ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3171/2025

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 17.01.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Program Operațional Competitivitate și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în temeiul art. 8 alin. (1) și art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborat cu art. 50 alin. (1) și art. 50 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență privind proiectul platforma inovativă de analiză a imaginilor bazată pe Inteligență Artificială pentru detectarea afecțiunilor pulmonare, inclusiv cele cauzate de Covid-19", cod SMIS 142764, beneficiar A. S.R.L. nr. 184349/31.10.2023 precum și obligarea pârâților la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată antrenate de soluționarea acestui litigiu.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 328 din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Program Operațional Competitivitate și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 328 din 9 iulie 2024 a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a invocat, în primul rând, faptul că prima instanță a încălcat prevederile art. 2 din H.G. nr. 399/2015. A arătat faptul că rezultă din documentele care au stat la baza obținerii fondurilor nerambursabile caracterul necesar al computerelor tomograf, necesitatea achiziției rezultă din cererea de finanțare, după cum s-a specificat în cererea de finanțare și în planul de afaceri, anexă la cerere, proiectul nu implica doar sistemul de inteligență artificială propriu-zis, ci și instalarea acestuia pe două computere tomograf împreună cu containerele aferente Documentele care au stat la baza obținerii fondurilor rambursabile cuprind explicații privind necesitatea computerelor tomograf și a containerelor mobile, constatările primei instanțe sunt eronate și ignoră toate explicațiile și probele existente la dosarul cauzei, necesitatea achiziției nu rezultă doar din cererea de finanțare și planul de afaceri, ci și din modul în care activitățile aferente etapelor proiectului au fost concepute. Caracterul necesar al cheltuielilor rezultă din vizitele de monitorizare și implementare proiectului, pe de o parte computerele tomograf au fost validate ca făcând parte din proiect, pe de altă parte au fost utilizate în perioada de implementare a proiectului, acest caracter a fost confirmat de Autoritatea pentru Digitalizarea României privind rezultatul etapei de evaluare tehnico-economică, rezultă din rapoartele de audit tehnic și financiar realizate de experții independenți, prima instanță apreciind fără absolut niciun fundament și bazându-se exclusiv pe afirmațiile autorității că respectivele cheltuieli aferente computerelor tomograf și containerelor nu ar fi necesare pentru implementarea proiectului, în sensul că platforma IT s-ar fi putut realiza fără computerele tomograf și containerele aferente. Computerele tomograf au fost utilizate efectiv în cadrul proiectului în perioada de dezvoltare și implementare, din punct de vedere tehnic proiectul nu putea fi implementat în lipsa testării directe cu cele două computere tomograf . Echipamentele CT și containerele au fost încadrate contabil în mod corect, respectivele computere tomograf reprezintă în primul rând echipamente IT, dincolo de încălcarea OMFP nr. 1802/2014, simplul fapt că respectivele computere se folosesc în domeniul medical nu atrage necesitatea înregistrării lor ca echipamente medicale. A arătat că eventuala lipsă a autorizațiilor necesare nu se poate constata decât de autoritățile competențe potrivit legii, iar societatea nu era obligată să dețină autorizație CNCAN pentru utilizare, nu a utilizat computerele tomograf în scopul pentru care se impunea obținerea autorizației de utilizare, adică în scop medical, ci doar în scopul realizătii și testării unei aplicații IT. Prin urmare, un prim motiv de nelegalitate a sentinței recurate rezultă din faptul că aceasta încalcă atât prevederile art. 2 din H.G. nr. 399/2015, care au stat la baza obținerii fondurilor nerambursabile în valoare de 7.123.200 RON, cât și restul prevederilor legale indicate. În continuare, a invocat recurenta că sentința recurată este contrară dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 și ale Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, constatarea reținută prin Procesul-verbal și Decizia contestate nereprezentând o "neregulă" care să permită