ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3056/2024

Ședința publică din data de 5 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia la data de 22 aprilie 2024, reclamanții reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, au solicitat, în principal, suspendarea executării Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 emisă de pârât, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004,până la soluționarea definitivă a cauzei; anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestației formulate împotriva desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Mureș, precum și a locțiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024.

Totodată, au solicitat și restabilirea situației anterioare emiterii acestui act nelegal, în sensul constatării că actul de învestitură procesul-verbal nr. x/15.04.2024 își produce în continuare efectele.

În subsidiar, în situația în care instanța nu va aprecia că este posibilă restabilirea situației anterioare emiterii actului nelegal, s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024.

La data de 23 aprilie 2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. au depus o completare a cererii de chemare în judecată, chemând în judecată și pârâtul Președintele Tribunalului Mureș, prin care au formulat și cererea accesorie de Anulare a procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Președintelui Tribunalului Mureș.

Urmare a cererii de completare prin acțiunea formulată s-a solicitat:

Suplimentar, având în vedere că a fost reluată tragerea la sorți în scopul desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora în județul Mureș, concretizată în procesul-verbal indicat, s-a solicitat în mod accesoriu și anularea acestuia ca efect al anulării actului vătămător Hotărârea nr. 32/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central și în vederea restabilirii situației anterioare emiterii sale.

La termenul de judecată din data de 30.04.2024, în dosarul nr. x/2024, Curtea a dispus disjungerea cererii în anulare și a cererii de suspendare formulate de reclamanții B. și O. și formarea unor noi dosare, cu termen de judecată la aceeași dată și având ca părți reclamanta B. și pârâții Biroul Electoral Central și Președintele Tribunalului Mureș, respectiv reclamantul O. și pârâții Biroul Electoral Central și Președintele Tribunalului Mureș.

I.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins, ca rămasă fără interes, cererea de suspendare a Hotărârii nr. 32 H/19 aprilie 2024, emisă de Biroul Electoral Central, formulată de reclamanții A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T. și U., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea în anulare formulată și completată de reclamanții A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T. și U. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Președintele Tribunalului Mureș.

S-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015.

În baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, invocată de reclamantii A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T. și U..

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 au formulat recurs reclamanții solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia în data de 30.04.2024 în dosarul nr. x/2024, și, ca urmare a rejudecării cauzei, admiterea în tot a cererii de chemare în judecată astfel cum a fost completată.

S-a solicitat, în principal, suspendarea executării Hotărârii B.E.C. nr. 32/H/19.04.2024 și a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Președintelui Tribunalului Mureș în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea definitivă a cauzei; anularea Hotărârii BEC nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestației formulate împotriva desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Mureș, precum și a locțiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024; restabilirea situației anterioare emiterii actului nelegal, în sensul constatării că actul de învestitură procesul-verbal nr. x/15.04.2024 își produce în continuare efectele și anularea Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Președintelui Tribunalului Mureș.

În subsidiar, în situația în care s-ar apreciat că nu este posibilă restabilirea situației anterioare emiterii actului nelegal s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 și a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Președintelui Tribunalului Mureș.

Recurenții au criticat soluția primei instanțe pentru greșita aplicare a normelor de drept material, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

I.3.1. Sub un prim aspect s-a criticat modul în care curtea de apel a interpretat dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 cu privire la hotărârea Biroului Electoral Central care a înlăturat judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Târgu Mureș de la înscrierea pe lista întocmită de președintele Tribunalului Mureș în vederea tragerii la sorți a președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripție din județul Mureș.

Au apreciat recurenții că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 sunt clare, precise și previzibile, iar excluderea unei părți a magistraților de la vocația de înscriere pe listă este contrară literei și spiritului legii, nu asigură interpretarea unitară și previzibilă a textelor de lege, atât din perspectivă temporară, prin raportare la desfășurarea alegerilor autorităților administrației publice locale anterioare, cât și din perspectivă a aplicării în prezent, în mod neunitar la nivelul întregii țări.

S-a arătat că este eronată aprecierea primei instanțe că în cazul unui număr insuficient de judecători de la tribunal se va apela la alte categorii de magistrați, întrucât numărul unităților administrative din județ este întotdeauna net superior celui al magistraților în funcție la orice tribunal din țară. Din acest motiv, legiuitorul a acordat prioritate magistraților și nu unei categorii de judecători sau de procurori, pentru că indiferent de instanța sau parchetul din care aceștia provin, să fie acordată eficiență scopului legal, al respectării legalității procesului electoral pe care îl conferă participarea magistraților.

