ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 332/2026

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în data de 9.06.2023, sub nr. x/2023*, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Organizația B. Cluj, Consiliul Executiv al Organizației B. Cluj, Comisia Județeană de Arbitraj și Integritate din cadrul B. Cluj: - anularea hotărârii nr. 3/18.11.2022, prin care Consiliul Executiv al organizației B. Cluj a dispus sancționarea reclamantului cu excluderea din partid și exonerarea de la această sancțiune, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie; - anularea hotărârii nr. 2/16.12.2022, prin care Comisia Județeană de Arbitraj și Integritate a dispus menținerea hotărârii nr. 3/18.11.2022 și exonerarea de la această sancțiune, ca nelegală și netemeinică, cu cheltuieli de judecată. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, precum și pe textele indicate în cuprinsul acțiunii. Prin sentința civilă nr. 2325/25.10.2023 a Tribunalului Cluj – secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția necompetenței materiale a completului specializat în contencios administrativ și fiscal și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției civile a Tribunalului Cluj. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj – secția civilă, în data de 26.10.2023, sub nr. x/2023*.

Sentința pronunțată de Tribunalul Cluj Prin sentința civilă nr. 437/19.06.2024 pronunțată de Tribunalul Cluj – secția civilă, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. Cluj, Consiliul Executiv al Organizației B. Cluj și Comisia Județeană de Arbitraj și Integritate din cadrul B. Cluj. A fost anulată hotărârea nr. 3/18.11.2022 a Consiliului Executiv Județean al B. Cluj, precum și hotărârea nr. 2/16.12.2022 a Comisiei Județene de Arbitraj și Integritate a B. Cluj. Au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamantului suma de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj Prin decizia civilă nr. 108A/20.03.2025, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul B. Cluj împotriva sentinței nr. 437/19.06.2024 a Tribunalului Cluj.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., pârâtul B. Cluj. Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a arătat că instanța de apel nu a analizat în concret dacă neatacarea hotărârii Comisiei Județene de Arbitraj și Integritate atrage inadmisibilitatea cererii. Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a arătat că decizia recurată cuprinde motive contradictorii. Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a arătat că instanța de apel a aplicat greșit Decizia Curții Constituționale nr. 530/2013, art. 15 și 16 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 și Statutul B. (art. 19, art. 20 și art. 37), hotărârea fiind contrară dispozițiilor art. 19 din Regulamentul B..

Apărările formulate în cauză Nu au fost formulate întâmpinări în cauză. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Prin decizia Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, potrivit cărora: "Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului", reținându-se, în esență, că imposibilitatea contestării, pe cale judiciară, a unei asemenea măsuri, încalcă accesul la justiție. Urmare a deciziei de neconstituționalitate anterior menționate, litigiile având ca obiect solicitarea de anulare a deciziilor de excludere dintr-un partid politic, astfel cum este situația și prezentei cauze, revin, pentru rațiuni de analogie, mutatis mutandis, spre soluționare instanței de judecată de drept comun în materia partidelor politice, așa cum este reglementată prin art. 21 din Legea nr. 14/2003, respectiv tribunalului, în primă instanță și curții de apel, în calea de atac a apelului. Prin urmare, se constată că pretențiile reclamantului își au izvorul în legătură cu drepturi reglementate în conformitate cu Statutul recurentei-pârâte, fiind aplicabilă procedura prevăzută de Legea nr. 14/2003, lege specială ce conține și dispoziții procedurale pentru desfășurarea proceselor în materia partidelor politice, fiind stabilit, în mod expres, că împotriva deciziei tribunalului se poate formula doar calea de atac a apelului, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) din acest act normativ, decizia curții de apel fiind definitivă, potrivit prevederilor alin. (4) ale aceluiași text de lege. Prevederile cu caracter procedural, cuprinse în Legea nr. 14/2003, sunt dispoziții speciale, prin prisma materiei pe care o reglementează, având un regim juridic special, derogatoriu de la dispozițiile de drept comun. Astfel, regimul juridic al exercitării căilor de atac, în această materie specială, respectă, pentru argumente de analogie și simetrie juridică, ierarhia instituită de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, cu deosebirea că instanțele de drept comun vor fi, conform art. 95 pct. 1 și art. 107 C. proc. civ., cele în a căror rază teritorială domiciliază, respectiv își au sediul părțile. În speță, calea de atac a apelului a fost exercitată și soluționată prin decizia nr. 108 din 20.03.2025 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, hotărâre ce are caracter definitiv, conform celor arătate. Astfel, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive: "hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs". Totodată, se reține că în dreptul procesual român sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalității, consacrat de art. 457 din C. proc. civ., care prevede că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii. Prin urmare, rezultă că deciziile definitive pronunțate în această materie specială, date în soluționarea apelului, nu pot fi supuse recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri. În raport de conținutul dispozițiilor legale anterior menționate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj fiind una definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B. - Filiala Cluj împotriva deciziei nr. 108/A din 20 martie 2025 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.