aplicarea de corecții financiare. Hotărârea recurată face o aplicare și interpretare vădit eronată a normelor materiale care reglementează definiția conceptului de "neregulă", respectiv a condițiilor legale care permit efectuarea de corecții financiare. În primul rând, din art. 2 pct. 36 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 rezultă fără echivoc că neregulile vizează strict actele și faptele sau omisiunile operatorilor economici, iar nu actele care provin de la autoritățile publice competente. Pe de altă parte, enunțând art. 2 alin. (1) lit. o) din O.U.G. nr. 66/2011, a arătat că elementele care fac obiectul "neregulii" constatate prin Procesul-verbal contestat vizează strict acte ale autorității publice competente. Cu alte cuvinte, singura așa-zisă "neregulă" din speță vizează constatarea de către intimată a faptului că achiziția computerelor tomograf și containerelor aferente nu ar fi fost necesară și rezonabilă, ca urmare a unui control efectuat de autoritatea de audit. În acest sens, recurentei nu îi poate fi imputată și nici nu i-a fost imputată (nici prin decizie și nici prin procesul-verbal) vreo acțiune sau omisiune privind încadrarea echipamentelor respective ca fiind necesare sau nu pentru realizarea operațiunii. Dimpotrivă, recurenta a dat dovadă de transparență totală la declararea datelor și informațiilor pentru obținerea finanțării, iar pe baza acestora, strict autoritatea este cea care a încadrat echipamentele respective în categoria echipamentelor necesare pentru realizarea operațiunii (și așadar eligibile pentru finanțare), fapt necontestat. A mai arătat și că se impune a fi subliniat că cererea de finanțare și documentele aferente au fost analizate și evaluate de intimată, iar contractul de finanțare a fost semnat ca urmare a respectivelor evaluări. Prin urmare, încadrarea echipamentelor ca fiind necesare sau nu pentru realizarea operațiunii este un atribut ce aparține exclusiv autorității. Chiar dacă o astfel de încadrare ar fi eronată (teză pe care o contestă), în orice caz, în opinia sa, aceasta nu reprezintă o "neregulă" în sensul legii, întrucât este datorată unei acțiuni a autorității, iar nu a beneficiarului A.. Or, în lipsa unei nereguli, nu pot fi incidente prevederile art. 2 alin. (1) lit. o), respectiv art. 21 și art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora corecțiile financiare se aplică (doar) pentru cheltuieli pentru care a fost constatată o neregulă. Prin urmare, contrar celor reținute de prima instanță, procesul-verbal prin care au fost aplicate corecții financiare pentru existența unor nereguli a fost emis cu încălcarea flagrantă a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 indicate anterior. În al doilea rând, recurenta a susținut că, potrivit definiției noțiunii de impact financiar al constatărilor de la art. 2 lit. a) 3 din O.U.G. nr. 66/2011, obiectul verificării poate fi reprezentat de cheltuieli efectuate de beneficiar în cadrul implementării unui proiect și nu însăși suma acordată prin contractul de finanțare. Recurenta a furnizat toate informațiile și documentele necesare pentru obținerea finanțării și nu a încălcat nicio regulă sau normă legală. Or, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, obiectul activității de stabilire nereguli îl constituie individualizarea unei obligații de plată ca urmare a nerespectării legalității, conformității și regularității obținerii și utilizării fondurilor. Așadar, este de necontestat că sancțiunea aplicată recurentei a fost determinată exclusiv de acțiunea intimatei, care a apreciat în mod corect că echipamentele respective sunt eligibile pentru obținerea finanțării. Având în vedere că acțiunile nelegale provin chiar de la autoritatea care a emis procesul-verbal contestat, aceasta nu poate proceda la sancționarea recurentei prin invocarea propriei culpe, cu atât mai mult cu cât, potrivit definiției din Regulamentul nr. 1303/2013 coroborată cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, culpa autorității publice exclude existența unei nereguli, și implicit dreptul acesteia de a aplica corecții financiare. Concluzionând, a susținut că potrivit O.U.G. nr. 66/2011 și Regulamentului nr. 1303/2013, nu se putea constata existența unor nereguli, respectiv nu se puteau impune corecții financiare pentru nereguli, din pricina unor acte imputabile autorităților competente, tocmai pe motiv că nu erau îndeplinite condițiile