ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5199/2024

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/2021 reclamantul A. și reclamanta B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj, în temeiul art. 260-262 din Codul de procedură fiscală, a formulat contestație la executare silită, contestație la titluri, anulare sechestru asigurător, anulare decizie de impunere și anulare decizie de instituire a măsurilor asigurătorii, împotriva tuturor titlurilor executorii (în temeiul cărora, s-a pornit, executare silită) și împotriva întregii executări silite a actelor și formelor de executare silită din dosarul execuțional nr. x/2021, precum și împotriva deciziilor de impunere, a deciziilor de instituire a măsurilor asigurătorii și a procesului-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile, din data de 13.05.2021, solicitând: să se admită contestația la executare silită; să se anuleze și să se desființeze întreaga executare silită, actele și formele execuționale, precum și toate tilurile executorii și celelalte acte administrativ fiscale, anulând totodată și procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile din data de 13.05.2021 și decizia de instituire a măsurilor asigurătorii cu nr. D.J. 31196/14.05.2021, cu repunerea părților în situația anterioară, chiar și printr-o eventuală întoarcere a executării silite, inclusiv sub forma ridicării sechestrului asigurător pe autoturismele descrise în conținutul deciziei din data de 14.05.2021.

1.2. Prin sentința civilă nr. 1388 din 07.09.2021, Tribunalul a disjuns capetele de cerere privind contestația la executare silită împotriva titlului executoriu nr. x/2021 și a somației nr. x/2060 și a format un nou dosar, cu termen la data de 07.09.2021; a disjuns capetele de cerere privind anularea deciziei de răspundere solidară nr. 31194/2021 și anularea deciziei de impunere din oficiu nr. x/2021 și a format un nou dosar, cu termen la data de 21.09.2021; a admis exceptia lipsei calității procesuale active a reclamantei B. S.R.L. și a respins capătul de cerere privind anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/2021, ca fiind introdusă de o persoana fără calitate procesuală activă; a admis actiunea cu privire la capătul de cerere privind anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/2021 formulat de reclamantul A. și a dispus anularea deciziei de instituirea a măsurilor asiguratorii nr. x/2021.

1.3. La data de 07.09.2021, pe rolul Tribunalului Dolj, s-a format dosarul nr. x/2021, având ca obiect anularea deciziei nr. 31194/2021 și a deciziei de impunere din oficiu nr. x/2021.

1.4. Prin încheierea de ședință din data de 21.09.2022, s-a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021

1.4. Prin sentința civilă nr. 1633/2022 din data de 18 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Dolj a constatat perimată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova - Adminisrația Județeană a Finanțelor Publice.

1.5. Împotriva sentinței a formulat recurs recurentul-reclamant în nume propriu și în calitate de reprezentant al societății B. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru administrarea de probe și pentru soluționarea fondului dedus judecății în urma disjungerii.

Prin încheierea de ședință din 10 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021, a fost suspendată judecata cauzei, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., întrucât la acel termen niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin decizia nr. 2322 din data de 14 noiembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a constatat perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal, asociat unic al societății B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 1633 din 18 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova - Adminisrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj. 4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 2322 din data de 14 noiembrie 2023, recurenții A. și societatea B. S.R.L. au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe, pentru continuarea judecății recursului.

Prin memoriul de recurs, recurenții-reclamanți au arătat că, în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova - SCAF a dispus suspendarea recursului până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Dolj. În cadrul acestui din urmă dosar a fost pronunțată sentința civilă nr. 209/2021 prin care s-a dispus radierea societății reclamante din Registrul Comerțului Dolj. Ulterior, prin decizia nr. 209/07.04.2022, Curtea de Apel Craiova a admis apelul formulat de A.J.F.P. Dolj și a schimbat sentința nr. 209/2021 a Tribunalului Dolj, înlăturând mențiunea radierii societății din evidențele O.R.C. Dolj. Împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta B. S.R.L. a formulat cerere de revizuire care însă a fost respinsă prin decizia nr. 310 din data de 7 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022. Atât societatea reclamantă, cât și reprezentantul legal al acesteia au declarat recurs împotriva deciziei nr. 310 din data 7 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022, dosarul de recurs fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă. În dosarul de recurs nr. x/2022, ultima măsură dispusă a fost aceea de menținere a măsurii suspendării judecății cauzei.

Deși prin notele de ședință transmise pentru termenul de judecată din 10 ianuarie 2023 și pentru cel din data de 14 noiembrie 2023, stabilite în dosarul nr. x/2021, recurentul-reclamant A. în nume propriu și în calitate de reprezentant al societății B. S.R.L. a solicitat Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect recursul declarat împotriva deciziei nr. 310 din 7 iunie 2022, pronunțată în soluționarea cererii de revizuire formulate de către reclamanta B. S.R.L., instanța de recurs nu a observat și nu a analizat aspectele învederate de recurentul-reclamant și a dispus, în mod nelegal, perimarea recursului.

