ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2893/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 22 aprilie 2024, sub nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O. în contradictoriu cu autoritatea publică pârâtă Biroul Electoral Central, au formulat acțiune în contenciosul administrativ împotriva Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, solicitând: - în principal, anularea acestei hotărâri și, în consecință, să se mențină ca temeinic și legal Procesul-verbal nr. x din 15 aprilie 2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba; - în subsidiar, anularea în parte a hotărârii, cu privire la admiterea contestației formulate împotriva aceluiași proces-verbal, privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Aba, apreciindu-se că, față de această contestație, pârâtul și-a depășit competența, dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 stabilind că sunt de competența Birourilor electorale de circumscripție județene; - într-un secund subsidiar, și anume doar în măsura în care instanța învestită cu prezenta cerere apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, s-a invocat și excepția de nelegalitate având ca obiect aceste prevederi, care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central. Au solicitat reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, și suspendarea executării actului atacat.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 106/F-cont din 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, emise de Biroul Electoral Central; a respins, ca neîntemeiată, cererea în anularea aceleiași hotărâri, formulată de aceiași reclamanți, în contradictoriu cu același pârât.

Căile de atac exercitate în cauză Împotriva sentinței de mai sus au declarat recursuri distincte reclamanții A., B., C., D., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. și reclamanta E.. 3.1. Recursul formulat de reclamanții C., G., H., D., J., L., B., M., A., F., I., K., N., O. Reclamanții mai sus menționați, judecători în funcție în cadrul Curții de Alba Iulia au formulat recurs împotriva aceleiași sentințe, prin care au solicitat în principal admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și în rejudecare, admiterea contestației, anularea Hotărârii nr. 34/H 19.04.2024 emise de Biroul Electoral Central și menținerea procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba; în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 34/H 19.04.2024 emise de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba, apreciind că față de această contestație în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, pârâtul și-a depășit competența. În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele: 3.1.1. Recurenții au criticat soluția de respingere a cererii de suspendare a Hotărârii nr. 34H/19 aprilie 2024, ca rămasă fără interes. Cu titlu prealabil, au arătat că prin procesul-verbal de tragere la sorți nr. x/IIA/39/15.04.2024 întocmit de Președintele Tribunalului Alba privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din Județul Alba la alegerile din data de 09 iunie 2024, recurenții, în calitate de magistrați - judecători în exercițiu la Curtea de Apel Alba Iulia, au fost desemnați în calitate de președinți/locțiitori ai unor birouri electorale de circumscripție din cadrul Județului Alba. Prin hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, a fost desființat procesul-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024, întocmit de Președintele Tribunalului Alba privind constituirea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 1 Alba și a birourilor de circumscripție municipale, orășenești și comunale din județul Alba și s-a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 1 Alba și ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Alba, precum și a locțiitorilor acestora, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. În Hotărârea nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, s-a prevăzut că lista întocmită de către președintele Tribunalului Alba va cuprinde doar judecătorii în exercițiu la respectivul tribunal și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. S-a mai arătat că, numai în ipoteza în care, în urma alcătuirii listei cu categoriile de magistrați prevăzute Ia alin. (2) - judecătorii în exercițiu la respectivul tribunal și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, se constată că numărul de judecători și procurori este insuficient pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul Alba, în lista magistraților care participa la tragerea la sorti întocmită de către președintele tribunalului în cauză pot fi înscriși judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea. Aliniatul 4 al hotărârii prevede că, ulterior tragerii la sorți a persoanelor desemnate din lista întocmită de către președintele Tribunalului Alba și a juriștilor înscriși în Corpul experților electorali care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Prin adresa nr. x, se precizează că tragerile la sorți pentru desemnarea membrilor B.E.C. se va desfășura în trei etape și anume prima oară vor fi desemnați judecători procurori de la tribunale, în faza a doua experți electorali și în a treia fază procurori și judecători de la judecătorii (ceea ce în opinia recurenților, este o adăugare la lege și este în vădită contradicție cu punctul 3 din dispozitivul Hotărârii 34H/19.04.2024 al B.E.C. prin care se arăta că