Astfel, s-a operat în mod artificial și discriminatoriu o distincție nepermisă de Legea nr. 115/2015, care utilizează în mai multe ipoteze expresia "magistrați", însă doar în anumite cazuri restrânge expres semnificația acestei expresii, în sensul în care prin magistrat se înțelege judecător în exercițiu la o anumită instanță, reținându-se în acest sens ipoteza reglementată la art. 37 care vizează alegerile din municipiul București, tragerea la sorți efectuându-se "dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului", precum și ipoteza prevăzută de art. 38 care reglementează desemnarea magistraților în Biroul Electoral Central dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din modalitatea de redactare a textelor de lege, rezultă că legiuitorul a intervenit în mod expres pentru a restrânge conținutul noțiunii, însă în cazuri speciale, norma fiind în aceste ipoteze de strictă interpretare, neputând fi extinsă prin analogie.

Au arătat recurenții - reclamanți că scopul legii este decelat din opțiunea legiuitorului de a acorda, cu titlul de regulă, profesiei juridice aptitudinea de a permite deținerea acestor funcții de autoritate, de președinte și de locțiitor de președinte în birourile electorale, iar în cadrul acestei profesii, cu precădere magistraților și, în secundar, în lipsa numărului necesar ocupării tuturor funcțiilor, celorlalte categorii de juriști, care trebuie să prezinte o vechime minimă de 5 ani în profesie.

Utilizarea termenului de magistrați are în vedere atât judecătorii cât si procurorii, în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Referitor la criteriul teritorial utilizat de lege și pretins a fi încălcat, s-a arătat că acesta este introdus pentru a facilita acestor magistrați și celorlalte profesii juridice participante exercitarea funcției pentru care optează în condiții optime și nu constituie condiție pentru participarea în procesul de desemnare, deci nu are aptitudinea de a deveni temei pentru excluderea din acest proces de desemnare.

Extragerile au loc având în vedere acest criteriu, dar din profesiile agreate de lege, fiind un element subsidiar calității de magistrat sau jurist, pus la dispoziția celor care sunt desemnați pentru a solicita înlocuirea dacă în urma extragerii lor criteriul nu a putut fi respectat.

Acest criteriu devine nerelevant și în condițiile în care toate persoanele interesate își manifestă apriori acordul pentru a participa în birourile electorale. Totodată, fiind vorba despre o tragere la sorți, criteriul proximității este la dispoziția celor extrași, nu a celor care nu au fost desemnați prin tragere la sorți, acesta fiind încă un argument în contra legalității hotărârii,

Deși este o facilitate, un drept în favoarea celor care participă, intimatul-pârât Biroul Electoral Central l-a transformat într-o condiție de legalitate a procesului de desemnare prin tragere la sorți contrar textelor interpretate și scopului legii.

Au arătat recurenții reclamanți că în mod greșit intimatul-pârât Biroul Electoral Central face referire la faptul că nu a putut verifica din documentele prezentate calitatea de magistrat a celor desemnați de președintele Tribunalului Mureș, în condițiile în care că aceste aspecte nu au fost criticate prin contestația ce i-a fost adresată.

I.3.2. Sub un alt aspect de nelegalitate, a fost criticată sentința Curții de Apel Alba Iulia și pentru încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora Biroul Electoral Central soluționează exclusiv contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale de circumscripție județeană sau a municipiului București, astfel că Biroul Electoral Județean Mureș era competent să soluționeze prezenta contestație.

Totodată, s-a arătat că textul de lege nu permite contestarea tragerii la sorți a modului de alcătuire a listelor, a procesului-verbal întocmit cu acel prilej, ci exclusiv modul de organizare, respectiv componența biroului, în timp ce din preambulul Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 rezultă că intimatul pârât a soluționat contestația privind "operațiunea de desemnare prin tragere la sorți

"

, iar în considerente și "nerespectarea criteriului aproprierii domiciliului sau reședinței persoanei desemnate de localitatea în care funcționează biroul electoral de circumscripție unde a fost desemnată".

