ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4287/2025

Ședința publică din data de 25 septembrie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 august 2024, sub nr. x/2024, pe rolul Curții de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Comisia Națională de Bacalaureat pentru anul 2024 - prin Ministerul Educației, Comisia regională de contestații pentru examenul de Bacalaureat anul 2024 - prin Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar Inspectoratul Școlar Galați, Comisia Județeană de Bacalaureat Galați pentru anul 2024 - prin Inspectoratul Școlar Inspectoratul Școlar Galați, Comisia Județeană de contestații pentru examenul de Bacalaureat 2024 Galați - prin Inspectoratul Școlar Inspectoratul Școlar Galați și Colegiul Național "Costache Negri" Galați - prin Inspectoratul Școlar Inspectoratul Școlar Galați, a solicitat:

- anularea art. 12 alin. (4) și art. 13 din Ordinul nr. 6156/2023 din 31 august 2023 privind organizarea și desfășurarea examenului de Bacalaureat 2024;

- acordarea notei obținută la proba Logică, argumentare și comunicare la examenul de Bacalaureat din 2024, anterior contestației formulate;

- eliberarea unei noi diplome de bacalaureat, conform notei obținute la disciplina Logică, argumentare și comunicare.

Prin sentința civilă nr. 277 din 17 octombrie 2024, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Inspectoratul Școlar Județean Galați și Colegiul Național "Costache Negri" Galați și a respins acțiunea în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Comisia Națională de Bacalaureat pentru anul 2024, prin Ministerul Educației, Comisia regională de contestații pentru examenul de Bacalaureat anul 2024, prin Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar Județean Galați, Comisia Județeană de Bacalaureat Galați pentru anul 2024, prin Inspectoratul Școlar Galați, Comisia Județeană de contestații pentru examenul de Bacalaureat 2024 Galați, prin Inspectoratul Școlar Galați, Colegiul Național "Costache Negri" Galați, prin Inspectoratul Școlar Inspectoratul Școlar Galați, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civile nr. 277 din 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurentul-reclamant A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Recurentul-reclamant a învederat, în esență, că procedura prealabilă despre care se face vorbire, pe lângă faptul, că este inutilă, generează un formalism excesiv, iar rezultatul acesteia nu poate fi altul decât cel de respingere a solicitării adresate ISJ Galați.

Atât timp cât dispozițiile ordinului menționat sunt în vigoare, IȘJ Galați nu poate proceda la soluționarea favorabilă a cererii sale.

Pe de altă parte, a susținut că în această situație, nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile, având în vedere dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, acțiunea sa se îndreaptă împotriva art. 12 alin. (4) și art. 13 din Ordinul nr. 6156/2023 din 31 august 2023 privind organizarea și desfășurarea examenului de Bacalaureat -2024, act administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs consecințe juridice. În baza acestui ordin a fost organizat examenul de bacalaureat la nivel național în anul 2024, sute de candidați au fost evaluați cu note mai mici obținute în urma contestațiilor formulate, note care au fost trecute ca note finale, tocmai în baza acestor prevederi din ordin, prevederi ce au fost emise cu încălcarea principiului neagravării situației în propria cale de atac.

De asemenea, și diploma sa de bacalaureat a intrat în circuitul civil, a produs consecințe juridice, în baza notei menționate în diplomă realizându-se admiterea la facultate, în prezent fiind student în anul 1, Facultatea de Drept din cadrul Universității A. I. Cuza Iași.

Intimatul-pârât Ministerul Educației a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport cu motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile recurentului-pârât A. referitoare la soluția de admitere a excepției inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile sunt nefondate.

Astfel, în cauză, se solicită anularea unor dispoziții din Ordinul nr. 6156/2023, un act administrativ cu caracter normativ, iar din această perspectivă sunt relevante prevederile art. 7 alin. (1) Legea nr. 554/2004, modificată și completată, potrivit cărora, "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie sa solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului".

Potrivit art. 7 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004:

"În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând".

Conform dispozițiilor art. 193 alin. (1) din C. proc. civ., "sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată".

Aceeași obligație de depunere a dovezii îndeplinirii procedurii prealabile, care incumbă reclamantului, este prevăzută și de art. 12 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, indiferent de aprecierile recurentului-reclamant referitoare la utilitatea acesteia, îndeplinirea procedurii prealabile are caracter obligatoriu, fiind reglementată drept o condiție de exercitare a dreptului la acțiune.

Prin urmare, alegațiile recurentului-reclamant, în sensul că acțiunea dedusă judecății nu este supusă obligației parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 554/2004, nu au fundament.

De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant, în interpretarea prevederilor art. 7 alin. (1) și următoarele din Legea nr. 554/2004, că parcurgerea procedurii prealabile administrative are un caracter obligatoriu, inclusiv în cazul anulării unui act administrativ cu caracter normativ, neîndeplinirea de către partea reclamantă a acestei obligații imperative echivalând cu un fine de neprimire, în acest sens fiind și minuta ședinței judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 22 iunie 2023.

De asemenea, se are în vedere și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 834/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 183 din 28 februarie 2018, în considerentele căreia s-a reținut:

"(..) în jurisprudența sa, Curtea a statuat cu valoare de principiu că procedura prealabilă reglementată de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu este de natură să afecteze accesul liber la justiție ori dreptul la un proces echitabil și că instituirea recursului prealabil sau grațios reprezintă o modalitate simplă, rapidă și scutită de taxa de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent. Se realizează astfel, pe de o parte, protecția persoanei vătămate și a administrației, iar, pe de altă parte, degrevarea instanțelor judecătorești de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă, dându-se expresie principiului celerității. De asemenea, Curtea a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic. În plus, s-a arătat că dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești".

În acest context, instanța de recurs mai constată și că judecătorul fondului a soluționat în mod corect excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, reținând că în cauză nu este incidentă situația de excepție prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, având în vedere că doar actele administrative individuale sunt vizate de dispozițiile legale în discuție, în condițiile în care actele administrative cu caracter normativ nu sunt susceptibile să intre în circuitul civil, în sensul vizat de art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, astfel cum s-a reținut și prin Decizia nr. 74/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de nelegalitate ale sentinței recurată în cauză, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 277 din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 277 din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 25 septembrie 2025.