legale pentru adoptarea acestor măsuri administrative. De asemenea, recurenta a susținut că sentința este contrară principiului proporționalității prevăzut de art. 17 și art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 66/2011, care este expus pe scurt la art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011. În acest context, în analiza eventualelor "nereguli", în opinia sa, principiul proporționalității impunea ca prima instanță să ia în considerare faptul că prezentul contract de finanțare a fost încheiat cu considerarea echipamentelor ca fiind eligibile ca urmare a evaluării chiar de către intimată. De altfel, intimata a avut la dispoziție toate informațiile necesare și pe baza acestora a apreciat că respectivele echipamente medicale și containere sunt eligibile pentru finanțare. Prin urmare, acordarea finanțării a fost rezultatul analizei și confirmării de către intimată a faptului că A. respectă condițiile pentru a fi încadrată la această categorie și, în consecință, numai ca urmare a acestei confirmări a primit finanțarea. În contextul în care A. a implementat deja proiectul, conform calendarului stabilit prin contractul de finanțare, stabilirea unor corecții financiare, prin care A. este obligată să plătească suma exorbitantă de 7.123.200 RON după finalizarea acestuia și după angajarea tuturor costurilor asociate, și din considerente imputabile strict autorității contractante, reprezintă o încălcare vădită a principiului proporționalității. Deși prin sentința recurată a fost tratat în mod formal principiul proporționalității, prima instanța nu a făcut o aplicare legală a acestui principiu, ignorând în totalitate chiar efectele deosebit de prejudiciabile suferite de societatea recurentă. Or, instanța invocă în mod generic și nesubstanțial faptul că "aprobarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare nu atrage automat declararea cheltuielilor ca eligibile", fără să analizeze în vreun fel impactul mult disproporționat pe care corecțiile financiare îl au chiar asupra beneficiarului, o societate cu capacități financiare limitate și pentru care plata a peste 7 milioane de RON reprezintă un efort exorbitant. Pe cale de consecință, considerentele Curții de apel prin care au fost respinse argumentele reclamantei privind principiul proporționalității sunt evident contrare prevederilor normelor materiale ale O.U.G. nr. 66/2011 indicate anterior, fiind pronunțate cu ignorarea totală a limitelor și a scopului principiului proporționalității. În opinia recurentei, sentința a fost emisă și cu încălcarea principiului protecției încrederii legitime și a principiului previzibilități stabilit prin jurisprudența obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărâre fiind respinse toate argumentele societății A. privind faptul că procesul-verbal și decizia au fost emise cu încălcarea acestor principii. În contextul în care, în urma a numeroase exerciții de evaluare, intimata a stabilit și a comunicat societății calificarea CT ca fiind eligibile și a propus acesteia încheierea contractului în aceste condiții, autoritatea a creat recurentei o speranță întemeiată că o astfel de încadrare va fi aplicabilă pe tot parcursul executării contractului. De asemenea, speranța legitimă a fost creată și ca urmare a faptului că nu se modificaseră sub nicio formă informațiile avute în vedere de autoritate inițial. Societatea nu a invocat faptul că intimatele nu ar fi avut dreptul efectuării acțiunilor de control, ci faptul că, în temeiul acestor acțiuni de control, nu pot fi schimbate arbitrar rezultatele analizelor repetate ale autorităților competente, în lipsa unor noi elemente de fapt care să poată justifica astfel de schimbări. Angajamentul unei persoane private pentru efectuare a unei investiții, precum și cu privire la dimensiunea investiției asumate depinde în mod fundamental de măsurile dispuse de autoritatea contractantă în ceea ce privește declararea eligibilității sale pentru finanțare nerambursabilă și cota de finanțare aplicabilă. Or, certificările și deciziile autorităților competente în ceea ce privește declararea eligibilității și a cotelor de finanțare aplicabile societății nu puteau fi modificate în mod arbitrar și fundamental, fără apariția vreunei circumstanțe de fapt sau informații noi, pur și simplu prin reinterpretarea acelorași documente care au stat la baza analizei cererii de finanțare și a încheierii contractului