Decizia nr. 3425/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație în anulare

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22 aprilie 2024, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub dosar nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central ("BEC"), au formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024, solicitând: (i) în principal, anularea acestei hotărâri și, în consecință, menținerea ca temeinic și legal a Procesului-verbal nr. x din 15 aprilie 2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba; (ii) în subsidiar, anularea în parte a hotărârii, cu privire la admiterea contestației formulate împotriva aceluiași proces-verbal privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Aba, apreciindu-se că, față de această contestație, pârâtul și-a depășit competența, dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 stabilind că sunt de competența Birourilor electorale de circumscripție județene; (iii) într-un secund subsidiar, și anume doar în măsura în care instanța învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, s-a invocat și excepția de nelegalitate având ca obiect aceste prevederi, care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central; (iv) suspendarea executării actului atacat.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 106/F-cont din 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central și a respins, ca neîntemeiată, cererea în anularea aceleiași hotărâri, formulată de aceiași reclamanți, în contradictoriu cu același pârât.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 2893 din 28 mai 2024, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursurile formulate de recurenții-reclamanți A., B., C., D., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. și E. împotriva sentinței nr. 106/F-cont din 29 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a casat în parte sentința recurată și, rejudecând, a admis în parte acțiunea și a anulat Hotărârea nr. 34H din 19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Contestația în anulare Prin cererea înregistrată la data de 10 iunie 2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, Biroul Electoral Central a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2893 din 28 mai 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024. Contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., solicitându-se, consecutiv admiterii acestei căi de atac, în principal fixarea unui termen pentru rejudecarea recursului, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat. În motivarea contestației în anulare, contestatorul susține că, la termenul din 28 mai 2024, când a fost soluționat recursul, nu a fost legal citat, fiind încălcate dispozițiile art. 159 C. proc. civ.. Citația pentru acest termen de judecată a fost predată BEC la data de 27 mai 2024, cu nerespectarea termenului legal de 5 zile, prevăzut de textul de lege amintit, iar nelegalitatea procedurii de citare atrage nulitatea deciziei atacate. A mai arătat contestatorul că, deși teza a II-a a art. 159 C. proc. civ. permite, în cazuri urgente, reducerea termenului de înmânare a citației, totuși în cuprinsul citației nu a fost menționată scurtarea acestui termen, ceea ce, de asemenea, atrage nulitatea deciziei pronunțate în asemenea condiții.

Apărările formulate în cauză Intimații C., G., H., D., J., L., B., M., A., F., I., K., N., O. și E. au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contesației în anulare, ca neîntemeiată. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației în anulare II.1. Examinând cu prioritate excepția lipsei de interes în susținerea prezentei căi de atac, Înalta Curte o găsește a fi neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public a întemeiat această excepție pe argumentul finalizării procesului electoral. Contrar acestor susțineri, Înalta Curte constată că, deși procesul electoral se află într-o fază avansată, totuși acesta nu a fost epuizat, atât timp cât rezultatele finale ale alegerilor nu au fost validate și publicate în Monitorul Oficial și Biroul Electoral Central nu și-a încetat activitatea, conform art. 40 din Legea nr. 115/2015. Pe de altă parte, contestatorul justifică interesul promovării și susținerii contestației în anulare, care ar putea conduce la desființarea soluției de anulare a Hotărârii nr. 34H din 19.04.2024, chiar și în condițiile în care această soluție nu ar mai putea produce efecte în cursul procesului electoral actual, ca urmare a depășirii fazelor procedurale de constituire a birourilor electorale de circumscripție județene, municipale, orășenești și comunale, câtă vreme anularea actului administrativ deschide posibilitatea persoanei vătămate de a solicita despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin actul administrativ constatat nelegal de instanța de contencios administrativ, în condițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004. În consecință, Înalta Curte va respinge excepția lipsei de interes vizând contestația în anulare, ca neîntemeiată, urmând a proceda la analiza pe fond a contestației în anulare. II.2. Analizând contestația în anulare formulată de Biroul Electoral Central, Înalta Curte o va respinge, ca nefondată, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., text de lege pe care contestatorul Biroul Electoral Central și-a întemeiat cererea, "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata". Conform art. 159 din același cod "Citația și celelalte acte de procedură, sub sancțiunea nulității, vor fi înmânate părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată. În cazuri urgente sau atunci când legea prevede în mod expres, judecătorul poate dispune scurtarea termenului de înmânare a citației ori actului de procedură, despre aceasta făcându-se mențiune în citație sau în actul de procedură." Prevalându-se de aceste texte de lege, contestatorul BEC a afirmat că nu a fost respectat termenul de înmânare a citației de cinci zile anterior termenului de judecată din 28 mai 2024, iar în citație nu a fost inserată mențiunea reducerii termenului de înmânare a actului de procedură, astfel cum prevede art. 159 C. proc. civ., ceea ce