ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4372/2024

Ședința publică din data de 9 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 9 februarie 2023, reclamanții A. și B. în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au solicitat anularea în parte a Rezoluției inspectorului șef C23-25/15.01.2023, anularea Rezoluției de clasare din 20.12.2022 și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Reclamanții prin argumentele expuse în susținerea acțiunii au arătat că nu au criticat nici încheierea judecătorului de cameră preliminară, nici soluția procurorului, ci au formulat sesizarea la Inspecția Judiciară considerând că procurorul a utilizat expresii inadecvate, a motivat în mod vădit contrar raționamentului juridic, fapte de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat. Fapta pentru care reclamanții au cerut deschiderea unei proceduri disciplinare este deja constatată de instanțele de judecată, anume procurorul C. a încălcat art. 52 alin. (3) C. proc. pen., motivând soluția de clasare în mod vădit contrar raționamentului juridic.

Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1599 din 17 octombrie 2023, a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Totodată, a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca nefondată.

Impottriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanți A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1599 din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, cu consecința admiterii acțiunii introductive de instanță.

În opinia sa, sentința este nelegală sub aspectul motivelor de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., din moment ce, în concret, Judecătoria Craiova, a reținut că procurorul a încălcat autoritatea de lucru judecat cu privire la chestiunile prealabile în procesul penal, că a achiesat în mod eronat la concluziile expertului și că a utilizat expresii inadecvate în actele de procedură, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat, iar soluția "a fost motivată contrar raționamentului juridic".

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, motivată de faptul că este exercitat împotriva unei hotărâri definitive.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 9 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisbilității recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, urmând să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele expuse în continuare.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 7 din C. proc. civ.:

"(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din același Cod:

"Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.", obligativitatea de respectare a principiului legalității decurgând primordial din prevederile constituționale care statuează că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124,126 din Constituția României).

Totodată, art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că procesul trebuie să se desfășoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce privește judecata și executarea silită, cât și sub aspectul competenței, compunerii și constituirii instanței.

Așadar, părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

În lumina acestor considerente, Înalta Curte constată că, în cauză, reclamanații A. și B. în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au solicitat anularea în parte a Rezoluției inspectorului șef C23-25/15.01.2023, anularea Rezoluției de clasare din 20.12.2022 și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, cauza fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 9 februarie 2023.

Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația, formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a formulat recurs.

Însă, potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, așadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 29 mai 2023, hotărârile secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București prin care se soluționează contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară și împotriva rezoluțiilor inspectorului-șef sunt definitive.

Prin raportare la dispozițiile legale antereferite, se reține că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanți este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale oricărui proces, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției.

Așa fiind, în vederea respectării principiului legalității căii de atac, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1), art. 7 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și va respinge recursul formulat de reclamanți, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admitem excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară.

Respinge recursul formulat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1599 din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 9 octombrie 2024.