ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3805/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 26.04.2024, sub dosar nr. x/2024, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. și R., judecători și procurori din circumscripția Tribunalului Alba și Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, în temeiul pct. 55 din Anexa la H.G. nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, au formulat contestație în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central și cu pârâtul Tribunalul Alba, împotriva: - adresei nr. x din data de 20.04.2024, învederând că prin aceasta, în esență, s-a dispus contrar art. 3 alin. (2) și (3) din Hotărârea nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central și a prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 cu modif. ulterioare, în sensul excluderii din corpul magistraților care figurează pe lista participanților la tragerea la sorți a judecătorilor în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv a procurorilor care se află în exercițiu ai parchetelor de pe lângă acestea, urmând ca aceștia să fie luați în considerare doar în ipoteza în care birourile de circumscripție nu ar fi completate de magistrați în exercițiu la Tribunal și Parchetul de pe lângă Tribunal și respectiv de juriștii înscriși în Corpul experților electorali; - procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15 și a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire președinți/locțiitor circumscripții electorale; - Hotărârii BEC nr. 58H/24.04.2024 prin care s-a dispus respingerea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15. Urmare a constatării nelegalității Adresei Nr. 641C/BEC2024 din data de 20.04.2024, au solicitat anularea și a Procesului-verbal de constituire a circumscripțiilor municipale, orășenești și comunale din județul Alba, nr. 3204/IIA/39/22.04.2024 al Tribunalului Alba încheiat în data de 22.04.2024 de către Tribunalul Alba și a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire președinți/locțiitor circumscripții electorale, prin care au fost desemnați în calitate de președinți și locțiitori ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba, exclusiv din rândul magistraților în exercițiu la tribunal și parchetul de pe lângă tribunal și experți electorali, precum și a hotărârii nr. 58H/24.04.2024. Totodată, urmare a anulării actelor administrative contestate, au solicitat, în regim de urgență, refacerea procedurii de desemnare a președinților și locțiitorilor ai Birourilor Electorale de Circumscripție Alba, conform Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, respectiv prin includerea pe lista magistraților care figurează pe lista participanților la tragerea la sorți, alături de cei aflați în exercițiu la tribunal, pe judecătorii care se află în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv procurorii care se află în exercițiu ai parchetelor de pe lângă acestea, întrucât formează un corp profesional unitar, între care textul de lege incident cauzei (art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015), nu face nicio distincție, singura condiție fiind aceea de a funcționa în circumscripția Tribunalului Alba. În acest sens, au solicitat să se facă o aplicare directă și coerentă a Hotărârii nr. 34H/19.04.2024 a Biroului Electoral Central, prin care s-a stabilit fără echivoc că în ipoteza în care tribunalul din județ și parchetul de pe lângă acesta nu dispune de un număr suficient de judecători și procurori pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul respectiv, în lista magistraților care participă la tragerea la sorti întocmită de către președintele tribunalului în cauză să fie înscriși magistrați în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția tribunalului, respectiv ai parchetelor de pe lângă acestea, cu respectarea Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare. Prin încheierea din data de 8 mai 2024 de amânare a pronunțării, s-au disjuns cererile de chemare în judecată formulate de O., P., Q., R. si s-a dispus formarea a două noi dosare.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 125 din 9 mai 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții H., I., J., K., L., M., N., A., B., C., D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Tribunalul Alba. Totodată, s-a respins, ca inadmisibilă, excepția de nelegalitate a circularei nr. 641C/BEC2024 din 20.04.2024, invocată, în subsidiar, prin cererea de chemare în judecată, de către reclamanții H., I., J., K., L., M., N., A., B., C., D., E., F., G. în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Tribunalul Alba.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 125 din 9 mai 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenții au susținut că este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de fond făcând o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale relevante, în condițiile în care legiuitorul nu a conferit un drept de apreciere președintelui Tribunalului cu privire la admisibilitatea persoanele care îndeplinesc condițiile legale pentru ca acestea să poată fi înscrise pe listă, ci i s-a conferit doar competența de realizare a tragerii la sorți. Această concluzie își menține valabilitatea cu atât mai mult cu cât legea nu prevede criterii de includere în listă a unor magistrați și de excludere a altora. Cu alte cuvinte, hotărârea atacată este nelegală întrucât face referire la o posibilitate a Președintelui Tribunalului de a alege magistrații care ar urma să fie înscriși pe listă, în condițiile în care legea nr. 115/2015 nu cuprinde o asemenea prevedere. Ceea ce reglementează dispozițiile art. 26 alin. (5) teza a 3-a din legea nr. 115/2015 este competența în ceea ce privește întocmirea listei, care aparține Președintelui Tribunalului, iar nu posibilitatea acestuia de a