ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 22/2026
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 22/2026 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2026)
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2026
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea în raport cu care se solicită revizuirea
Prin decizia nr. 1883 din 11 noiembrie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 492 din 27 februarie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2024.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1883 din 11 noiembrie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă a declarat revizuire contestatoarea A., arătând că solicită admiterea cererii de revizuire și schimbarea, în tot, a hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației în anulare declarate împotriva deciziei nr. 492 din 27 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2024.
Prin cererea de revizuire formulată, întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1), (5) din C. proc. civ. de la 1865, revizuenta a arătat că doi dintre membrii completului de judecată erau incompatibili, întrucât au pronunțat hotărâri și în alte dosare în care a fost parte revizuenta, astfel că ar fi trebuit să se abțină de la soluționarea cauzei.
Revizuenta a mai arătat că a formulat, inițial, oral, în ședință publică, cererea de recuzare a acestor judecători și, ulterior, a depus aceeași cerere în formă scrisă, însoțită de taxa judiciară de timbru, prin serviciul Registratură. Cu toate acestea, cererea nu a fost soluționată, nefiind constituit niciun dosar asociat cu acest obiect, astfel încât contestația în anulare a fost judecată de completul respectiv, care a pronunțat astfel o hotărâre nelegală.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității căii de atac, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată următoarele:
Cererea dedusă judecății vizează calea de atac a revizuirii formulate împotriva deciziei nr. 1883 din 11 noiembrie 2025 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2025, prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 492 din 27 februarie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în dosarul nr. x/2024.
Prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care se fundamentează cererea. Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
Astfel, potrivit art. 322 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute de pct. 1-9 C. proc. civ.. Norma are caracter imperativ și de strictă interpretare, întrucât instituie o cale extraordinară de atac.
Prin urmare nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătorești expres și limitativ de art. 322 C. proc. civ., deoarece, în alt fel s-ar ajunge, să se încalce principiul legalității căii de atac, în sensul că orice cale de atac poate fi exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de aceasta.
Această regulă nu este îndeplinită în cauză, întrucât decizia nr. 1883 din 11 noiembrie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost pronunțată într-o contestație în anulare, deci într-o cale extraordinară de atac, care nu se regăsește printre hotărârile enunțate de textul art. 322 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, sens în care nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de norma legală care reglementează revizuirea.
Prin urmare, atât timp cât se constată că nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, premisă impusă de dispozițiile art. 322 C. proc. civ., analizarea cerințelor specifice reglementate de pct. 5 se privește ca fiind un demers inutil.
Așa fiind, constatând că hotărârea atacată cu revizuire nu îndeplinește condiția generală de admisibilitate prevăzută de dispozițiile art. 322 alin. (1), raportat la art. 326 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte urmează a respinge cererea de revizuire dedusă judecății în prezenta cauza, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 1883 din 11 noiembrie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2025.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ianuarie 2026.