în prima fază birourile electoral de circumscripție se completează cu judecători și procurori de la tribunale, iar in a doua fază cu judecători și procurori de la judecătorii). Este real că, urmare a Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, la data de 22.04.2024, a avut loc o nouă tragere la sorți pentru desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din județul Alba, în temeiul unor liste întocmite conform indicațiilor Biroului Electoral Central, cu excluderea magistraților în funcție la Curtea de Apel Alba Iulia, care își exprimaseră anterior opțiunea de a fi desemnați președinte/locțiitor la un birou electoral de circumscripție din Județul Alba. Procesul-verbal menționat a fost întocmit prin luarea în considerare a etapelor de desemnare stabilite prin adresa nr. xC/BEC2024, lista magistraților din care s-a efectuat tragerea la sorți a fost compusă în mod exclusiv din judecătorii în exercițiu la Tribunalul Alba și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, restul persoanelor desemnate în calitate de președinți și locțiitori fiind din extrase din rândul juriștilor înscriși în Corpul experților electorali. Împotriva noului proces-verbal de tragere la sorți nr. x/JI/A/39 din data de 22 aprilie 2024 întocmit de Președintele Tribunalului Alba, recurenții au formulat contestație, soluționată de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 58H/24.04.2024, în sensul respingerii ei; împotriva acestei hotărâri au formulat contestație, aflată în prezent pe rolul Curții de Apel Cluj - dosar nr. x/2024, cu termen de judecată la 08.05.2024. În acest context factual, demersul judiciar care vizează anularea hotărârii nr. 34/H 19.04.2024 a Biroului Electoral Central, este admisibil, iar recurenții justifică un interes actual și legitim, inclusiv sub aspectul cererii de suspendare a efectelor Hotărârii nr. 34H/19.04.2024. În mod eronat prima instanță a considerat că efectele actului administrativ s-au produs uno ictu, întrucât această hotărâre a fost executată în întregime de către Tribunalul Alba prin efectuarea noii trageri la sorți, astfel că oprirea efectelor sale nu mai poate fi realizată, iar interesul nu mai este actual. Recurenții urmăresc repunerea în situația anterioară emiterii actului administrativ considerat nelegal, ale cărui efecte se produc în continuare, procesul electoral nefiind finalizat. Până la data alegerilor din 09.06.2024, interesul de a face parte din birourile electorale de circumscripție în calitate de președinți/locțiitori, este și rămâne unul legitim, actual. 3.1.2. Pe fondul cererii de suspendare, recurenții au arătat că sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de suspendare impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existența unor cazuri bine justificate și a pagubei iminente, condiții care nu au mai fost analizate de instanța de fond, ca urmare a reținerii lipsei de interes a cererii de suspendare. Noțiunea de "cazuri bine justificate" este definită de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, actualizată, ca reprezentând "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă in privința legalității actului administrativ." "Paguba iminentă" este definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, actualizată, ca fiind "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public." Pornind de la definiția legală care se regăsește la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, actualizată, existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările legate de starea de fapt și de drept rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actului administrativ. În cauza de față, s-a dovedit că există o astfel de îndoială serioasă și evidentă asupra legalității Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 34H/19.04.2024, în privința desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Alba, precum și a locțiitorilor acestora. Din simpla examinare a conținutului Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 prin raportare la dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, prin care legiuitorul a instituit norme de competență pentru soluționarea contestațiilor asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale, rezultă cu evidență că prezumția de legalitate a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 34H/19.04.2024 este în mod vădit și grav afectată, în privința desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Alba, precum și a locțiitorilor acestora, ca urmare a emiterii sale prin soluționarea unor contestații de competența biroului electoral de circumscripție județeană, Așadar, cazul bine justificat rezultă din încălcarea de către Biroul Electoral Central a competenței de soluționare a contestațiilor, asumându-și fără temei legal aptitudinea de a soluționa plângerile împotriva modului de desemnare a președinților și locțiitorilor de circumscripții. În cauza de față este îndeplinită și condiția pagubei iminente, perturbarea previzibilă gravă a organizării și funcționării birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Alba, ar fi impus, prin raportare la etapele din calendarul electoral, luarea de îndată a măsurii suspendării executării Hotărârii Biroului Electoral Centrai nr. 34H/19.04.2024, în privința desemnării președinților birourilor electorate de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Alba, precum și a locțiitorilor acestora. 