ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2227/2025

Ședința publică din data de 29 aprilie 2025

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 26.04.2024 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, anularea în tot a Hotărârii nr. 58H/24.04.2024 a Biroului Electoral Central, afișată la data de 24.04.2024, ora 21:00; admiterea contestației formulate la data de 23.04.2024, împotriva procesului-verbal nr. x/11/A/39 din data de 22 aprilie 2024, întocmit de Președintele Tribunalului Alba, privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din Județul Alba la alegerile din data de 9 iunie 2024, cu consecința anulării în tot a procedurii de tragere la sorți și a actelor subsecvente întocmite și, în principal, a menținerii procesului-verbal de tragere la sorți nr. x/HA/39/15.04.2024, întocmit de Președintele Tribunalului Alba, privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora din Județul Alba la alegerile din data de 9 iunie 2024, iar în subsidiar, reluarea procedurii de tragere la sorți, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015.

Prin sentința civilă nr. 188/2024 din 15 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C., D., G., A., B., F., E., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

Prin decizia civilă nr. 3353 din data de 14 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de recurenții-reclamanți C., B., A., G., E., D. și F. împotriva sentinței civile nr. 188/2024 din 15 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat

Împotriva deciziei civile nr. 3353 din data de 14 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal au formulat contestație în anulare reclamanții C., B., A., G., D. și F., arătând că soluția pronunțată de instanța de recurs este rezultatul unei erori materiale, în accepțiunea art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

La termenul din 29 aprilie 2025, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția lipsei capacității de folosință a intimatului Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerului Public, și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să respingă calea extraordinară de atac formulată, în considerarea următoarelor:

În acest context, Înalta Curte va cerceta cu prioritate excepția lipsei capacității de folosință a intimatului Biroul Electoral Central, caracterul fondat al acesteia făcând de prisos analiza oricăror alte cereri.

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligații în plan procesual.

Potrivit art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, nu pot sta în judecată asociațiile, societățile sau ale entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii".

Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte apreciază că pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv Biroul Electoral Central, sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor.

Potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 115/2015:

"(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare. (2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatul, soțul, soția, rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie. (4) Prin excepție de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale."

Birourile electorale de circumscripție, alături de Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secțiilor de votare și oficiile electorale, sunt entități fără personalitate juridică, cu activitate limitată în timp, pe perioada alegerilor fiind constituite pentru organizarea și desfășurarea alegerilor în condiții de legalitate și corectitudine, iar membrii ce le alcătuiesc exercită activități care implică manifestarea puterii de stat, prin aceea că operațiunile electorale desfășurate de aceste persoane sunt cele prin care are loc delegarea suveranității naționale de către popor unor autorități alese după principii democratice, după cum se arată și în art. 2 din Constituția României, republicată.

Biroul Electoral Central este o autoritate publică cu activitate și competențe esențialmente temporare, înființat strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile locale și pentru Parlamentul European din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să îi fie preluate de o altă autoritate publică.

Înalta Curte reține că potrivit art. 40 din Legea nr. 115/2015:

"Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi".

Prin Hotărârea BEC nr. 403H/10.07.2024 s-a aprobat publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Procesului Verbal nr. 3RFL/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024.

Prin Decizia BEC nr. 117D/10.07.2024 privind încetarea activității Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 s-a decis că Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024 își încetează activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatelor finale ale alegerilor pentru primari, consiliile locale, consiliile județene, președinții consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Municipiului București din datele de 9 iunie 2024, 23 iunie 2024 și 7 iulie 2024.

În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10.07.2024, fiind publicate, mai exact procesele-verbale privind rezultatul alegerilor.

Astfel, în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, la data publicării rezultatelor alegerilor locale în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 10.07.2024, activitatea pârâtului Biroul Electoral Central a încetat, astfel încât se reține încetarea ope legis a existenței juridice a pârâtului.

În consecință, având în vedere că instanța a fost sesizată cu prezenta contestație în anulare la data de 26.09.2024, după încetarea activității Biroului Electoral Central, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la data introducerii căii extraordinare de atac nu se poate considera că intimatul ar mai fi fost legal constituit potrivit legii, din moment ce activitatea acestuia încetase, astfel că acesta nu mai deținea, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ., capacitate procesuală de folosință la momentul inițierii prezentului demers judiciar.

Așadar, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central și respingerea contestației în anulare declarată de contestatorii C., D., G., A., B. și F. împotriva deciziei nr. 3353 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central.

Respinge contestația în anulare declarată de contestatorii C., D., G., A., B. și F. împotriva deciziei nr. 3353 din 14 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a intimatului Biroul Electoral Central.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.