I.3.3. Au invocat recurenții și încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 115/2015, în condițiile în care contestatorul nu a criticat includerea în lista magistraților a judecătorilor de la Curtea de Apel Târgu Mureș, a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Târgu Mureș, astfel că verificările intimatului - pârât reflectate în hotărârea BBC nr. 32/H/19.04.2024 au fost în afara competențelor și limitelor învestirii BEC.

Pentru toate aceste motive s-a apreciat ca nelegală sentința nr. 119/30.04.2024 a Curții de Apel Alba Iulia în ce privește respingerea petitelor de anulare a Hotărârii BEC nr. 32/H/19.04.2024 privind admiterea contestației formulate împotriva desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție din județul Mureș, precum și a locțiitorilor acestora, la alegerile din data de 09.06.2024, și a actului subsecvent, respectiv a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Președintelui Tribunalului Mureș, prin care a fost reluată tragerea la sorți în scopul desemnării președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora în județul Mureș

I.3.4. În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea celor două acte administrative, s-a apreciat că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 33 din C. proc. civ.

În acest sens, s-a arătat că este justificat interesul solicitării suspendării executării hotărârii BEC nr. 32/H/19.04.2024, precum și a actului subsecvent, respectiv a Procesului-verbal nr. x din 22.04.2024 al Președintelui Tribunalului Mureș în contextul derulării procesului electoral.

Referitor la existența "cazului bine justificat" s-a arătat că această condiție cerută de lege este prefigurată față de împrejurarea depășirii competenței legale și a limitelor învestirii, acestea reprezentând aspecte care pot fi cercetate la nivel "de aparență" și care susțin îndoiala serioasă în privința legalității actului administrativ.

Iminența producerii unei pagube rezultă cu evidență din înlăturarea recurenților reclamați din funcțiile în care au fost desemnați și din organizarea unei noi trageri la sorți în data de 22.04.2024.

Sunt întrunite deci, condițiile prevăzute de art. 15 și motivele extrase din art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a fi admisă cererea de suspendare până la soluționarea definitivă a cauzei.

I.4. Apărările formulate în cauză

I.4.1. Intimatul - pârât Biroul Electoral Central a formulat, în temeiul art. 519 din C. proc. civ., cerere de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

S-a arătat că problema de drept ce necesită dezlegare este dacă sintagma "lista magistraților care participă la tragerea la sorți", din cuprinsul art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 2015/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, se interpretează în sensul că:

- include atât judecătorii și procurorii, cât și toate categoriile de personal asimilate acestora, fără nicio distincție în raport cu instanța sau parchetul la care/pe lângă care funcționează aceștia;

- include judecătorii și procurorii care funcționează la tribunalul, respectiv parchetul de pe lângă tribunalul la care se va face tragerea la sorți;

- include exclusiv judecătorii care funcționează la tribunalul la care se va face tragerea la sorți.

4.2. Recurenții-reclamanți D. și F. au depus punct de vedere prin care au solicitat admiterea cererii de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

I.5. Procedura de soluționare a recursului

În ședința publică din data 5 iunie 2024 Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având în vedere incompatibilitatea acestei proceduri cu caracterul urgent al procedurii impuse de soluționarea cauzei pe calea ordonanței președințiale și faptul că suspendarea impusă de lege într-o astfel de situație ar echivala cu lipsirea de finalitate a contestației.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte, în opinia majoritară, constată că recursul declarat de reclamanți este, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt și de drept relevante

Prin Hotărârea nr. 32/H/19.04.2024, în urma unei contestații, având ca temei dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015, intimatul pârât Biroul Electoral Central a constatat existența unor "deficiențe" ce au condus, în opinia acestuia la încălcarea prevederilor menționate, soluția fiind aceea de desființare Procesului Verbal nr. 1674 din 15.04.2024 emis cu ocazia tragerii la sorți a președinților și locțiitorilor din birourile electorale de circumscripție din județul Mureș și reluarea operațiunii de desemnare a președinților tuturor birourilor (județean și locale) din județul Mureș.

S-a dispus și ca lista ce conține magistrații din care urmează să aibă loc extragerea la sorți să fie compusă din judecătorii în exercițiu de la Tribunalul Mureș respectiv procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, iar în situația unui număr insuficient de la aceste unități să fie înscriși judecători în exercițiu de la judecătoriile din circumscripție, respectiv procurori de la unitățile de parchet corespondente.

Au fost dispuse și alte măsuri administrative pentru asigurarea continuității activității birourilor în procesul electoral.

