ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4068/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.06.2024 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub dosar nr. x/2024, reclamantul A. S.A. a solicitat suspendarea efectelor Ordinului Ministerului Finanțelor nr 5433/2023 privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activitate în sectoarele petrol și gaze naturale potrivit art. 18 indice 3 al 1 din Legea 227/2015 și a Ordinului ANAF nr. 172/2024 privind modificarea și completarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 respectiv a prev art. 1: pct. 3 lit. b) nr. crt.(poziția) 95, pct. 4.1 lit. b) subpunct 1.2 lit. 1, pct. 4.1 lit. c) subpunct 1.3 lit. q), pct. 4.2 lit. a), pct. 4.2 lit b, subpunct 3.1, tabel pct. 1 poziția 95- rând 1, rând 2, rând total obligații de plată, pct. 5 referitor la Anexa 5- Instrucțiuni de completare formular 710, rubrica privind impozitul minim până la soluționarea în primă instanță a litigiului privind anularea actelor referite.

Prin sentința civilă nr. 1957 din 4 decembrie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Nicoleta - Mioara Cîrciumaru - Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1957 din 4 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ, a declarat recurs recurenta-reclamantă A. S.A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de suspendare.

În ceea ce privește motivele recursului declarat de reclamantă, Înalta Curte nu le va reda în cuprinsul prezentei decizii, având în vedere dispozițiile art. 499 teza a II-a, potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.

Intimatul-pârât Ministerul Finanțelor a formulat note scrise în cuprinsul cărora a invocat excepția lipsei de interes a recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Totodată, interesul trebuie să fie determinat, această condiție vizând stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși.

Înalta Curte reține că, în speță, s-a solicitat suspendarea efectelor efectelor Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 5433/2023 privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activitate în sectoarele petrol și gaze naturale potrivit art. 18 indice 3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 și a Ordinului ANAF nr. 172/2024 privind modificarea și completarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 respectiv a prev art. 1: pct 3 lit. b) nr. crt.(poziția) 95, pct. 4.1 lit. b) subpunct 1.2 lit. 1, pct. 4.1 lit c subpunct 1.3 lit. q), pct. 4.2 lit. a), pct. 4.2 lit. b), subpunct 3.1, tabel pct. 1 poziția 95- rând 1, rând 2, rând total obligații de plată, pct. 5 referitor la Anexa 5- Instrucțiuni de completare formular 710, rubrica privind impozitul minim până la soluționarea în primă instanță a litigiului privind anularea actelor referite.

Or, în cauză, art. 4 din Ordinul nr. 6830/2024 privind privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activitate în sectoarele petrol și gaze naturale potrivit art. 46 indice 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prevede că: "La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 5433/2023 privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activitate în sectoarele petrol și gaze naturale potrivit art. 18 indice 3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 decembrie 2023, cu modificările ulterioare."

Ordinul nr. 6830/2024 privind privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activitate în sectoarele petrol și gaze naturale potrivit art. 46 indice 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost emis în data de 31.12.2024 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 31 decembrie 2023. Potrivit art. 2 din actul administrativ de față "prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2025".

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii cererii de recurs, având în vedere că, începând cu data de 01.01.2025 actul administrativ contestat în cauză nu mai produce efecte.

Prin urmare, interesul de a acționa al recurentei-reclamante nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a acțiunii referitoare la justificarea unui interes nu mai este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1957 din 4 decembrie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1957 din 4 decembrie 2024 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.