În opinia recurenților, această soluție este nelegală, în condițiile în care nu subzistă cauzele care pot conduce la perimarea recursului, recursul declarat împotriva deciziei nr. 310/2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova nefiind soluționat.

Intimata Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj nu a formulat întâmpinare față de recursul declarat de recurenții A. și societatea B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2322 din data de 14 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia recurată, în raport de criticile de nelegalitate formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte observă că recurenții A. și societatea B. S.R.L. și-au întemeiat recursul ce face obiectul prezentei cauze pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., invocând, în esență, nelegalitatea hotărârii prin care Curtea de Apel Craiova a constatat intervenită perimarea cererii de recurs.

Instanța de control judiciar constată că motivele de recurs invocate nu se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de textele legale anterior menționate, întrucât recurenții nu formulează critici privind lipsa motivării hotărârii atacate, existența unor motive contradictorii ori străine de natura cauzei și nici nu indică dispoziții legale de drept substanțial care ar fi fost aplicate sau interpretate în mod greșit, criticile acestora vizând exclusiv modul în care instanța de recurs a soluționat excepția perimării.

În acest context, Înalta Curte va proceda la reîncadrarea motivelor de casare și la examinarea acestora din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., potrivit cărora "casarea unor hotărâri se poate cere (...) 5. când prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectarea atrage sancțiunea nulității".

Din examinarea actelor dosarului rezultă că prin încheierea de ședință din data de 10 ianuarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova a dispus suspendarea judecării cauzei, în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., întrucât la acel termen de judecată niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Ulterior, prin decizia nr. 2322 din data de 14 noiembrie 2023, împotriva căreia se îndreaptă recursul ce face obiectul prezentei cauze, Curtea de Apel Craiova a constatat perimată cererea de recurs cu care a fost învestită, reținând că de la data suspendării judecății pentru lipsa părților s-a împlinit termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., fără ca vreuna dintre părți să fi solicitat repunerea cauzei pe rol.

Înalta Curte observă că, după împlinirea termenului de perimare, respectiv la data de 12 septembrie 2023, reclamantul A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal și asociat unic al societății B. S.R.L., a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a solicitat suspendarea din nou a judecății cauzei, având în vedere că dosarul nr. x/2021, pe care îl apreciază relevant în litigiul pendinte, nu a fost soluționat definitiv, considerând astfel că nu ar fi îndeplinite condițiile perimării.

De asemenea, prin memoriul de recurs, recurenții au susținut, în esență, că nu se putea constata perimarea până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Or, Înalta Curte reține că suspendarea judecății s-a dispus exclusiv pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., iar nu ca urmare a dependenței soluționării prezentei cauze de soluția ce urma a fi pronunțată într-un alt dosar, conform art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.. Prin urmare, împrejurarea că dosarul nr. x/2021 nu fusese soluționat definitiv nu are relevanță asupra cursului termenului de perimare, întrucât nu aceasta a constituit cauza suspendării.

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., perimarea operează de drept atunci când, timp de 6 luni de la suspendarea judecății, cererea a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, iar potrivit art. 417 din același act normativ perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Așadar, pentru a interveni sancțiunea perimării trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: instanța sa fi fost învestită cu o cerere prin care s-a declanșat judecata în prima instanță sau într-o cale de atac; cauza sa fi rămas în nelucrare din vina părții, timp de 6 luni.

Prin "rămânerea cauzei în nelucrare" se înțelege că înăuntrul termenului stabilit de lege nu s-a îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării ei.

În speță, termenul legal s-a împlinit fără ca vreuna dintre părțile litigante să fi formulat cerere de reluare a judecății, iar depunerea notelor scrise de către reclamant, după împlinirea termenului de perimare, nu produce efecte juridice, neputând înlătura consecințele lipsei de stăruință procesuală.

Cu alte cuvinte, depunerea unor note scrise prin care se solicită o nouă suspendare a judecății cauzei, după împlinirea termenului de perimare, nu are efectul întreruperii ori suspendării cursului acestuia, neproducând consecințe asupra constatării perimării deja intervenite.

Conchizând, Înalta Curte reține că judecata cauzei a fost suspendată la data de 10 ianuarie 2023, iar în lipsa intervenirii vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, acesta s-a împlinit la data de 10 iulie 2023, de la data pronunțării încheierii de suspendare și până la pronunțarea hotărârii recurate cauza rămânând în nelucrare mai mult de 6 luni.

În acest context, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că neexercitarea de către parte a dreptului procesual de a solicita continuarea judecății echivalează cu lipsa de stăruință în proces, iar împlinirea termenului legal conduce, de drept, la stingerea procesului prin perimare, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 416 și art. 420 din C. proc. civ.

Pe cale de consecință, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenții A. și societatea B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2322 din data de 14 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții A. și societatea B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2322 din data de 14 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.