Analiza motivelor de recurs

II.1. Motivul de recurs cu privire la modul în care curtea de apel a interpretat dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015

Înalta Curte reține că, hotărârea atacată este emisă de Biroul Electoral Central, autoritate printre ale cărei atribuții se numără și cele prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea 115/2015, respectiv:

"c) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;"

Reținând că hotărârea emisă de Biroul Electoral Central se circumscrie acestei competențe atribuite de legiuitor, Înalta Curte reține că în prezentul litigiu se impune nu doar a se da o dezlegare chestiunii de drept ce privește interpretarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, ci și a se stabili dacă interpretarea dată de Biroul Electoral Central se circumscrie unui exces de putere, în sensul definit de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea 554/2004, acela de exercitare a dreptului de apreciere, aparținând acestei autorități publice, prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege, exces de putere care să constituie motiv de nulitate al hotărârii atacate.

În analiza acestui eventual exces de putere, Înalta Curte va ține seama de marja de apreciere asociată competenței atribuite Biroului Electoral Central de a asigura interpretarea unitară a legislației electorale, de contextul în care se cere a fi făcută interpretarea dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 și de legalitatea acestei interpretări, precum și de proporționalitatea între interesul public al desfășurării alegerilor în condiții de legalitate și interesul individual al contestatorilor de beneficia de avantajul de natură salarială asociat desfășurării acestei activități.

În ceea ce privește interpretarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, Înalta Curte reține că recurenții au apreciat că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 sunt clare, precise și previzibile, iar excluderea unei părți a magistraților de la vocația de înscriere pe listă este contrară literei și spiritului legii, nu asigură interpretarea unitară și previzibilă a textelor de lege, atât din perspectivă temporară, prin raportare la desfășurarea alegerilor autorităților administrației publice locale anterioare, cât și din perspectivă a aplicării în prezent, în mod neunitar la nivelul întregii țări.

Prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, a căror greșită interpretare și aplicare se invocă, au următorul cuprins:

"Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de (5

1

) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de (5

1

) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice."

Se reține că textul normei instituie reguli de întocmire a listei magistraților și a listei juriștilor care participă la tragerea la sorți, reguli privind ordinea de prioritate în procedura de tragere la sorți, precum și reguli privind desemnarea în calitate de președinte/locțiitor ai biroului electoral de circumscripție.

Referitor la lista magistraților care participă la tragerea la sorți, textul arată că aceasta va fi întocmită de președintele tribunalului, dintre "magistrații" care îndeplinesc condițiile legale, fără a distinge cu privire la gradul instanței în cadrul căreia/pe lângă care funcționează acești magistrați.

La o primă vedere, având în vedere modul de redactare a textului și aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, s-ar putea concluziona în sensul că, în lipsa oricărei distincții, pe lista magistraților introduși în urnă ar putea figura atât judecători în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București, și ai judecătoriilor arondate acestor tribunale, cât și judecători în exercițiu ce activează în cadrul curților de apel, ori chiar în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ori magistrați detașati în cadrul altor instituții/autorități, care pe perioada detașării își păstrează calitatea de magistrat.

Înalta Curte, în opinie majoritară reține că, în considerarea faptului că o interpretare gramaticală a sensului normei (care este de regulă, prioritară) nu este posibilă fiindcă ar atrage consecințe incompatibile atât cu interesul public al bunei desfășurări a alegerilor, cât și cu cel general al gestionării activității instanțelor în condiții de eficiență a actului de justiție, se impune determinarea legăturii sale cu alte norme juridice, respectiv recurgerea la interpretarea sistematică, precum și determinarea finalității/scopului normei, astfel cum a fost acesta gândit de legiuitor (interpretarea teleologică).

Înalta Curte, în opinie majoritară, consideră că interpretarea sistematică și teleologică a acestei norme, respectiv în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare este susținută și de dezlegarea dată de Curtea Constituțională care, prin Decizia nr. 542 din 24.10.2023, cu ocazia analizării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015, a statuat în sensul că: "(…) prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației incidente în materie electorală."

În aplicarea acestor două reguli de interpretare, nu se va face abstracție nici de aplicarea regulilor logicii formale, prin utilizarea argumentului de analogie "ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio" (unde este aceeași rațiune a legii, se aplică aceeași dispoziție a ei).

