ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 337/2026

Ședința publică din data de 25 februarie 2026

După deliberare, asupra recursului de față, constată următoarele:

I.1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. x/2019, la data de 15.11.2019, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului B. să îi respecte dreptul de folosință cu privire la părțile comune ale imobilului din str. x, București.

Prin sentința civilă nr. 9455/3.13.2020, Judecătoria Sectorului 1 București a respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei interesului, precum și cererea de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 2018A/7.07.2023, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamant împotriva sentinței nr. 9455/3.13.2020 a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Împotriva deciziei civile nr. 2018A/7.07.2023, reclamantul a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Tribunalului București, la data de 21.09.2023, sub nr. x/2023.

Prin decizia civilă nr. 1851/07.06.2024, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a judecării cererii de revizuire, în temeiul art. 413 alin. (1) C. proc. civ. și, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

Împotriva acestei decizii a formulat apel revizuentul A..

Prin decizia civilă nr. 190 A/10.03.2025, Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins excepția netimbrării apelului, ca neîntemeiată și a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul revizuent A., împotriva deciziei civile nr. 1851/07.06.2024, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimatul B..

Împotriva deciziei civile nr. 190 A/10.03.2025 a Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a formulat recurs revizuentul A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă.

În cuprinsul cererii, recurentul a prezentat, pe larg, situația de fapt a litigiului.

În data de 09.07.2025, în termen legal, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului.

În data de 24.07.2025, recurentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea tuturor apărărilor intimatului și admiterea recursului.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Examinând excepția inadmisibilității recursului invocată de intimatul-pârât, prin întâmpinare, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul prezentei căi de atac îl reprezintă decizia civilă nr. 190A/10.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de revizuent împotriva deciziei civile nr. 1851 din 7.06.2024 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, prin această din urmă decizie fiind respinsă, ca indmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 2018A din 7.07.2023 a aceleiași instanțe.

Dosarul nr. x/2019, soluționat definitiv prin decizia nr. 2018A din 7 iulie 2024 atacată cu revizuire, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București și a avut ca obiect obligarea pârâtului să respecte dreptul de folosință cu privire la drepturile comune ale imobilului din București, sector 1 str. x. Prima instanță a reținut că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza conform art. 94 pct. 1 lit. h) și art. 107 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 9455/3.13.2020, Judecătoria Sectorului 1 București a respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei interesului, precum și cererea de chemare în judecată.

Prin decizia civilă nr. 2018A/7.07.2023, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins apelul formulat de reclamant împotriva acestei sentințe, ca nefondat, această decizie fiind definitivă, având în vedere că potrivit art. 483 alin. (2) nu sunt supuse recursului, printre altele, hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), iar art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Împotriva acestei decizii definitive, reclamantul a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ., soluționată prin decizia civilă nr. 1851/07.06.2024 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă în sensul respingerii, ca inadmisibilă.

Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 513 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, dar și temeiul juridic al cererii de revizuire, respectiv dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 5 C. proc. civ., constată că decizia pronunțată asupra revizuirii este o hotărâre definitivă.

Împotriva deciziei prin care a fost soluționată cererea de revizuire, a formulat apel reclamantul, respins, ca inadmisibil, prin decizia nr. 190 A din 10 martie 2025, ce face obiectul prezentului recurs.

Așadar, cum hotărârea prin care a fost soluționată revizuirea, respectiv decizia civilă nr. 1851/07.06.2024 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă este o decizie definitivă, nesusceptibilă de apel ori recurs, rezultă că și decizia ce face obiectul prezentei căi de atac, respectiv decizia civilă nr. 190 A din 10 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, este o decizie definitivă, care nu poate fi supusă controlului de legalitate prin exercitarea căii extraordinare de atac a recursului.

Conform principiului legalității, reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta; cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Din coroborarea dispozițiilor sus evocate, respectiv art. 94 pct. 1 lit. h) cu art. 483 alin. (2) C. proc. civ., art. 513 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din același cod, rezultă că decizia civilă nr. 190 A/10.03.2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unei apel împotriva unei hotărâri definitive ce a soluționat cererea de revizuire formulată, la rândul său, împotriva unei hotărâri definitive.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuent împotriva deciziei civile nr. 190 A din 10 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

În ceea ce privește cererea formulată de intimatul-pârât B. de acordare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, potrivit facturii x/09.07.2025 și a dovezii de plată de la fila x, urmează a fi admisă, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința obligării recurentului-reclamant A. la plata în favoarea intimatului-pârât B. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 RON, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 190 A din 10 martie 2025 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul-reclamant la plata în favoarea intimatului-pârât B. a sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 februarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.