alege care dintre persoanele care și-au exprimat dorința de a participa la tragerea la sorți în vederea desemnării în calitate de președinți ai birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de locțiitori, să fie efectiv înscrise pe listă, adică propuse. In ceea ce privește modalitatea de întocmire a listei de pe care se realizează extragerea, au reiterat concluzia că nu există drept de apreciere și nici criterii pentru alegerea unora sau a altora din magistrații înscriși pe listă, ci extragerea trebuie efectuată prin luarea în considerare a tuturor magistraților care s-au înscris, iar abia în măsura în care se epuizează această listă, să se continue tragerea la sorți de pe lista care îi cuprinde pe ceilalți juriști. Prin urmare, tragerea la sorți care a avut drept consecință întocmirea procesului-verbal nr. x/II/A/39/22.04.2024 încheiat de președintele Tribunalului Alba a avut Ioc cu excluderea din listă a contestatorilor, fără a exista o explicație legală cu privire la motivul excluderii acestora, deși au figurat pe lista magistraților care a stat la baza primei extrageri. Mai mult decât atât, câtă vreme prin Hotărârea BEC nr. 34H nu s-a făcut nicio precizare referitoare la legalitatea întocmirii listei care a stat la baza primei trageri la sorți, nu există niciun temei pentru excluderea contestatorilor de pe lista care a stat la baza celei de-a doua trageri la sorți. Dispozițiile art. 26 din Legea nr. 115/2015 prevăd faptul că extragerea se face de pe lista magistraților, întocmită de președintele Tribunalului, fără a se specifica dacă acești magistrați trebuie să funcționeze la Tribunal, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunal sau pot funcționa și la judecătoriile din circumscripția tribunalului și parchetele corespunzătoare. Recurenții au considerat că este nelegală interpretarea dată dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Hotărârea BEC nr. 34H/19.04.2024 prin hotărârea atacată în sensul că este facultativă înscrierea pe lista magistraților care participă Ia tragerea la sorți a magistraților în exercițiu la judecătoriile aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea. Apreciem că prin hotărârea BEC menționată s-a dorit desemnarea cu prioritate a magistraților care funcționează la Tribunalul Alba, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, iar în măsura în care numărul acestora nu era suficient, lista să fie completată prin includerea magistraților care funcționează la judecătoriile din raza Tribunalului Alba, respectiv la parchete de pe lângă acestea. În ceea ce privește existența unei discriminări au arătat că, în mod eronat, s-a înțeles faptul că discriminarea a fost invocată raportat la situația magistraților în exercițiu la Tribunalul Alba, respectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. În realitate, atât reclamanții, cât și colegii din alte județe care funcționează la judecătorii/curți de apel, respectiv de la parchetele de pe lângă judecătorii/curți de apel sunt în aceeași situație, însă au fost tratați în mod diferit fără a exista o justificare legală. Nu este firesc ca prin hotărârile pe care Biroul Electoral Central le emite să creeze forme de discriminare între persoane aflate în aceeași situație. Practic, în cazul județului Alba nu au fost incluși pe lista magistraților acei magistrați care funcționează la judecătorii/curți de apel, respectiv parchetele de pe lângă acestea, însă în alte județe, aceeași categorie de magistrați a fost inclusă pe listă. In plus, au arătat faptul că am înțeles să invocăm existența unei discriminări ca motiv suplimentar de nelegalitate a procesului-verbal de desemnare a președinților și locțiitorilor din data de 22.042024 și nu în scopul obținerii de despăgubiri în sensul art. 27 din O.G. nr. 137/2000, prin urmare această interpretare a instanței de fond este rezultatul luării în considerare a unor motive străine de natura cauzei, devenind astfel incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Cu privire la existența unui drept de creanță, contrar celor expuse în cuprinsul sentinței nr. 125/2024, au considerat că au un drept efectiv, iar nu doar o vocație raportat la împrejurarea că numărul magistraților care a formulat cerere de a fi înscriși pe listă nu depășea dublul numărului de circumscripții (număr de președinți cumulat cu număr de locțiitori), neimpunându-se ca contestatorii să rămână la dispoziția Președintelui Tribunalului pentru ipoteza în care ar fi fost necesară înlocuirea unora dintre președinți, respectiv locțiitori. În aceeași ordine de idei, dispozițiile art. 3 alin. (3) din cuprinsul hotărârii nr. 34H/19.04.2024, care prevăd faptul că în ipoteza în care numărul de magistrați în exercițiu la Tribunalul Alba și Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba este insuficient pentru acoperirea necesarului de președinți ai birourilor electorale de circumscripție și de locțiitori ai acestora care urmează să fie desemnați în județul Alba, în lista magistraților care participă la tragerea la sorți pot fi înscriși judecători în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv procurori ai parchetelor de pe lângă acestea, constituie o adăugare la lege și o interpretare proprie dată de Biroul Electoral Central dispozițiilor art. 26 aiin. 5 din legea 115/2015, care nu face nicio distincție în ceea ce privește gradul instituției la care trebuie să funcționeze magistratul. Contrar considerentelor primei instanțe, dreptul de creanță privind plata indemnizațiilor s-a născut chiar în momentul desemnării prin procesul-verbal din data de 15.04.2024, iar îndeplinirea sau neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor specifice reprezintă o chestiune ulterioara nașterii dreptului de creanță, putând fi invocată pe cale de excepție de către debitor în faza de executare a obligației de plată.