Procedând la interpretarea sistematică a textului, precum și în considerarea scopului normei, Înalta Curte, în opinie majoritară, reține că ar trebui avute în vedere dispozițiile Legii nr. 304/2022, referitoare la modul de organizare a instanțelor judecătorești și atribuțiile ce intră în sarcina președinților de tribunale, în special dispozițiile art. 51 alin. (1) din Lege:

"(1)Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifică respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate".

În condițiile în care norma specială, Legea nr. 115/2015, nu prevede o procedură de înscriere/de exprimare a opțiunii cu privire la înscrierea în lista magistraților ce vor participa la tragerea la sorți (la care să se raporteze magistrații de la oricare instanță din țară, fără distincție), atribuțiile președintelui tribunalului în întocmirea acestei liste ar trebui apreciate în considerarea competențelor ce îi revin, potrivit Legii nr. 304/2022. Un argument suplimentar în susținerea acestei concluzii este dat și de prevederile art. 121 alin. (2), (3) și 2 4 din Legea nr. 115/2015, potrivit cărora:

"2 3 Pe perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar și operatorii de calculator desemnați de Autoritatea Electorală Permanentă se consideră detașați.

2 4 Pe toată perioada exercitării atribuțiilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, autoritățile și instituțiile publice la care sunt angajate persoanele prevăzute la alin. (2 3) le asigură acestora plata drepturilor salariale, a indemnizațiilor de detașare, a altor diurne decât cele prevăzute la alin. (2 3), precum și a oricăror alte drepturi bănești cuvenite, potrivit legii, din surse de la bugetul de stat.(...)".

Or, în condițiile în care magistrați de la alte instanțe decât tribunalul și judecătoriile din subordine, membri ai birourilor electorale, se consideră detașati în cadrul acestor birouri, în mod evident activitatea lor pe perioada alegerilor este de natură a influența activitatea în cadrul instanțelor în care funcționează în mod obișnuit.

Însă, așa cum s-a arătat anterior, potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, președinții tribunalelor pot dispune măsuri doar în legătură cu activitatea instanțelor pe care le conduc și cu activitatea instanțelor din circumscripțiile acestora, nu și cu privire la activitatea curților de apel/a Înaltei Curți de Casație și Justiție/a altor autorități public, pe care însă în mod evident ar perturba-o ca urmare a includerii în listă și, ulterior, a desemnării ca președinți/locțiitori ai birourilor electorale, a magistraților ce funcționează efectiv la aceste din urmă instanțe/autorități.

Pentru aceste considerente, o interpretare sistematică și teleologică a normelor menționate conduce la concluzia că președintele tribunalului va include în lista "magistraților" ce participă la tragerea la soți doar pe acei magistrați care funcționează la instanța pe care o conduce și la instanțele din circumscripția acesteia, nu și magistrați de la alte instanțe, cu privire la activitatea cărora nu are competențe să dispună.

Totodată, utilizând argumentul de analogie " ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio" (unde este aceeași rațiune a legii, se aplică aceeași dispoziție a ei), nu sunt lipsite de relevanță dispozițiile art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015: "(8) În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, lista este completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2)."

La rândul său, art. 30 alin. (2) conține o normă de trimitere în care se menționează că: "Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare."

Referitor la compunerea acelorași birouri electorale de circumscripție, Legea nr. 208/2015 dispune la art. 13 alin. (2) în sensul că:

"Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București, pentru Circumscripția Electorală București și pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării".

Aplicând analogia, dat fiind că rațiunea legii este aceeași, concluzia care se impune este, și de această dată, că din lista magistraților care participă la tragerea la sorți, desemnați de președintele tribunalului, vor face parte judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, fiind ulterior completată cu judecătorii de la judecătorie, nu și judecătorii în exercițiu ai altor instanțe.

Distinct de chestiunea interpretării dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 și admițând că acest text a comportat, în jurisprudența recentă a Înaltei Curți, interpretări antagonice, în cauză trebuie stabilit dacă Biroul Electoral Central a acționat cu exces de putere prin interpretarea pe care a dat-o acestui text sau, din contră, a acționat în limitele competențelor sale privind interpretarea unitară a legislației electorale.

