ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5290/2024

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, A., B., C., reprezentați potrivit dispozițiilor art. 202 D., în temeiul dispozițiilor art. 1 din Legea 554/2004 au formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 34 H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se anuleze în tot actul administrativ nelegal și să se dispună repunerea în situația anterioară emiterii actului nelegal, precum și anularea tuturor actelor subsecvente.

Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (2) și 15 din Legea 554/2004, au solicitat suspendarea de urgență și cu precădere a efectelor Hotărârii nr. 34 H/19.04.2024 a BEC.

În subsidiar, au invocat și excepția de nelegalitate față de dispoziția prevăzută la pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 care confer caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.

Prin Hotărârea nr. 34/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central s-a admis contestația și a dispus: desființarea Procesului-verbal nr. x/II/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba privind constituirea Biroului electoral de circumscripție județeană nr. 1 Alba și a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților și locțiitorilor Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 1 Alba și al Birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din Județul Alba cu judecătorii și procurorii aflați doar în exercițiu la Tribunalul Alba și Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și numai în ipoteza neacoperirii necesarului cu judecători și procurori de la judecătoriile și parchetele arondate circumscripției Tribunalului Alba.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 203/2024 din 22 mai 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, a anulat Hotărârea nr. 34H/19 aprilie 2024 emisă de Biroul Electoral Central.

A respins cererea de restabilire a situației anterioare și cererea de anulare a tuturor actelor subsecvente.

Recursul exercitat în cauză

Recurentul-pârât Biroul Electoral Central a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 203/2024 din 22 mai 2024 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal invocând motive de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare; în subsidiar, rejudecarea în recurs și respingerea contestației ca neîntemeiată.

Biroul Electoral Central a formulat recurs împotriva sentinței Curții de Apel Cluj, arătând că instanța de fond a încălcat norme esențiale de procedură și a aplicat greșit legea. În primul rând, instanța de fond nu a respectat procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, prevăzută de art. 200 C. proc. civ. Reclamanții s-au raportat la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deși Legea nr. 115/2015 prevede că hotărârile BEC sunt definitive. În această situație, Curtea de Apel a combinat nelegal prevederile celor două acte normative, creând, în fapt, o "a treia lege" care nu are suport legal.

Instanța trebuia să introducă în cauză și ceilalți contestatori (E., F., G., H.), întrucât aceștia au un interes direct în soluționarea contestației. Lipsa lor din proces încalcă principiul contradictorialității și riscă să facă hotărârea inopozabilă sau să le afecteze drepturile. În astfel de situații, legea prevede necesitatea participării tuturor persoanelor care au un interes legitim în cauză, pentru ca decizia instanței să producă efecte complete și corecte.

În ceea ce privește aplicarea legii, instanța de fond a reținut în mod eronat că BEC ar fi necompetent să soluționeze contestațiile vizând birourile electorale comunale, orășenești și municipale. Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, BEC are competența de a soluționa contestațiile care privesc birourile electorale de circumscripție județeană sau a municipiului București. În speța concretă, contestațiile vizau simultan atât biroul județean, cât și birourile subordonate, ceea ce conferă BEC competența de soluționare pentru a preveni soluții contradictorii și pentru a asigura interpretarea unitară a legii.

Curtea de Apel a apreciat că BEC ar fi stabilit criterii proprii pentru întocmirea listelor magistraților care participă la tragerea la sorți, însă recursul arată că Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 respectă art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015. Tragerea la sorți s-a realizat mai întâi din lista magistraților în exercițiu la tribunalul competent, iar completarea cu alți magistrați a fost prevăzută doar dacă numărul celor în exercițiu nu era suficient. Această măsură urmărește buna funcționare a instanțelor și evitarea unor practici abuzive, precum includerea exclusivă a unor persoane pentru beneficii materiale. Nu există un drept subiectiv al magistraților de a fi incluși, ci doar o obligație de serviciu, iar procedura nu introduce norme suplimentare, ci aplică legea în mod coerent.

