ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3503/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată și precizată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 2.04.2019 sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale au solicitat obligarea acestuia din urmă să desemneze o comisie constituită din profesori de specialitate pentru a cerceta și stabili care au fost motivele concrete pentru care la disciplina " Limba română" sesiunea de Bacalaureat iulie 2018, în urma depunerii contestației, după recorectare, s-a scăzut nota de 1,3 puncte, precum și pentru a stabili nota corectă a tezei. Prin sentința civilă nr. 393/16.10.2019 Tribunalul Vrancea a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați. Pe rolul Curții de Apel Galați, secția CAF, urmare a declinării, cauza a fost înregistrată la data de 28.10.2019 sub nr. x/2019. La termenul de judecată din data de 19.10.2019 reclamanții au depus în scris precizări la acțiune, arătând că solicită obligarea pârâtului să desemneze o comisie constituită cu profesori de specialitate pentru a cerceta și stabili care au fost motivele concrete pentru care la disciplina Limba Română, sesiunea Bacalaureat iulie 2018, în urma depunerii contestației, la recorectare, nota a fost scăzută cu 1,30 puncte. La termenul de judecată din data de 10.01.2020, au fost puse în discuția parților toate excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare. 1.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 52/2020 din 19 iunie 2020, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B. și C. și, in consecință, a respins acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții B. și C. ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă. De asemenea, a respins excepția tardivității promovării acțiunii, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale pasive ca nefondată și excepția lipsei de interes, ca nefondată. Totodată, a respins ca nefondată acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta A.. 1.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate Împotriva hotărârii instanței de fond a promovat recurs reclamanții A., B. și C. în condițiile art. 493 C. proc. civ. Criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fără a le dezvolta pe fiecare separat, recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, casarea in parte a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. 1.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată intimatul-pârât Ministerul Educației a solicitat, pe cale de excepție, constatarea nulității nulității recursului. Pe fond a solicitatat respingerea recursului ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția din 26 noiembrie 2020 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 15 iunie 2022, cu citarea părților. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) litera. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de fond în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În cauză, prin cererea de recurs, recurenții-pârâți au invocat ca temei de drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă din lecturarea cererii de recurs, se constată că aceasta a invocat doar formal dispozițiile legale sus-menționate, fără a dezvolta critici care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel. Astfel, instanța de fond a reținut că la data promovării acțiunii (2.04.2019) reclamanta A. era majoră, astfel că se bucură de capacitate de exercițiu deplină. În acest context, asistarea acesteia de către părinți - ceilalți doi reclamanți, nu este justificată din punct de vedere legal. Pe de altă parte, obiectul acțiunii îl reprezintă obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale București să desemneze o comisie cu profesori de specialitate pentru a cerceta și stabili motivele pentru care la disciplina Limba Română - sesiunea de Bacalaureat 2018, în urma recorectării lucrării reclamantei A., după contestație, nota a fost scăzută cu 1,3 puncte. În raport de acest obiect, instanța constată că nu există identitate între părinții fostei eleve și subiectele raportului juridic dedus judecății, astfel că urmează a fi admisă excepția lipsei calității procesuale active a acestora cu consecința respingerii acțiunii promovate de reclamanții B. și C. ca fiind promovată de persoane fără calitate procesuală activă. A mai reținut instanța, pe fondul cauzei, că la disciplina Limba și literatura română, reclamanta A. a obținut la teza scrisă nota 8,90, iar urmare a contestației, în urma recorectării, a obținut nota 7,60. Examenul de bacalaureat susținut de reclamantă în anul 2018, a fost desfășurat în conformitate cu dispozițiile Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 4792/2017 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național și respectiv de dispozițiile Metodologiei Anexa 2 la Ordinul MECTS nr. 4799/31.08.2010. Potrivit disp.art. 10 alin. (3) din OMEN nr. 4792/2017 " În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială. În situația în care se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea este transmisă spre a fi reevaluată altor doi profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a reevaluării în etapa de soluționare a contestației, este calculată din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note/valori extreme, ca media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale ", iar în conformitate cu alin. (4) nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menționată la alin. (1), (2) și 3 nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă". Așadar, conchide instanța, în lumina textelor de lege citate, nota obținută în urma recorectării tezei scrise ca urmare a contestației, este definitivă, nemaiputând fi modificată. Prin cererea de recurs, recurenții nu au invocat nicio critică de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, aceasta exprimându-și nemulțumirea față de soluția dată de instanța de apel, fără a arăta care sunt argumentele juridice pentru care instanța a pronunțat o soluție cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, ci a formulat critici cu privire la situația de fapt din dosar. Or, motivele de recurs trebuie să vizeze critica hotărârii judecătorești atacate, iar nu doar reiterarea susținerilor părții/părților cu privire la situația de fapt ori probatoriul administrat la judecata în instanța a cărei hotărâre se atacată. Nu se poate considera că simpla indicare a unor prevederi legale în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ. care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Așa fiind, cum aspectele invocate de recurenți nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.