Sub acest aspect, în condițiile în care cauza de nulitate ce se invocă în privința hotărârii atacate nu este una expresă, ci una virtuală, condiționată de vătămare, vătămare ce nu poate fi analizată fără o punere în balanță a diverselor interese contradictorii cărora anularea sau, din contră, menținerea hotărârii atacate le răspunde, Înalta Curte reține că prezenta cauză opune un interes individual, cel al contestatorilor, de a beneficia de avantajul patrimonial aferent desfășurării activității în cadrul birourilor electorale și cel public, al desfășurării în condiții de deplină legalitate a procesului electoral, scop care de altfel justifică prezența judecătorilor în birourile electorale.

Actul administrativ a cărui nulitate este cenzurată este producător de efecte în primul rând în planul garantării bunei și corectei desfășurări a procesului electoral, care este de esența oricărei societăți democratice, iar scopul desemnării magistraților în birourile electorale constă în asigurarea aplicării legii în procesul electoral, la cel mai înalt nivel de competență și în special a componentei de independență, care este garantată de statutul magistraților.

Astfel, birourile electorale au rolul de a asigura "organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale" (art. 25 din Legea 115/2015)

Or, în condițiile în care birourile electorale sunt deja constituite cu magistrați, judecători sau procurori (magistrații sunt judecători ori procurori- art. 1 din Legea nr. 303/2022), indiferent de gradul profesional, rolul biroului electoral, menționat mai sus, poate fi atins.

Prin comparație, nu se poate vorbi despre dreptul unei anumite categorii de magistrați sau al unui anumit magistrat de a fi desemnat în aceste structuri a căror existență este strâns legată de garantarea desfășurării procesului electoral în condiții de legalitate, ci cel mult despre existența sau nu a unei speranțe legitime (a unei pretinse vocații) de a obține venituri dintr-o eventuală desemnare în aceste structuri.

Dacă se admite că participarea magistraților în birourile electorale urmărește ocrotirea interesului public, constituirea biroului electoral cu alți magistrați de la instanțe inferioare/superioare nu poate fi contrară interesului public pentru că legea vizează constituirea birourilor electorale și cu "magistrați" nu cu o anumită categorie de magistrați.

Având în vedere rolul birourilor electorale, actul atacat nu a produs niciun prejudiciu în planul efectelor pe care acesta le are în scopul bunei desfășurări a procesului electoral, care reprezintă scopul însuși pentru care aceste structuri se constituie.

Prin urmare, dacă, în urma tragerii la sorți organizate pe criterii cert obiective, în biroul electoral se regăsesc și magistrați, procesul-verbal de tragere la sorți a președintelui/locțiitorului biroului electoral de circumscripție nu poate fi considerat nelegal și prin urmare anulat, pentru că ar însemna să se dea întâietate interesului exclusiv pecuniar al unor contestatari care nu s-au regăsit pe lista de pe care președintele tribunalului a tras la sorți, în detrimentul interesului public care justifică existența însăși a biroului electoral, cel al garantării desfășurării procesului electoral în condiții de legalitate, legalitate ce include și respectarea calendarului aprobat al alegerilor pentru care acesta s-a constituit.

Din această perspectivă, admiterea unor astfel de contestații în ultimele zile ale calendarului electoral aprobat comportă un risc de a pune în pericol desfășurarea alegerilor potrivit acestui calendar și de a deturna astfel tocmai sensul dispozițiilor care prevăd participarea magistraților în cadrul birourilor electorale ca o garanție a bunei desfășurări a alegerilor.

Scopul prezenței magistraților este acela de asigurare a independenței în cadrul birourilor electorale, iar independența este o garanție inerentă statutului magistratului, iar nu doar judecătorilor/procurorilor de la o anumită instanță, astfel încât nu s-ar putea în niciun caz susține că există vreo viciere a legalității procesului electoral decurgând din faptul că reprezentarea judecătorilor în birourile electorale nu se face dintr-o bază de selecție mai largă, ci dintr-una restrânsă.

Prin urmare, chiar admițând posibilitatea ca dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 să comporte, în abstract, interpretări distincte, Înalta Curte, în opinie majoritară, reține că interpretarea dată de BEC în exercitarea competenței sale de interpretare uniformă a legii electorale nu se poate circumscrie noțiunii de exces de putere, fiind interpretarea care răspunde cel mai bine îmbinării interesului general al societății ca desfășurarea alegerilor în condiții de legalitate să fie garantată de judecători cu cel al bunei administrări a justiției, care impune ca implicarea magistraților în desfășurarea alegerilor să nu blocheze activitatea instanțelor.

