ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1719/2025

Ședința publică din data de 26 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, ca urmare a disjungerii și declinării cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia, prin încheierea de ședință din data de 08.05.2024, respectiv prin sentința civilă nr. 127/09.05.2024 pronunțată de această din urmă instanță, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Biroul Electoral Central și Tribunalul Alba, în contradictoriu cu care a solicitat:

- anularea adresei nr. x din data de 20.04.2024, învederând că prin aceasta, în esență, s-a dispus contrar art. 3 alin. (2) și (3) din Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central și a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, în sensul excluderii din corpul magistraților care figurează pe lista participanților la tragerea la sorți a judecătorilor în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv a procurorilor care se află în exercițiu ai parchetelor de pe lângă acestea, urmând ca aceștia să fie luați în considerare doar în ipoteza în care birourile de circumscripție nu ar fi completate de magistrați în exercițiu la Tribunal și Parchetul de pe lângă Tribunal și respectiv de juriștii înscriși în Corpul experților electorali;

- anularea procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15 și a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire președinți/locțiitor circumscripții electorale, prin care au fost desemnați în calitate de președinți și locțiitori ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba, exclusiv din rândul magistraților în exercițiu la tribunal și parchetul de pe lângă tribunal și experți electorali, urmare a constatării nelegalității Adresei nr. x din data de 20.04.2024;

- anularea Hotărârii BEC nr. 58H/24.04.2024 prin care s-a dispus respingerea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15.

- refacerea procedurii de desemnare a președinților și locțiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba, conform Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central (urmare a anulării actelor administrative anterior contestate), prin includerea pe lista magistraților care figurează pe lista participanților la tragerea la sorți, alături de cei aflați în exercițiu la tribunal, pe judecătorii care se află în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv procurorii care se află în exercițiu ai parchetelor de pe lângă acestea, întrucât formează un corp profesional unitar, textul de lege incident cauzei (art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015) nefăcând nicio distincție, singura condiție fiind aceea de a funcționa în circumscripția Tribunalului Alba. În acest sens, solicită să se facă o aplicare directă și coerentă a Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a stabilit fără echivoc că în ipoteza în care tribunalul din județ și parchetul de pe lângă acesta nu dispune de un număr suficient de judecători și procurori pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul respectiv, în lista magistraților care participă la tragerea la sorti întocmită de către președintele tribunalului în cauză să fie înscriși magistrați în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Prin sentința nr. 90 din 28 iunie 2024, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis în parte contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Tribunalul Alba, în sensul că a anulat adresa (circulara) nr. 641C/BEC2024 din data de 20.04.2024, procesul-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și procedura de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15, procesele-verbale subsecvente de înlocuire președinți/locțiitor circumscripții electorale, prin care au fost desemnați în calitate de președinți și locțiitori ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba, exclusiv din rândul magistraților în exercițiu la tribunal și parchetul de pe lângă tribunal și experți electorali, precum și Hotărârea BEC nr. 58H/24.04.2024 privind respingerea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din Județul Alba la alegerile din data de 09.06.2024.

A admis excepția lipsei de interes privind petitul de refacere a procedurii de desemnare a președinților și locțiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba, excepție invocată din oficiu.

A respins ca lipsit de interes petitul privind refacerea procedurii de desemnare a președinților și locțiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs Biroul Electoral Central, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și, în principal, trimitere cauzei la instanța de fond pentru o nouă judecată, iar în subsidiar, în rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, respingerea contestației ca neîntemeiată.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 din C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentului-pârât Biroul Electoral Central, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații în plan procesual.

Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:

"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociațiile, societățile sau ale entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".

Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.

Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015:

"(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatul, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie. (4) Prin excepție de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale."

Birourile electorale de circumscripție, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secțiilor de votare și oficiile electorale, sunt entități fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea și desfășurarea alegerilor în condiții de legalitate și corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activități care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operațiunile electorale desfășurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranității naționale de către popor unor autorități alese după principii democratice, după cum se arată și în art. 2 din Constituția României, republicată.

Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică.

Înalta Curte reține că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015:

"Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi".

Prin Hotărârea BEC nr. 403H/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. 3RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024.

Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activității Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 își încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile județene, președinții consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Municipiului București din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 și 7 iulie 2024.

În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor.

Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reține încetarea ope legis a existenței juridice a pârâtului.

Înalta Curte mai reține că recursul formulat de pârât împotriva sentinței nr. 90 din 28 iunie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a fost declarat la data de 08 iulie 2024, moment la care Biroul Electoral Central era constituit potrivit legii și nu își încetase activitatea.

Chiar dacă la data declarării recursului, autoritatea pârâtă era legal constituită, la data judecării recursului, Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea și nu mai deține capacitate procesuală de folosință, lipsindu-i aptitudinea de a avea drepturi și obligații, inclusiv dreptul de a sta în judecată și de a formula apărări cu privire la calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 32 alin. (2) și art. 40 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, întrucât recurentul-pârât Biroul Electoral Central nu mai deține capacitate procesuală de folosință la momentul soluționării recursului, prin raportare la prevederile art. 32 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 40 alin. (1) teza I și art. 56 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din același cod, va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, invocată din oficiu și va respinge recursul declarat de pârât ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință, survenită pe parcursul procesului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a recurentului-pârât Biroul Electoral Central, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Electoral Central împotriva sentinței nr. 90 din 28 iunie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără capacitate procesuală de folosință survenită pe parcursul procesului.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 26 martie 2025.