3.1.3. Sub aspectul soluționării fondului cauzei, s-a arătat că, in ipoteza in care Biroul Electoral Central ar fi apreciat ca este investit cu soluționarea unei contestații in ceea ce privește birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipal, avea obligația de a inaînta contestațiile spre competenta soluționare către Biroul Electoral Județean Alba, a cărui competență exclusiva sub acest aspect este expres prevăzuta tocmai de articolul menționat de Biroul Electoral Central in motivarea hotărârii atacate. Singurul aspect asupra căruia putea dispune ii reprezenta, potrivit aceluiași articol, contestația privitoare Ia biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București. Însă, asa cum reiese din descrierea obiectului contestațiilor soluționate prin hotărârea atacata, acestea nu se regăsesc intre cele prevăzute de art. 41 alin. (2) din Legea 115/2015. Astfel, procedura de întocmire a listei magistraților care participa la tragerea la sorti pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție si a locțiitorului acestuia, a tragerii la sorti, a desemnării președinților si locțiitorilor acestora este prevăzuta de art. 26 alin. (5)-(11) din Legea nr. 115/2015, aceasta lege speciala neprevăzând posibilitatea contestării acestei proceduri, a modalității de întocmire a listei magistraților sau a procesului-verbal intocmit de președintele tribunalului in baza prevederilor legii speciale si, in consecința, nu conferă competente de cenzurare Biroului Electoral Centralin. Atribuțiile BEC sunt doar cele strict prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. d) din lege. BEC, in exercitarea atribuțiilor sale, poate soluționa doar contestațiile referitoare la modul de constituire, componența și activitatea birourilor electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, nicidecum a celor municipale, orășenești sau comunale, care intra sub jurisdicția birourilor electorale județene, precum si contestațiile referitoare la organizarea si desfășurarea alegerilor. In consecința, soluționarea contestațiilor referitoare la procedura de întocmire a listei magistraților care participă la tragerea la sorti pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție si a locțiitorului acestuia, a operațiunii de tragere la sorti a președinților birourilor electorale de circumscripție constituite la nivelul județului Alba si a locțiitorilor acestora, inclusiv a modalității de întocmire a procesului-verbal ce constituie act de investitură, exced competentelor speciale ale BEC, hotărârea fiind pronunțata prin încălcarea competentei materiale exclusive a instanțelor de judecata. In egala măsura, analizarea contestatiitor referitoare la modul de constituire si/sau compunerea birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipal a fost făcuta cu încălcarea flagranta a competentei BEJ Alba, iar soluția instanței de fond, care validează modalitatea în care a procedat Biroul Electoral Central, este pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Sub un alt aspect, cu privire la interpretarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, recurenții au arătat că acest articol este clar și nu suscită interpretări astfel cum procedează instanța de fond, în acord cu cele dispuse de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 34H/19.04.2024. În ceea ce-i privește pe magistrați, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului se face cu prioritate din lista magistraților. Legiuitorul, în cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, a folosit termenul generic de "magistrat" care, conform Legii nr. 303/2022, se referă la judecători și procurori, fără a distinge în funcție de nivelul instanței unde își desfășoară activitatea (judecătorie, tribunal sau curte de apel din raza circumscripției electorale județene), or unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Această interpretare este cu atât mai evidentă dacă ea se coroborează cu cea sistematică și teleologică a prevederilor din același act normativ privitoare la anumite situații concrete în care legiuitorul, atunci când a dorit, a indicat expres nivelul instanțelor de la care trebuie să provină judecătorii competenți, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție pentru constituirea Biroului Electoral Central, judecătoriile de sector ale Mun. București la alegerile locate pentru sectoare sau judecătorii de tribunale pentru alegerile parțiale locale, când se impune organizarea acestora. Așadar, din textul de lege citat mai sus, nu rezultă nicio mențiune privitoare la instituția la care magistrații își exercită efectiv activitatea profesională, singurul criteriu imperativ ce rezultă din textul de lege pentru a fi desemnat pe lista privind președinții și locțiitorii pentru Birourile electorale de circumscripție locală fiind calitatea de magistrat. Prin urmare, este lipsita de fundament juridic statuarea potrivit căreia din birouri nu pot face parte decât magistrați de la tribunale. Astfel, adăugarea altor condiții si excluderea unor magistrați pe baza unor criterii inexistente reprezintă o adăugare nepermisa la lege si o încălcare grava a legii si drepturilor beneficiarilor normei. Deși în cuprinsul contestației, au arătat că textul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 utilizează termenul de "magistrat" fără nicio altă mențiune, în aplicarea principiului de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, rezultă că definiția noțiunii de magistrat nu poate fi