încuviințat-o.

Prezentul litigiu reprezintă o consecință a celor statuate de Curtea de Apel Târgu Mureș atât prin hotărârea penală de condamnare, cât și prin hotărârea penală de menținere a sechestrului asigurator, pronunțată cu prilejul soluționării laturii civile a cauzei penale.

În atare situație, în aplicarea principiului simetriei formelor juridice și a normelor legale menționate, competența de soluționare a ridicării sechestrului asigurator aparține aceleiași instanțe care a dispus instituirea ei, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureș, chiar dacă dispozițiile art. 957 alin. (2) C. proc. civ. nu vizează în mod expres și această ipoteză.

Aceasta întrucât cererea este una într-o materie specifică (a măsurilor asigurătorii), competența în ridicarea măsurii aparținând, pe principiul simetriei formelor menționat anterior și pe rațiuni de identitate (mutatis mutandis) instanței care a instituit măsura.

Cum în cauza pendinte instanța competentă să soluționeze procesul în primă instanță este Curtea de Apel Târgu Mureș, care a judecat în fond dosarul penal în care petentul a figurat în calitate de inculpat (dosarul nr. x/2024) și, ulterior, tot în fond, latura civilă a acțiunii penale (în cadrului dosarului nr. x/2024), rezultă că instanța competentă material în soluționarea cererii de ridicare a sechestrului asigurator este Curtea de Apel Târgu Mureș.

În ce privește competența funcțională, aceasta revine, în mod evident, instanței civile, având în vedere că instanța penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunțarea soluțiilor de condamnare (sentința penală nr. 26/12.08.2024, pronunțată în prima instanță de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosar nr. x/2024, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 309/A/18.11.2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție) și de soluționare a laturii civile (sentința penală nr. 16/17.04.2025, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosar nr. x/2024,definitivă prin decizia penală nr. 209/A/02.10.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanța competentă material să soluționeze cererea dedusă judecății este Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.