Apărările formulate în recurs Intimatul-pârât Tribunalul Alba a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este motivată, fiind temeinică și legală, dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 13 iunie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, când s-a amânat cauza la data de 12 septembrie 2024 pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la excepția lipsei de interes, invocată de instanță din oficiu. Prin punctul de vedere exprimat, recurenți au susținut că justifică un interes în formularea recursului, pentru că li s-a respins contestatia. Constatarea încălcării dreptului acestora creează premisele reparării pe viitor a prejudiciului suferit, dreptul fiind real și concret, iar nu potential, nefiindu-le imputabilă nefinalizarea litigiului până la încetarea perioadei de desfășurare a alegerilor electorale. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului în raport de finalizarea procesului electoral prin alegerile din data de 9 iunie 2024, excepție invocată din oficiu, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia. Astfel, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces." Având ca reper dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes", doctrina a definit interesul de a promova o acțiune ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar acesta trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut și actual", conform dispozițiilor art. 33 din același cod. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004. Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac. Folosul practic urmărit de recurenții - reclamanți trebuie analizat în raport de obiectul concret al cauzei, respectiv cererea privind: anularea adresei nr. x din data de 20.04.2024, prin care, în opinia reclamanților, s-a dispus în sensul excluderii din corpul magistraților care figurează pe lista participanților la tragerea la sorți a judecătorilor în exercițiu ai judecătoriilor aflate în circumscripția Tribunalului Alba, respectiv a procurorilor care se află în exercițiu ai parchetelor de pe lângă acestea, urmând ca aceștia să fie luați în considerare doar în ipoteza în care birourile de circumscripție nu ar fi completate de magistrați în exercițiu la Tribunal și Parchetul de pe lângă Tribunal și respectiv de juriștii înscriși în Corpul experților electorali; anularea procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15 și a proceselor-verbale subsecvente de înlocuire președinți/locțiitor circumscripții electorale; anularea Hotărârii BEC nr. 58H/24.04.2024 prin care s-a dispus respingerea contestației formulate împotriva procesului-verbal nr. x/IIA/39/22.04.2024 întocmit de președintele Tribunalului Alba și a procedurii de tragere la sorți pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia realizată de președintele Tribunalului Alba în data de 22.04.2024, ora 08:15. În aceste condiții, se constată că actele administrative contestate au fost emise în vederea organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024, epuizându-și la acea dată efectele. Din perspectiva impactului pe care o soluție a instanței le-ar avea asupra unui act administrativ ale cărui efecte au încetat, în totalitate, prin ajungerea la termenul pentru care a fost emis, se desprinde concluzia că interesul procesual al susținerii recursului nu mai subzistă. Sancțiunea lipsei interesului este în cauza de față aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât atât la momentul sesizării instanței de fond, cât și la data pronunțării sentinței atacate și a formulării căii de atac, erau îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii. În schimb, în circumstanțele descrise mai sus, soluționarea pe fond a căii de atac și eventuala reformare a sentinței în sensul admiterii contestației, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurenți. Cum interesul de a acționa al recurenților nu mai este actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod pentru susținerea căii de atac. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca lipsit de interes. PENTRU ACESTE MOTIVE,