ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.11.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5935/2021

HOTĂRÂRE
25.11.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5935/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea pârâtei să recunoască în relația instituțională cu reclamanta, reprezentanții legali ai acesteia, respectiv persoanele înscrise în Registrul Asociațiilor și C. și în Registrul Națioal al Asociațiilor și D.; obligarea pârâtei să suspende aplicarea art. 19 din Condițiile Generale de Afaceri aplicabile persoanelor juridice, în relația contractuală cu asociația reclamantă.

2.1. Hotărârea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale

Prin sentința civilă nr. 1935/2021 din data de 01 iulie 2021, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și s-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Tribunalului Sibiu, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele sentinței a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în forma modificată cu Legea nr. 212/2018, având în vedere că reclamanta este o persoană juridică de drept privat și că, deși A. și A. a dobândit statut de utilitate publică prin H.G. nr. 259/2001, faptul că reclamanta este o entitate afiliată acesteia, nu îi conferă statut de utilitate publică.

2.2. Hotărârea Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 503 din 19 octombrie 2021, Tribunalul Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Sibiu, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta A. și Pescarilor Sportivi Sibiu, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale; a constatat ivit conflictul negativ de competență dintre Tribunalul Sibiu și Tribunalul Cluj și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în baza normei de competență de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamanta se poate adresa exclusiv instanței de la sediul pârâtului, inclusiv în considerarea faptul că că, dacă A. și A. are statut de utilitate publică, acordat prin H.G. nr. 259/2001, toate asociațiile afiliate sunt de utilitate publică.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Analizând cererea de chemare în judecată, se observă că aceasta a fost întemeiată pe prevederile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, ceea ce impune aplicarea normelor de competență prevăzute de acest act normativ.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, respectiv 19.04.2021:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În consecință, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 26.01.2021.

Astfel, textul de lege menționat instituie o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză este o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță sediul pârâtei fiind pe raza Municipiului Cluj-Napoca.

Soluția de mai sus se impune și în considerarea faptului că potrivit articolului unic al Hotărârii de Guvern nr. 259/2001 s-a recunoscut A. și Pescarilor Sportivi din România, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, ca fiind de utilitate publică.

Contrar celor reținute de către Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, utilitatea publică recunoscută A. și Pescarilor Sportivi din România se răsfrânge și asupra asociațiilor județene afiliate.

În același context, art. 1 alin. (2) din Statutul A. și Pescarilor Sportivi din România prevede că:

"(2) A. și Pescarilor Sportivi din România, denumită în continuare A.G.V.P.S., este persoană juridică de utilitate publică și de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct și indivizibil", iar potrivit art. 2 alin. (1) din același statut:

"(1) A.G.V.P.S. este constituită din organizații membre ale vânătorilor și/sau pescarilor constituite pe principiul liberei asocieri și afiliate la aceasta, și din membri individuali exclusiv din cadrul organizațiilor neafiliate gestionare de fonduri cinegetice și/sau zone de pescuit recreativ/sportiv, pe bază de contracte încheiate de acestea cu autoritățile administrative."

În consecință, interpretarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale nu poate fi primită, textul de lege fiind clar în această privință, în sensul că reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Prin urmare, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, în condițiile în care competența teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părțile și nici instanța nu pot deroga.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. prin președinte E., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 25 noiembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-05-26
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3166/2021
, în prezentul litigiu, în regim de putere publică. Totodată, Tribunalul București a apreciat că, întrucât art. 10 alin. (3) nu reglementează ipoteza în care reclamantul autoritate publică cheamă în judecată o altă autoritate publică, stabi
ÎCCJ 2022-10-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4975/2022
Ședința publică din data de 27 octombrie 2022 Asupra contestație în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judec
ÎCCJ 2021-05-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2911/2021
In concluzie, a apreciat tribunalul că persoana juridică de drept public sesizează instanța de la sediul pârâtului doar în cazul în care acționează în regim de putere publică. 2.2. Prin sentința civilă nr. 773 din data de 24 martie 2021 pro
ÎCCJ 2021-05-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2021
juridică de drept public acționează în regim de putere publică, pornindu-se de la teza protecției suplimentare acordate părții vulnerabile (sens in care a fost modificată Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/2018), ceea ce nu este cazul în
ÎCCJ 2022-03-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1574/2022
Ședința publică din data de 16 martie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele; 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la da
Sursă