decât cea reglementată de dispozițiile art. 1 din Legea nr. 303/2022, potrivit cărora - "Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor. (2) Judecătorii și procurorii au calitatea de magistrați". Indiferent de instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea, judecătorul și procurorul sunt și rămân magistrați, iar faptul că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, plasează operațiunile de întocmire a listei magistraților și, implicit, de organizare a ședinței publice pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia în competența președinților tribunalelor, nu poate fi în niciun caz interpretat în sensul ca magistrat nu este decât judecătorul în exercițiu la tribunal sau procurorul în exercițiu la parchetul de pe lângă tribunal (indiferent de modul în care substantivul a fost articulat cu articolul hotărât sau a rămas nearticulat). De altfel, o astfel de interpretare creează o diferențiere nejustificată între magistrați (judecători și procurori indiferent de instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea), incompatibilă cu prevederile art. 16 și ale art. 133 alin. (3) din Constituția României. În acest sens a statuat și Curtea Constituțională în decizia pronunțată la data de 10 aprilie 2024, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, prin care, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 67 alin. (3) 1 lit. a)-c) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (care impuneau condiția ca judecătorii și procurorii membri ai comisiei pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare să fi funcționat cel puțin la tribunal) sunt neconstituționale. În esență, Curtea a reținut că, de vreme ce prevederile art. 67 alin. (3) 1 Iita) și b) din Legea nr. 317/2004 impun inspectorului-șef al Inspecției Judiciare să fi funcționat cel puțin la tribunal, rezultă că este blocată posibilitatea legală de a fi desemnați în componența comisiei de concurs menționate atât pentru judecătorii/procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și au rang de judecătorie/parchet de pe lângă judecătorie, cât și pentru cei care au rang de tribunal sau curte de apel, dar nu au funcționat efectiv la acele instanțe. Se creează așadar o diferențiere nejustificată între membrii Consiliului Superior al Magistraturii, incompatibilă cu prevederile ari. 16 și ale art. 133 alin. (S) din Legea fundamentală. Similar, interpretarea dată dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 cu modificările și completările ulterioare, creează o astfel de diferențiere între magistrații care funcționează Ia nivel de tribunal/parchet de pe lângă tribunal și celelalte categorii de magistrați (judecători la judecătorii sau curți de apel/procurori Ia parchetele de pe lângă aceste instanțe), în condițiile în care textul legal nici nu face o atare diferențiere, unica cerință fiind acea a calității de magistrat. Așadar, se consideră că este nelegală concluzia instanței de fond, în sensul că, prin articolul hotărât atașat substantivului analizat ("magistrații"), legiuitorul a vrut să limiteze sfera acestora la acei magistrați care se află în exercițiu la tribunalul care efectuează operațiunea de tragere la sorți și de desemnare sau la unitatea de parchet de pe lângă această instanță. În ceea ce privește interpretarea sistematică a textelor de lege, legiuitorul a indicat expres instanțele de la care trebuie să provină magistrații, atunci când a dorit să facă astfel de distincții, însă în situația alegerilor locale, conform art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, o atare diferențiere nu este realizată, fiind utilizat termenul generic de magistrați. Cu toate acestea, instanța face trimitere la dispozițiile art. 26 alin. (8) și ale art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum și la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, concluzionând că legiuitorul a avut în vedere judecătorii în exercițiu ai tribunalului care efectuează operațiunile de tragere la sorți și de desemnare. Art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 nu este însă aplicabil în cauză, deoarece nu se află în situația prevăzută de textul de lege, în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, astfel încât să fie necesară completarea listei prin aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. (2), care se referă la desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora. Dimpotrivă, din procesul-verbal nr. x/1IA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba rezultă că tragerea la sorți s-a efectuat exclusiv din lista cu magistrați întocmită de președintele Tribunalului Alba și din listele cu persoane înscrise în Corpul experților electorali întocmită de Autoritatea Electorală Permanentă, în conformitate cu dispozițiile art. 26 al, 5, alin. (5) 1 și alin. (7) din Legea nr. 115/2015, listele menționate conținând un număr suficient de persoane pentru a fi desemnate în calitate de președinți/locțiitori ai birourilor de circumscripție, fără a se apela la procedura reglementată de art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015. În consecință, referirea instanței de fond la norma de trimitere din cuprinsul art. 26 alin. (8) coroborat cu art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este neavenită, iar concluzia instanței, în sensul că lista magistraților care participă la tragerea la sorți, întocmită de către președintele tribunalului, trebuie alcătuită cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, este lipsită de temei legal, instanța de fond ajungând să creeze o lex tertia, pentru a justifica excluderea celorlalți magistrați de la desemnarea în calitate de președinți/locțiitori la nivelul circumscripțiilor electorale. Nici referirea la dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 nu prezintă relevanță, acestea având în vedere o altă procedură, de asemenea neaplicabilă în cauză, cea a organizării alegerilor locale parțiale. Recurenții au mai invocat faptul că hotărârea atacata este profund discriminatorie, fără ca discriminarea astfel săvârșită sa fie justificată legal; in anii anteriori, magistrați care activau la judecătorie/curte de apel au participat la alegeri, deținând funcția de președinte sau locțiitor. De altfel, chiar in prezent, la nivelul circumscripțiilor județene unde nu au fost formulate contestații continuă sa își desfășoare activitatea magistrați aflați in situație identica cu recurenții. Or, aplicarea si interpretarea legii trebuie sa fie previzibila si egala in cadrul aceleiași categorii, in caz contrar fiind încălcat principiul constituțional al egalității in fata legii (art. 14 din CEDO; cauza Marks contra Belgiei; cauza Driha contra României; art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000; Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; Cauza Von D. Kamann c. M. Nord S-E. 14/83. În ceea ce privește adresele de îndrumare la care Biroul Electoral Central face referire și prin care oferă o interpretare proprie față de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015, acestea nu pot reprezenta un temei de drept valid față de prevederile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Așadar, Biroul Electoral Central, în susținerea poziției sale, prin care a admis contestația formulată împotriva Procesului-verbal nr. x/11 A/39/15.04.2024 invocă o recomandare prin care dă o interpretare a legislației electorale. In lumina textului de lege mai sus invocat, Biroul Electoral Central are obligația legală ca în interpretarea legii electorale să emită o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial; or, în lipsa existenței unei astfel de hotărâri care să fi fost publicate în Monitorul Oficial, recomandarea prin care Biroul Electoral Central exclusiv prin președintele său oferă o interpretare art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu are un caracter legal și nu poate fi aplicabilă, printr-o astfel de procedură. Și sub acest aspect, hotărârea primei instanțe, care validează Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, a fost dată cu interpretarea greșită a legii și cu ignorarea faptului că nu a existat o hotărâre prealabilă a Biroului Electoral Central, prin care să se statueze asupra modului de interpretare a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. 3.2. Recursul formulat de reclamanta E. Reclamanta E. a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată. În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele: Din întreaga motivare a sentinței recurate, rezultă încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Cu privire la aptitudinea sa de a face parte dintre magistrații îndreptați să fie desemnați președinți/locțiitori la birourile de circumscripție județeană, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 nu face nicio distincție. Nicăieri nu poate fi identificat un argument legal care să susțină interpretarea oferită de judecătorul fondului, potrivit căreia folosirea substantivului articulat cu articol hotărât vizează doar o categorie de magistrați, anume judecătorii cu grad de tribunal în exercițiu la tribunal, aceasta fiind o interpretare proprie, care adaugă la lege și care este de natură să creeze situații discriminatorii fără existența unui temei legal. Sub acest aspect prezintă relevanță faptul că, deja în două cicluri electorale anterioare, alegerile electorale locale din 2016 și alegerile electorale locale din 2020, art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a fost aplicat în litera lui și nu a necesitat o interpretare nici sistematică și nici teleologică, în ceea ce-i privește pe magistrați, fiind desemnați ca președinți și locțiitori de președinți toți magistrații ale căror domicilii erau arondate în circumscripția tribunalului care efectua repartizarea. Trimiterile judecătorului fondului la prevederile art. 26 alin. (8) și art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt neavenite, primul dintre ele neavând legătură cu soluționarea cauzei, iar cel de-al doilea vizând desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora. În ceea ce privește îndreptățirea BEC de a interpreta legea, aceasta există, în mod evident, însă trebuie să se facă cu respectarea art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 care prevede ca: "Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I". Adresele de îndrumare la care instanța de fond face referire în finalul hotărârii recurate și prin care oferă o interpretare proprie față de textul de lege prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 215/2015 nu pot reprezenta un temei de drept valid, întrucât sunt hotărâri simple, nepublicate în Monitorul Oficial și prin urmare neobligatorii. Fiind de forță juridică inferioară, nu pot genera o altă interpretare decât cea care rezulta în mod vădit din prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. De altfel, actele emise de BEC sunt cel puțin