la momentul inițial. Este evident că motivul pentru care societatea a aplicat pentru acordarea de finanțare nerambursabilă și a fost declarată eligibilă a fost că nu avea resursele financiare pentru demararea unui proiect de o asemenea anvergură pe cont propriu. Mai mult singurul motiv pentru care societatea a acceptat încheierea contractului (care o obliga să efectueze întreaga investiție) a fost încrederea legitimă că analizele repetate ale autorității competente cu privire la eligibilitatea și procentul de finanțare acordate nu se vor modifica în mod arbitrar în lipsa unor circumstanțe noi, iar cota de cheltuieli pe care trebuia să o suporte din fonduri proprii nu se va modifica. După cum autoritățile administrative nu pot revoca în mod arbitrar și unilateral actele administrative care au intrat în circuitul civil, în mod similar autoritățile competente în cauza de față nu aveau dreptul să schimbe în mod arbitrar și unilateral întinderea drepturilor și obligațiilor A. după momentul când au creat acesteia așteptarea legitimă cu privire la un anumit rezultat, respectiv la eligibilitatea și gradul de finanțare acordate. Dacă s-ar permite măsurile dispuse prin procesul-verbal, atunci autorităților li s-ar permite să inducă în eroare societatea să încheie un contract să plătească din fonduri proprii peste 3 milioane de RON, deși inițial au asigurat-o că nu ar fi avut obligația plății acestor sume, iar dacă ar fi știut societatea nu ar mai fi încheiat niciodată aceste contracte. Prin urmare, contrar celor reținute de Curtea de apel, în cauza de față nu prezentau relevanță atribuțiile generale de verificare și control ale intimatelor, ci limitele generale în care aceste atribuții puteau a fi exercitate, respectiv cu respectarea imperativă a principiului încrederii legitime. Recurenta-reclamantă a susținut și că sentința recurată este nemotivată, în opinia sa, fiind incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ. Astfel, nelegalitatea sentinței prin prisma acestor două motive de casare reiese din două împrejurări: pe de o parte, prima instanță a respins cererea recurentei pe motivul lipsei caracterului necesar al cheltuielii efectuate pentru achiziția celor două computere tomograf, nerealizând însă o motivare efectivă, deoarece în cuprinsul sentinței nu se regăsesc motivele pentru care instanța a apreciat că această cheltuială nu ar fi necesară; pe de altă parte, prima instanță a preluat considerentele dintr-o altă hotărâre în care a avut calitatea de instanță de recurs, fapt care trădează din nou lipsa caracterului efectiv al analizei/motivării efectuate de Curtea de apel.

Apărările formulate în recurs Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate. A susținut că argumentele invocate de recurentă nu se circumscriu motivelor de casare invocate, care trebuie să îmbrace, cu exigență, cerințele prevăzute de C. proc. civ., aceasta reluând aceleași critici formulate în fața instanței de fond. În continuare, a arătat că din textele de lege incidente speței, rezultă în mod clar faptul că nu poate fi condiționată constatarea unei abateri/nereguli de existența unui prejudiciu efectiv, actele normative având în vedere și potențialitatea ca actul sau omisiunea beneficiarului ori autorității cu competențe în domeniu să producă un prejudiciu, în acest sens fiind și practica Curții de Justiție a Uniunii Europene. In opinia sa, invocarea principiului proporționalității este totalmente improprie în speță, în considerarea faptului că AM POC a constatat că echipamentele analizate nu sunt necesare pentru crearea platformei inovative și funcționarea acesteia și că bunurile în discuție nu sunt echipamente de hardware TIC. Astfel, ca urmare a constatării neeligibilității acestor elemente de cost, este evident că nu se poate discuta despre o "proporționalitate" a măsurilor aplicate, din moment ce neeligibilitatea poate atrage doar recuperarea integrală a finanțării în ceea ce privește sumele aferente echipamentelor neeligibile. Referitor la invocarea de către recurent a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., a arătat că prin modul în care a fost motivată sentința pronunțată de instanța de fond, în opinia sa, nu poate fi pusă în discuție incidența acestor motive de casare. Instanța de fond a realizat o amplă motivare a soluției pe care a pronunțat-o, arătând și dezvoltând, atât în fapt, cât și în drept, argumentele pe care s-a întemeiat în pronunțarea soluției, astfel încât criticile invocate de recurent cu privire la lipsa motivării sau încălcarea unor reguli de procedură nu se susțin, aspect ce se poate observa la o simplă analiză a sentinței supuse controlului judiciar.