Recurentul invocă, de asemenea, susținerea legislativă și jurisprudențială a BEC. Normele aplicabile includ Legea nr. 115/2015, O.U.G. nr. 21/2024, Legea nr. 208/2015, Legea nr. 304/2022 și Decizia ÎCCJ nr. 2679/20.05.2024, toate confirmând legalitatea Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 și faptul că BEC a respectat limitele competenței sale, fără a adăuga prevederi proprii.

În consecință, recurentul solicită admiterea, casarea integrală a sentinței Curții de Apel Cluj și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a analiza cererea reclamanților în conformitate cu regulile procedurale și cu competența reală a BEC. În subsidiar, în eventualitatea rejudecării de către instanța de recurs, contestația reclamanților trebuie respinsă, având în vedere lipsa de interes efectiv, neregularitatea cererii și legalitatea Hotărârii BEC.

Apărările formulate în cauză

Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanții A., B. și C. au formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a dispus desființarea Procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba și reluarea tragerii la sorți pentru desemnarea președinților și locțiitorilor birourilor electorale. Reclamanții au solicitat anularea actului administrativ, repunerea în situația anterioară și anularea actelor subsecvente.

Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a reținut că Hotărârea BEC a fost emisă cu depășirea competenței stabilite de art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Contestațiile vizau modul de constituire a birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, iar competența de soluționare aparținea birourilor electorale de circumscripție județeană, nu BEC.

Curtea a constatat că interpretarea restrictivă impusă de BEC asupra art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, care limita lista magistraților la cei aflați în exercițiu la Tribunalul Alba și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, a fost nelegală, întrucât legea nu impune astfel de criterii suplimentare.

Criteriul apropierii domiciliului/reședinței se aplică doar pentru repartizarea celor deja desemnați prin tragere la sorți, nu pentru întocmirea listei. Astfel, BEC a instituit proceduri de desemnare care contravin textului legal.

Motivele privind discriminarea sau încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la CEDO nu mai necesitau analiză, întrucât constatarea nelegalității principale era suficientă. Cererea de repunere în situația anterioară și de anulare a actelor subsecvente a fost respinsă, deoarece reclamanții nu au identificat și individualizat actele vizate și existau deja efecte produse printr-un alt proces-verbal ulterior. În consecință, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată, a anulat Hotărârea nr. 34H/19.04.2024, dar a respins cererile de repunere în situația anterioară și de anulare a actelor subsecvente.

Biroul Electoral Central a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 203/2024, invocând, în esență, că reclamanții nu mai dețin interes în cauză, întrucât procesul-verbal contestat fusese deja pus în aplicare și aceștia nu au participat ulterior la tragerea la sorți. Totodată, BEC a afirmat că celelalte dispoziții ale sentinței recurate sunt corecte.

Înalta Curte a analizat situația de fapt și a constatat că reclamanții nu mai aveau interes efectiv să solicite anularea Hotărârii BEC, deoarece aceasta fusese deja executată printr-o altă tragere la sorți în care reclamanții nu au fost incluși și nu mai puteau fi afectați de efectele ulterioare ale hotărârii inițiale. Astfel, cererea de anulare a Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a devenit rămasă fără interes, iar menținerea acesteia ar fi generat o procedură fără obiect practic.

Instanța de recurs a apreciat însă că celelalte dispoziții ale sentinței recurate trebuie menținute, inclusiv constatările privind nelegalitatea criteriilor impuse de BEC pentru întocmirea listei magistraților, interpretarea greșită a art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și depășirea competenței de soluționare a contestațiilor.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa, în parte, sentința recurată și, în rejudecare:

Va respinge cererea în anularea Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, ca fiind rămasă fără interes., menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Electoral Central împotriva sentinței civile nr. 203/2024 din 22 mai 2024 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și, în rejudecare:

Respinge cererea în anularea Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, ca fiind rămasă fără interes.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 14 noiembrie 2024.