într-o situație contradictorii: astfel, adresa nr. x, prin care se precizează că tragerile la sorți pentru desemnarea membrilor B.E.C. se va desfășura în trei etape și anume prima oară vor fi desemnați judecători procurori de la tribunale, în faza a doua experți electorali și în a treia fază procurori și judecători de la judecătorii, este în vădită contradicție cu punctul 3 din dispozitivul Hotărârii 4/2024 al B.E.C. prin care se arăta că în prima fază birourile electoral de circumscripție se completează cu judecători și procurori de la tribunale, iar in a doua fază cu judecători și procurori de la judecătorii, practic la o zi distanță Biroul Electoral Central emițând decizii diferite. În ceea ce privește competența BEC de a se pronunța asupra contestației care a generat adoptarea hotărârii atacate, instanța de fond a dat o interpretare eronată dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c)-e) din Legea 115/2015. Astfel, nu se poate reține o competență extinsă a BEC, în condițiile în care art. 39 alin. (1) lit. e) prevede expres că acest birou primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare la cele două recursuri, deși acestea i-au fost comunicate.

Soluția și considerentele instanței de recurs Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele expuse în continuare. 5.1. Elemente de fapt relevante reținute de prima instanță Prin procesul-verbal de tragere la sorți nr. x/IIA/39/15.04.2024 întocmit de Președintele Tribunalului Alba privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din Județul Alba la alegerile din data de 09 iunie 2024, recurenții, în calitate de magistrați - judecători în exercițiu la Curtea de Apel Alba Iulia, au fost desemnați în calitate de președinți/locțiitori ai unor birouri electorale de circumscripție din cadrul Județului Alba. Prin hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, ca urmare a formulării de contestații, a fost desființat procesul-verbal de mai sus și s-a dispus reluarea operațiunii de desemnare a președinților Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 1 Alba și ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală din județul Alba, precum și a locțiitorilor acestora, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. În Hotărârea nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, s-a prevăzut că lista întocmită de către președintele Tribunalului Alba va cuprinde doar judecătorii în exercițiu la respectivul tribunal și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. S-a mai arătat că, numai în ipoteza în care, în urma alcătuirii listei cu categoriile de magistrați prevăzute Ia alin. (2) - judecătorii în exercițiu la respectivul tribunal și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, se constată că numărul de judecători și procurori este insuficient pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul Alba, în lista magistraților care participa la tragerea ta sorti întocmită de către președintele tribunalului în cauză pot fi înscriși judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea. Aliniatul 4 al hotărârii prevede că, ulterior tragerii la sorți a persoanelor desemnate din lista întocmită de către președintele Tribunalului Alba și a juriștilor înscriși în Corpul experților electorali care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori, se va proceda la repartizarea acestor persoane pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție Prin adresa nr. x, se precizează că tragerile la sorți pentru desemnarea membrilor B.E.C. se vor desfășura în trei etape și anume prima oară vor fi desemnați judecători/procurori de la tribunale, în faza a doua experți electorali și în a treia fază procurori și judecători de la judecătorii. Ca urmare a Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, la data de 22.04.2024, a avut loc o nouă tragere la sorți (proces-verbal de tragere la sorți nr. x/JI/A/39 din data de 22 aprilie 2024 întocmit de Președintele Tribunalului Alba) pentru desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din județul Alba, în temeiul unor liste întocmite conform indicațiilor Biroului Electoral Central, cu excluderea magistraților în funcție la Curtea de Apel Alba Iulia, care își exprimaseră anterior opțiunea de a fi desemnați președinte/locțiitor la un birou electoral de circumscripție din Județul Alba. Procesul-verbal menționat a fost întocmit prin luarea în considerare a etapelor de desemnare stabilite prin adresa nr. xC/BEC2024, lista magistraților din care s-a efectuat tragerea la sorți a fost compusă în mod exclusiv din judecătorii în exercițiu la Tribunalul Alba și procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, restul persoanelor desemnate în calitate de președinți și locțiitori fiind din extrase din rândul juriștilor înscriși în Corpul experților electorali. Împotriva noului proces-verbal de tragere la sorți, recurenții au formulat contestație, soluționată de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 58H/24.04.2024, în sensul respingerii ei; împotriva acestei hotărâri, recurenții au formulat contestație, aflată în prezent pe rolul Curții de Apel Cluj - dosar nr. x/2024, cu termen de judecată la 08.05.2024. Actul atacat în prezenta cauză este Hotărârea nr. 34/H/19 aprilie 2024, adoptată de Biroul Electoral Central în procedura de soluționare a contestațiilor formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/11A/39/15 aprilie 2024, încheiat de Tribunalul Alba, prin președintele său, prin care s-au desemnat președinții și locțiitorii acestora pentru circumscripțiile electorale stabilite pentru Județul Alba pentru alegerile din 9 iunie 2024. 