determină nulitatea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal nr. 2893/28.05.2024. Contrar susținerilor contestatorului BEC, Înalta Curte constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită de instanța de recurs la termenul din 28 mai 2024, raportat la caracterul urgent al procedurii de soluționare a contestațiilor electorale, căreia i se aplică regulile ordonanței președințiale. Astfel, potrivit art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/20 "Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.", iar potrivit art. 999 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. "(1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie. (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților." În raport de aceste texte de lege, Înalta Curte constată că procedura ordonanței președințiale, ale cărei reguli se aplică și în cazul contestațiilor electorale, permite soluționarea cauzei fără aplicarea regulilor comune în materia citării și înmânării actelor de procedură, inclusiv posibilitatea pronunțării soluției în aceeași zi cu înregistrarea cererii și chiar fără citarea părților, legiuitorul înțelegând să facă o excepție de la regula citării prevăzute de art. 153 C. proc. civ., dar și de la principiul contradictorialității prevăzut de art. 14 din același cod, având în vedere circumstanțele deosebite ale speței care impun emiterea ordonanței prețedințiale. Aceste reguli speciale sunt incidente atât în faza de fond, cât și în calea de atac exercitată împotriva hotărârii de admitere sau respingere a cererii de emitere a ordonanței președințiale, astfel cum rezultă din prevederile art. 1000 alin. (4) C. proc. civ., cu singura diferență că, în calea de atac, legiuitorul nu a mai prevăzut în mod expres posibilitatea soluționării cauzei fără citarea părților. Însă, chiar dacă în apel/recurs este necesară citarea părților, aceasta nu are semnificația realizării procedurii de citare întotdeauna în conformitate cu regulile generale, câtă vreme textul de lege anterior amintit prevede că apelul/recursul se judecă de urgență și cu precădere, iar dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile, în ceea ce privește termenul de 24 de ore de amânare a pronunțării și termenul de 48 de ore de motivare a hotărârii. Cum legiuitorul a menținut caracterul urgent al procedurii și în calea de atac, atunci și citarea părților se face în condițiile unor termene prescurtate, în raport de termenele de judecată fixate, la fel ca în fața instanței de fond. În cauza de față, instanța de recurs a dispus stabilirea unui termen scurt de soluționare a căii de atac, în acord cu prevederile art. 999 și urm. C. proc. civ. și cu termenele speciale în care se soluționează contestațiile electorale, stabilite de Legea nr. 115/2015, dispunând citarea Biroului Electoral Central și comunicarea recursurilor formulate de reclamanți. Citația a fost comunicată autorității cu o zi anterior datei de 28 mai 2024, împrejurare care, în contextul regulilor speciale de procedură anterior menționate, se circumscrie legalei îndepliniri a procedurii de citare. În aceeași linie de argumentație, câtă vreme procedura ordonanței președințiale presupune, eo ipso, un termen de citare prescurtat, chiar și pentru aceeași zi, iar procedura electorală se judecă potrivit regulilor ordonanței președințiale în ambele faze procesuale, contestatorul BEC a avut reprezentarea împrejurării că termenele de înmânare a citațiilor către părți sunt reduse, nefiind necesară menționarea expresă a prescurtării termenului de înmânare a citației, în condițiile în care într-un astfel de context nu este și nu poate fi obiectiv aplicabilă procedura generală de predare a citației cu 5 zile anterior termenului de judecată. Pe de altă parte, instanța mai arată că dosarul nr. x/2024 s-a înregistrat în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 27 mai 2024, fiindu-i acordat termen de judecată la data de 28 mai 2024. Or, o astfel de modalitate de acordare a termenului de judecată permitea, în condițiile manifestării unei minime diligențe din partea contestatorului, prin consultarea inclusiv a informațiilor de interes public disponibile pe site-ul Internet al instanței supreme, să se constate că intervalul de timp dintre data înregistrării dosarului și data ședinței de judecată era mai scurt de 5 zile, implicând o reducere de către judecător a termenului de înmânare a citației. Într-adevăr, art. 159 C. proc. civ. stabilește regula înmânării citației și a celorlalte acte de procedură cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, sub sancțiunea nulității. Cu toate acestea, regula amintită nu are caracter absolut, ci, în cazuri urgente, judecătorul poate dispune reducerea termenului de înmânare în discuție. Câtă vreme dosarul respectiv a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 27 mai 2024, iar termenul de judecată a fost acordat în ședință publică pentru data de 28 mai 2024, în condițiile unei proceduri având caracter urgent, reieșea voința judecătorului învestit cu cauza respectivă de a reduce acel termen de înmânare a citației și a celorlalte acte de procedură la mai puțin de 5 zile. În aceste condiții, omisiunea de a se fi menționat expres pe citație despre intervenirea acelei reduceri a termenului în discuție nu privea prima teză a art. 159 C. proc. civ., pentru care era prevăzută o sancțiune a nulității exprese, ci a doua teză a reglementării, căreia norma legală nu îi mai asociază aceeași cauză de nulitate expresă. În mod corespunzător, în discuție este o cauză de nulitate virtuală, condiționată de o demonstrare de către partea contestatoare a unei vătămări, ceea ce însă în proces nu a reieșit, câtă vreme procedura prezenta un caracter urgent, părțile au fost informate asupra termenului de judecată stabilit în recurs, acordându-li-se un interval de timp rezonabil pentru exercitarea dreptului la apărare și le revenea să manifeste o diligență corespunzătoare în acest scop. Pentru toate aceste considerente, constatând că nu sunt incidente dispozițiile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 508 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul Biroul Electoral Central, ca nefondată.