ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4115/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 22.08.2024 sub nr. x/2024, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Ministerul Finanțelor Publice-Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

În ceea ce privește obligațiile fiscale principale:

1) Anularea integrală a Deciziei nr. 638/21.02.2024 privind soluționarea contestației formulate de A. înregistrată la Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sub nr. M_SLP 841753/05.09.2023, comunicată Societății în data de 27.02.2024 și

2) În principal,

2.1) Anularea în tot a Deciziei de impunere nr. x_270/03.07.2023 în ceea ce privește obligațiile fiscale suplimentare impuse cu titlu de TVA în cuantum de 1.800.026 RON, precum și constatarea nelegalității Raportului de inspecție fiscală nr. x/03.07.2023;

2.2.) Anularea în tot a Deciziei de modificare a bazei de impozitare nr. F-MS_272/03.07.2023 în privința măsurii de negare a deductibilității cheltuielilor în cuantum de 16.141.728 RON, respectiv a măsurii de majorare a bazei de impunere a impozitului pe profit cu suma de 10.174.551 RON, precum și constatarea nelegalității Raportului de inspecție fiscală asupra acestor aspecte;

2.3) Anularea integrală a Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. x/03.07.2023;

2.4) Exonerarea societății de la plata sumei totale de 1.800.026 RON reprezentând TVA impusă suplimentar Societății prin Decizia de impunere și, pe cale de consecință, restituirea acestei sume achitată de Societate conform OP nr. x/02.08.2023;

3.1. Anularea parțială a Deciziei de impunere nr. x_270/03.07.2023 în ceea ce privește obligațiile fiscale suplimentare impuse cu titlu de TVA în cuantum de 1.495.630 RON, precum și constatarea nelegalității Raportului de inspecție fiscală asupra acestor aspecte;

3.2. Anularea parțială a Deciziei de modificare a bazei de impozitare nr. FMS_272/03.07.2023 în privința măsurii de negare a deductibilității cheltuielilor în cuantum de 13.710.613 de RON, respectiv a măsurii de majorare a bazei de impunere a impozitului pe profit cu suma de 9.320,750 de RON, precum și constatarea nelegalității Raportului de inspecție fiscală asupra acestor aspecte,

3.3. Anularea parțială a Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. x/03.07.2023

3.4. Exonerarea Societății de la plata sumei de 1.495.630 de RON reprezentând TVA impusă suplimentar Societății prin Decizia de impunere și, pe cale de consecință, restituirea acestei sume.

II. În ceea ce privește obligațiile fiscale accesorii, reclamanta a solicitat:

În temeiul dispozițiilor art. 453 din C. proc. civ., reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința nr. 47 din 28.01.2025, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Ilfov.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a reținut dispozițiile că obligațiile fiscale stabilite în sarcina reclamantei și contestate de aceasta au fost stabilite prin acte administrative distincte, în cadrul fiecărui act administrativ fiscal fiind stabilite obligații fiscale în sarcina reclamantei mai mici decât pragul de 3.000.000 de RON prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința nr. 97/2025 din data de 08 iulie 2025, Tribunalul Ilfov, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Ilfov, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, constatând că s-a ivit conflictul negativ de competență.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Ilfov, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal a reținut că solicitările reclamantei de anulare a fiecărui act administrativ fiscal reprezintă, fiecare, capete de cerere principale, distincte, iar competența de soluționare a cauzei se stabilește raportat la valoarea fiecăruia din capetele de cerere principale, iar nu prin adiționarea valorii acestor capetelor de cerere principale, concluzie care rezultă din prevederile art. 98 alin. (1) C. proc. civ. "Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere", și art. 99 alin. (1) C. proc. civ. "Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte."

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în litigiul pendinte, va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei.

Reclamanta a învestit instanța cu o acțiune prin care a solicitat anularea următoarele acte administrative, prin care i-au fost stabilite obligații fiscale cu titlu de TVA, dobânzi, penalități de întârziere, penalități de nedeclarare: 800.026 RON TVA stabilită prin decizia de impunere nr. x_270/03.07.2023; 786.536 RON reprezentând dobânzi stabilite prin decizia nr. 2289/07.08.2023; 1.789.974 RON penalități de nedeclarare stabilite prin Decizia nr. 2289/07.08.2023; 1.234.029,5 RON dobânzi și penalități de nedeclarare stabilite prin Decizia nr. 2378/07.09.2023.

Reclamanta contestă și deciziile de soluționare a contestațiilor nr. 638/2024 și nr. 1263/2024 formulate împotriva actelor anterior menționate, din perspectiva acelorași sume.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Art. 10 alin. (1) se referă expres la litigii care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la, astfel încât, în cazul în care persoana care se consideră vătămată nu contestă în întregim obligația stabilită prin actul administrativ, pragul valoric are în bvedere numai suma în litigiu, suma contestată, iar nu cuantumul integral al taxelor și impozitelor, contribuțiilor, datoriiilor vamale și obligațiilor accesorii stabilite prin actul respectiv.

Legea se referă la obligații fiscale principale (taxe, impozite, contribuții, datorii vamale) și la debitele accesorii acestora (majorări, penalități, dobânzi stabilite de autoritățile fiscale), puse pe același plan și privite în mod cumulativ, astfel că, atunci când suma contestată cuprinde atât debite principale, cât și debite accesorii, criteriul valoric se aplică în raport cu întreaga sumă în litigiu, iar nu doar în raport cu debitul fiscal principal.

Nu sunt aplicabile în această materie distincțiile pe care art. 98 C. proc. civ. le face între valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere și accesoriile pretenției principale, pentru că, prin obiectul său principal, acțiunea în contencios fiscal tinde la anularea, în tot sau în parte, a actului administrativ fiscal contestat, care poate include și obligații fiscale principale, și obligații fiscale accesorii, însumate.

Prin urmare, având în vedere că sumele stabilite în cuprinsul actului contestat se situează peste plafonul avut în vedere de lege pentru a atrage competența tribunal, Înalta Curte reține că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Curtea de Apel.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Ministerul Finanțelor Publice-Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.