5.2. Motivul de recurs referitor la greșita respingere a cererii de suspendare ca lipsită de interes Prin primul motiv de recurs invocat de recurenți se critică soluția de respingere a cererii de suspendare a Hotărârii nr. 34H/19 aprilie 2024, ca rămasă fără interes, arătându-se că în mod eronat prima instanță a considerat că această hotărâre a fost executată în întregime de către Tribunalul Alba prin efectuarea noii trageri la sorți, astfel că oprirea efectelor sale nu mai poate fi realizată, deoarece recurenții urmăresc repunerea în situația anterioară emiterii actului administrativ considerat nelegal, ale cărui efecte se produc în continuare, procesul electoral nefiind finalizat; până la data alegerilor din 09.06.2024, interesul de a face parte din birourile electorale de circumscripție în calitate de președinți/locțiitori, este și rămâne unul legitim, actual. Înalta Curte constată că acest motiv de casare (încadrabil în cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.) este nefondat. Astfel, în mod corect a reținut prima instanță faptul că cererea de suspendare a executării a Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024, emise de Biroul Electoral Central, a rămas fără interes, întrucât această hotărâre, având conținutul redat, a fost executată în întregime de către Tribunalul Alba, astfel cum rezultă din Comunicatul de presă afișat pe portalul acestei instanțe; la data și ora precizată în comunicat, s-a procedat la reluarea procedurii anulate de Biroul Electoral Central, astfel că efectele Hotărârii nr. 34/H/19 aprilie 2024 s-au produs uno ictu, în întregime, la momentul punerii în executare a acestei hotărâri. Cum prin suspendarea executării unui act administrativ se urmărește temporizarea, în sensul opririi producerii efectelor sale, iar în cauză s-au produs deja toate efectele acestui act (constând în efectuarea unei noi trageri la sorți), este evident că acest interes nu mai poate fi realizat. De altfel, argumentul recurenților în sensul reînvierii efectelor procesului-verbal de tragere la sorți anterior, ce fusese anulat prin hotărârea a cărei suspendare se solicită, este lipsit de fundament juridic; anularea unui act administrativ care a înlocuit un act anterior nu conduce, ca principiu, la "renașterea" actului anterior, recurenții neindicând un temei legal al aceste construcții juridice. De aceea, solicitarea recurenților de menținere a procesului-verbal nr. x/IIA/39/15.04.2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba nu poate fi primită. În concluzie, se constată caracterul nefondat al criticii din recurs referitoare la greșita respingere a cererii de suspendare ca lipsită de interes. 5.3. Criticile privind condițiile admiterii cererii de suspendare În ceea ce privește motivele de recurs referitoare la condițiile cererii de suspendare, cât timp s-a reținut corecta respingere a acestei cereri pe cale de excepție, nu vor mai fi analizate, soluția dată cererii de suspendare în sensul respingerii ca lipsită de interes având caracter definitiv. 5.4. În ceea ce privește criticile din recurs referitoare la greșita respingere de către prima instanță a motivului de nulitate constând în necompetența Biroului Electoral Central de a soluționa contestațiile electorale formulate în cauză Înalta Curte constată că și acest motiv de casare se încadrează în cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. Recurenții, prin cele două recursuri, au susținut că Biroul Electoral Central avea obligația de a înainta contestațiile cu privire la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipale spre competenta soluționare către Biroul Electoral Județean Alba, BEC fiind competent doar cu privire la contestația referitoare la biroul electoral de circumscripție județeană, față de prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Prima instanță a reținut că Biroul Electoral Central a avut competența de a se pronunța asupra contestației formulate împotriva procesului-verbal de constituire, câtă vreme în cadrul lui s-a consemnat rezultatul unei singure operațiuni de tragere la sorți, ce a stat la baza unei operațiuni unitare de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție din Județul Alba și a locțiitorilor acestora, neputându-se disocia desemnarea președinților și locțiitorilor pentru birourile electorale de circumscripție municipală, orășenească și comunală de desemnarea președintelui și locțiitorului acestuia pentru biroul electoral de circumscripție județeană. Caracterul unitar al operațiunii de desemnare și caracterul aleatoriu a tragerii la sorți au impus, așadar, competența de soluționare unitară a contestației formulate împotriva procesului-verbal în care s-a consemnat întregul rezultat al tragerii la sorți în discuție, nefiind de conceput desființarea în parte a acestui proces-verbal, întrucât o astfel de soluție ar fi anihilat caracterul aleatoriu al desemnării, o nouă tragere la sorți neputându-se face doar cu privire la o parte dintre cei înscriși pe listele la care se referă art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Complementar, trebuie admis și că biroul de circumscripție județeană nu ar putea soluționa o contestație privind desemnarea președinților și locțiitorilor pentru birourile electorale din circumscripția sa, câtă vreme învestirea tuturor s-a făcut printr-un proces-verbal unic. De aceea, hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 1 Alba, la care se referă reclamanții, învederând că prin aceasta s-a soluționat o contestație împotriva aceluiași proces-verbal în sensul respingerii ei și al menținerii procesului-verbal contestat, nu poate conduce la o altă concluzie decât cea reținută, cu atât mai puțin cu cât, în aprecierea acestei instanțe, în etapa inițială de constituire, biroul nu poate lucra legal, fiind necesară completarea lui, etapizat, în acord cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024. În fine, se constată că Legea nr. 115/2015 conferă Biroului Electoral Central o competență extinsă, conform art. 39 alin. (1) lit. c)-e) din lege, anterior redat. Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate. Potrivit prevederilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor." Dincolo de motivele reținute de prima instanță, care se mențin prin prezenta decizie, instanța de control judiciar reține că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia în birourile electorale mai sus arătate, modalitate care este unică, adică prin aplicarea acelorași criterii de desemnare nominalizate în legislația incidentă în materie. De asemenea, relevant este și faptul că, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) teza I din Legea nr. 115/2015, operațiunea de tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului este unică. În plus de aceasta, recurenții invocă aceleași motive de nelegalitate în privința tragerii la sorți pentru desemnarea președinților și locțiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripție. În consecință, în contextul în care s-a criticat întreaga operațiune materială a tragerii la sorți, nu poate fi primită afirmația recurenților potrivit căreia contestațiile formulate și soluționate de Biroul Electoral Central prin hotărârea atacată nu erau în competența acestui organ administrativ. 5.5. Critica referitoare la pronunțarea sentinței atacate cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare Recurenții, prin cele două recursuri, au invocat faptul că modul în care prima instanță a interpretat și aplicat dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, este eronat, prin concluzia în sensul că prin "magistrații" prevăzuți de acest text legal se înțeleg magistrații în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora și la parchetul de pe lângă acest tribunal. Apreciază recurenții ca fiind greșită această interpretare, subliniindu-se că legea nu distinge între magistrați după criteriul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea, singurele criterii cu care ar trebui să se opereze fiind calitatea de magistrat și domiciliul în Județul Alba, criterii ce sunt îndeplinite în cauză. În drept, potrivit art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015: "Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice". Înalta Curte reține că interpretarea pe care o dă prima instanță prevederilor art. 26 din Legea nr. 115/2015 nu poate fi primită; deși, în cadrul acestui articol, nu se precizează faptul că tragerea la sorți a președinților și vicepreședinților birourilor electorale de circumscripție se face doar dintre judecătorii tribunalului și procurorii de la parchetul de pe lângă tribunal, în mod greșit s-a apreciat că norma trebuie astfel interpretată în considerarea altor prevederi în care o astfel de distincție a fost făcută de legiuitor și în considerarea faptului că tragerea la sorți este realizată de președintele tribunalului. Or, Înalta Curte constată că normele legale invocate în sprijinul interpretării propuse de intimat se referă la situații total diferite, fiind vorba de alte categorii de alegeri sau de modalitatea de constituire a unor formațiuni electorale în a căror componență intră, în mod obligatoriu, un număr determinat de judecători. Rațiunea legiuitorului fiind diferită, soluția legislativă din respectivele norme nu poate fi extinsă la situația ce face obiectul prezentului litigiu. Prevederile invocate susțin interpretarea recurenților, rezultând că, atunci când a dorit, legiuitorul a precizat, în mod expres, ce categorii de magistrați pot fi desemnate să facă parte din birourile electorale. Lipsa unei proceduri distincte de înscriere pe listă a magistraților de la alte instanțe nu poate avea semnificația invocată de intimat, în condițiile în care Legea nr. 115/2015 nu conține, în fapt, nicio reglementare referitoare la modalitatea de întocmire a respectivelor liste. Componența acestor liste ar trebui să decurgă din condițiile reglementate de lege pentru desemnarea, în funcția de președinte sau vicepreședinte al biroului electoral de circumscripție, a magistraților (judecători sau procurori), fiind relevantă, din acest punct de vedere, constatarea instanței de fond potrivit căreia legiuitorul nu face nicio distincție sub acest aspect. Lipsa unei distincții nu poate determina legalitatea interpretării restrictive oferite de prima instanță. În ceea ce privește argumentul legat de faptul că tragerea la sorți este realizată de președintele tribunalului, Înalta Curte constată că nu se poate conferi acestui fapt semnificația dată de recurent, competența de realizare a tragerii la sorți neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraților care pot fi desemnați ca președinți sau vicepreședinți ai birourilor electorale. De altfel,