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 27 martie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, judecarea cauzei fiind amîânată la data de 22 mai 2025. II. Soluția și considerentele instanței de recurs Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile formulate de recurentă cu privire la nemotivarea sentinței, circumscrise de aceasta dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ. Nemotivarea hotărârii judecătorești este sancționată de legiuitor, pornind de la obligația statului de a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care implică, în sarcina instanței, obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților. În sensul dispozițiilor art. 425 alin. (1) din C. proc. civ., precum și a art. 6 § 1 din CEDO, motivele de fapt și de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt și de drept care au condus instanța la adoptarea soluției din dispozitiv. Lecturând considerentele sentinței recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei și limitele în care a fost învestită, prima instanță a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății; susținerea recurentei în sensul că în motivare au fost preluate și paragrafe din considerentele unei hotărâri dintr-un dosar aflat în stadiul procesual al recursului nu este de natură să conducă la casarea hotărârii, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., privind nemotivarea sentinței, respectiv a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din același cod, în sensul nerespectării regulilor de procedură ce reglementează motivarea hotărârii judecătorești, în condițiile în care judecătorul a explicat soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că acesta a analizat situația de fapt, în baza probelor administrate, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri, și a prezentat raționamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de chemare în judecată. În ceea ce privește dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motivul de casare prevăzut de acest text de lege vizează aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară. De asemenea, având în vedere motivele de recurs și apărările formulate, este de subliniat faptul că recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, vizează nelegalitatea hotărârii, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. privește interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, raportat la situația de fapt stabilită de instanța de fond pe baza probelor administrate, astfel că susținerile din recurs care vizează temeinicia nu constituie critici de nelegalitate. Potrivit situației de fapt reținute prin sentința recurată, reclamanta a solicitat, prin cererea de finanțare, acordare de finanțare nerambursabilă pentru proiectul platformă inovativă de analiză a imaginilor bazată pe inteligența artificială pentru detectarea afecțiunilor pulmonare, inclusiv cele cauzate de COVID- 19, în cadrul axei prioritare tehnologia informației și comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă și pentru operațiunea sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltare de clustere, în cadrul schemei de ajutor de minimis pentru creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică, schema de ajutor de stat pentru sprijinirea dezvoltării de produse și servicii TIC inovative create de IMM-uri. Obiectivul general al proiectului a fost reprezentat de susținerea inovării și creșterea productivității reclamantei prin realizarea unei platforme inovative destinată îmbunătățirii experienței pacienților ce intră în contact cu sistemul medical atât privat cât și public, precum și creșterea eficienței spitalelor și clinicilor medicale, obiectivele specifice ale proiectului fiind conforme cu obiectivele specifice ale axei prioritare 2, prioritatea de investiții 2b, respectiv creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică, și anume: creșterea investiției private în domeniul TIC, atât în cadrul reclamantei cât și la nivelul clusterului "internet of things", prin alocarea financiară în cadrul proiectului și diversificarea ofertei de servicii inovative în domeniul TIC, cu valoare adăugată