ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4038/2025

Ședința publică din data de 19 septembrie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. x/2024, în data de 17.12.2024, reclamanta Biserica Evanghelica Română, prin reprezentant legal A., a chemat în judecată pârâtul Secretariatul de Stat pentru Culte, solicitând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea adresei nr. x/28.11.2024 până la soluționarea pe fond a dosarului nr. x/2024

Prin sentința civilă nr. 175/2025 din 18 februarie 2025, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Admite excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii.

Anulează cererea formulată de reclamantul Biserica Evanghelică Română, cu sediul în București, str. x, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Culte, cu sediul în București, str. x, pentru lipsa calității de reprezentant.

Respinge cererea reclamantei, având ca obiect acordarea de cheltuieli de judecată, ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 18.02.2025."

Împotriva sentinței civile nr. 175/2025 din 18 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, recurenta-reclamantă Biserica Evanghelică Română a formulat recurs în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând instanței casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

În ceea ce privește motivele recursului declarat de recurenta-reclamantă, Înalta Curte nu le va reda în cuprinsul prezentei decizii, având în vedere dispozițiile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare.

Secretariatul de Stat pentru Culte a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cultul Creștin - Biserica Evanghelică Română, prin reprezentant legal, B. a depus note de ședință prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Biserica Evanghelică Română prin reprezentant A., menționând că nu-și însușește recursul și nu îl susține. Totodată, a invocat și excepția nulității recursului.

La data de 19.06.2025 C. a formulat cerere de intervenție voluntară în interesul recurentei Biserica Evanghelică Română, solicitând ca după admiterea în principiu a cererii de intervenție, să se dispună suspendarea cauzei în baza art. 413 alin. (1) C. proc. civ. până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2025 aflat pe rolul Curții de Apel București.

S-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2) C. proc. civ. a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 20.06.2025, în ședință publică, cu citarea părților, cauza fiind amânată pentru comunicarea cererii de intervenție formulate la data de 19.09.2025.

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că excepția tardivității recursului este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).". Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. "Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută.".

Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 175/2025 din 18 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost comunicată de la data de 25.03.2025 la sediul Biserii Evanghelice Române - dovada de primire se află la dosar de fond, iar recursul a fost formulat la data de 01.04.2025 .

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., "(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;"

Termenul de 5 zile de la comunicare, prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, calculat pe zile libere, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la data de 25.03.2025, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 31.03.2025.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității declarării căii de atac, invocată din oficiu, urmând a respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Biserica Evanghelică Română ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă Biserica Evanghelică Română împotriva sentinței civile nr. 175 din 18 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.