În consecință, acest motiv de recurs este nefondat.

II.2. Motivul de recurs cu privire la încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 115/2015

Susțin recurenții că Biroul Electoral Central soluționează exclusiv contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale de circumscripție județeană sau a municipiului București, astfel că Biroul Electoral Județean Mureș era competent să soluționeze prezenta contestație. Totodată, s-a arătat că textul de lege nu permite contestarea tragerii la sorți a modului de alcătuire a listelor, a procesului-verbal întocmit cu acel prilej, ci exclusiv modul de organizare, respectiv componența biroului, în timp ce din preambulul Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 rezultă că intimatul pârât a soluționat contestația privind "operațiunea de desemnare prin tragere la sorți

"

, iar în considerente și "nerespectarea criteriului aproprierii domiciliului sau reședinței persoanei desemnate de localitatea în care funcționează biroul electoral de circumscripție unde a fost desemnată".

Înalta Curte apreciază că este nefondată critica de nelegalitate.

Conform dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor."

În speța de față, instanța de control judiciar reține că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia în birourile electorale mai sus arătate, modalitate care este unică, adică prin aplicarea acelorași criterii de desemnare nominalizate în legislația incidentă în materie.

De asemenea, relevant este și faptul că, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (5) teza I din Legea nr. 115/2015, operațiunea de tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului este unică.

În plus de aceasta, recurenții invocă aceleași motive de nelegalitate în privința tragerii la sorți pentru desemnarea președinților și locțiitorilor tuturor birourilor electorale de circumscripție.

În consecință, în contextul în care s-a criticat întreaga operațiune materială a tragerii la sorți, nu poate fi primită afirmația recurenților potrivit căreia contestațiile soluționate de Biroul Electoral Central prin Hotărârea nr. 32H/19.04.2024 nu ar fi fost de competența acestuia.

II.3. Motivul de recurs referitor la încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 115/2015

Recurenții au invocat încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 115/2015, în condițiile în care contestatorul nu a criticat includerea în lista magistraților a judecătorilor de la Curtea de Apel Târgu Mureș, a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Târgu Mureș, astfel că verificările intimatului - pârât reflectate în hotărârea BBC nr. 32/H/19.04.2024 au fost în afara competențelor și limitelor învestirii BEC.

Înalta Curte reține că, prin hotărârea atacată, Biroul Electoral Central nu putea da o interpretare diferită textului de lege în raport de persoanele a căror includere în listă a fost contestată, problema de drept analizată fiind una cu caracter general, nefiind admis ca o categorie de magistrați să fie menținută în listă, indiferent de interpretarea dată textului de lege, pentru simpla împrejurare că în cauză contestatorul nu a vizat acea categorie.

II.4. Motivul de recurs referitor la suspendare

Înalta Curte reține că, prin soluționarea definitivă a cauzei la acest termen, criticile recurenților cu privire la soluția de suspendare se văd lipsite de un interes actual, urmând a nu mai fi analizate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în opinie majoritară, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În majoritate:

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T., U. împotriva sentinței nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Cu opinia separată a domnului judecător V. în sensul că:

Admite recursul declarat de recurenții - reclamanți A., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., P., Q., R., S., T., U. împotriva sentinței nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată și în rejudecare:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți.

Dispune anularea Hotărârii nr. 32 H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Deși respect opinia colegilor mei, în cazul de față consider că soluția legală este diferită de cea exprimată de majoritate, dar numai în ce privește interpretarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 426 alin. (2) C. proc. civ. formulez prezenta

~Opinie separată

Apreciez că interpretarea corectă a acestor dispoziții legale conduce la admiterea recursurilor, casarea în parte a sentinței civile nr. 119 din 30 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, rejudecarea cauzei, admiterea în parte a acțiunii, anularea Hotărârii nr. 32/H/19.04.2024 emisă de Biroul Electoral Central și menținerea în rest a sentinței recurate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Pentru că opinia separată privește doar interpretarea dispozițiilor legale amintite, sub toate celelalte aspecte fiind de acord cu opinia majoritară, mă voi referi strict la acestea.

Art. 26 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (numită în continuare Legea 115/2015) face parte din Titlul I (Alegerea autorităților administrației publice locale), Capitolul II (Organizarea alegerilor), Secțiunea a 4-a (Birourile electorale) și reglementează în alin. (1)-(4) compunerea birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și a municipiului București iar în alin. (5) reglementează modalitatea de desemnare a președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia. Interpretarea acestui din urmă alinat a dat naștere la controverse care se regăsesc în practică judecătorească divergentă chiar la nivelul Înaltei Curți (de comparat decizia nr. 2679/20 mai 2024, care este în sensul opiniei majoritare din prezenta cauză, cu deciziile nr. 2785/23.05.2024, 2719/22.05.2024 și 2678/20.05.2024 care sunt în sensul opiniei minoritare; remarcăm în treacăt că singurele instrumente legale de unificare a acestei practici divergente, recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă, nu sunt apte să rezolve problema în timp util, înainte de data alegerilor, ceea ce obligă judecătorii să se supună legii așa cum o înțeleg ei, cu bună credință și în acord cu propria conștiință, ceea ce înțeleg să fac în continuare). Conținutul art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 este următorul:

Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ- teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5

1

) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice.

Sublinierea îmi aparține (OCD) și reprezintă miezul divergenței. Astfel, opinia majoritară susține că aceste dispoziții trebuie interpretate sistematic și teleologic, prin raportare la celelalte dispoziții din lege și, în general, din legislația electorală, respectiv în coroborare cu cele ale art. 26 alin. (8), art. 30 alin. (2) din Legea 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, și că această variantă de interpretare este susținută de dezlegarea dată de Curtea Constituțională (numită în continuare CCR) care, prin Decizia nr. 542 din 24.10.2023, cu ocazia analizării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin care s-a statuat în sensul că (…) prevederile legale criticate nu există izolat, ci ele trebuie raportate atât la întregul ansamblu normativ din care fac parte, cât și la ansamblul legislației incidente în materie electorală. Alte justificări vor fi arătate mai jos, la locul potrivit.

Prezenta opinie minoritară susține că textul în discuție trebuie interpretat literal și strict și că această metodă nu se opune celei sistematice și teleologice, aplicată corect, și, cu siguranță, nici intenției legiuitorului. Considerăm că toate metodele de interpretare converg spre aceeași soluție.

Atunci când textul legal este clar el se interpretează literal și strict deoarece se prezumă că exprimă voința legiuitorului. De regulă nu este necesară nicio justificare a acestei metode deoarece reprezintă o axiomă legală, impunându-se cu forța evidenței și fiind urmată consecvent în doctrină și jurisprudență. În general această metodă simplă de interpretare conduce la același rezultat ca oricare alta.

Spre diferență de interpretarea literală strictă, interpretarea extensivă sau restrictivă a unor termeni, a ipotezei, dispoziției sau sancțiunii normei juridice și, în general, celelalte metode de interpretare trebuie justificate, în special dacă ajung la alte soluții juridice. Într-adevăr, abaterea de la textul expres al legii nu mai are o justificare evidentă și, prin urmare, trebuie motivată. Considerăm exemplară în acest sens Decizia nr. 24/2018 pronunțată în interesul legii de ÎCCJ în dosar nr. x/2018, în special paragrafele 27-33, în care interpretarea literală este înlăturată justificat în baza unor texte legale și a unor principii de drept.

Subliniem că justificarea trebuie să fie obiectivă, bazată pe alte texte de lege și/sau principii de drept. Justificările subiective, fundamentate preponderent pe aprecierile interpretului, trebuie evitate cel puțin pentru că au ca rezultat practică judiciară neunitară. Justificarea obiectivă este în principiu unică pe când justificările subiective sunt nenumărate.

Interpretarea literală strictă a noțiunii de "magistrat" din art. 26 alin. (5) din Legea 115/2015 conduce la concluzia că textul legal se referă la toți judecătorii și procurorii. Interpretarea extensivă a noțiunii (prin includerea personalului asimilat și a asistenților de magistrat) sau restrictivă (excluderea unor categorii de judecători și procurori) trebuie justificate obiectiv, prin raportare la alte texte legale sau la principii de drept. În speță, discuția privește interpretarea restrictivă deoarece prin Hotărârea nr. 32 H/19 aprilie 2024 emisă de Biroul Electoral Central, care stă la baza prezentului litigiu, au fost eliminați din listă judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Târgu Mureș de la înscrierea pe lista întocmită de președintele Tribunalului Mureș, textul legal fiind interpretat restrictiv iar această interpretare a fost menținută prin sentința recu