mare, atât pe durata celor 24 de luni de implementare a proiectului, cât și ulterior, în perioada de sustenabilitate a proiectului. Potrivit cererii de finanțare, au fost prevăzute următoarele activități: realizarea documentelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile, realizarea activităților de informare și publicitate aferente realizării proiectului; achiziția, punerea în funcțiune, instalarea și testarea activelor corporale și necorporale necesare dezvoltării sistemului inovativ al B.; achiziționarea de active corporale și necorporale; configurarea, optimizarea și testarea activelor corporale și necorporale achiziționate; activități de cercetare industrială realizate în cadrul proiectului; elaborarea rapoartelor tehnice privind cercetarea industrială în cadrul proiectului; activități de dezvoltare experimentală realizate în cadrul proiectului; activități privind consultanță în domeniul inovării și servicii de sprijinire a inovării; auditul proiectului; managementul proiectului. În cadrul activității nr. 4 - livrarea, instalarea, configurarea și punerea în funcțiune a echipamentelor hardware și software Tic necesare dezvoltării platformei inovative de analiză a imaginilor bazate de IA pentru detectarea afecțiunilor pulmonare, s-au menționat următoarele: platforma hardware de găzduire echipamente - 2 buc; sistem hardware pentru procesare - 3 buc; sistem de stocare a datelor - 1 buc; sistem de comunicație -1 buc; sistem de asigurare energie electrică de back-up -1 buc. Reclamanta a propus realizarea unei platforme care permite realizarea scanării cu ajutorul unui computer tomograf a pacienților în vederea procesării și analizării imaginilor rezultate cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială, investiția consta în dezvoltarea unei platforme de analiză a imaginilor bazată pe inteligența artificială pentru detectarea afecțiunilor pulmonare, inclusiv cele cauzate de COVID 19, cu caracteristici unice în România, prin oferirea de servicii inovative de interpretare a imagisticii medicale pentru stabilirea cu un nivel de eroare foarte scăzut al diagnosticului medical, într-un mod eficient și amplu, pătrunderea pe piață cu un produs inovativ, valabil și la alte tipuri de afecțiuni. Caracterul inovativ al produsului a constat în următoarele elemente: detectarea automată a afecțiunilor sistemului respirator cu ajutorul inteligenței artificiale; sistemul de IA poate detecta automat leziunile pulmonare specifice virusului COVID 19; modul de instalare a computerului tomograf în interiorul unui container și securizarea acestuia din urmă împotriva radiațiilor X reprezintă o inovație și dispune de următoarele beneficii: mobilitatea ansamblului container+computer tomograf (sistemul va putea fi închiriat împreună cu sistemul de IA unui număr mare de clienți datorită faptului că poate fi transportat pe cale rutieră și poate fi instalat în curtea spitalelor/clinicilor medicale, trebuind doar a se asigura alimentarea cu energie electrică și comunicația la internet), autorizația CNCAN doar la momentul punerii în funcțiune (recepției inițiale) și nu de fiecare dată când este instalat la sediul unui client. Potrivit planului de afaceri depus odată cu cererea de finanțare, la descrierea tehnică a proiectului se menționează: platforma inovativă de analiză a imaginilor bazate pe IA pentru detectarea afecțiunilor pulmonare va fi compusă din următoarele elemente hardware și software: 1. platforma hardware de găzduire echipamente, containerul va fi construit astfel încât să poată acomoda instalarea unui computer tomograf în interiorul unei incinte protejate împotriva radiațiilor, pe lângă incinta în care va fi instalat vor mai fi construite în interiorul containerului 3 spații sperata pentru a fi utilizate pe post de o cameră de monitorizare și 2 vestiare pentru personalul medical și pentru pacient; sistem hardware pentru procesare folosit pentru mecanismele de IA ce vor analiza imaginile preluate cu ajutorul computerului tomograf și vor fi adaptate rulării algoritmilor de IA ce utilizează puterea de procesare a GPU-urilor; 3. Sistemul de stocare a datelor, format dintr-un echipament hardware care va prelua imaginile scan-urilor efectuate cu ajutorul computerului tomograf, le va păstra și la va pune la dispoziție sistemului hardware pentru procesare; 4. sistem de comunicație care va asigura și realiza un canal de comunicație criptat între container și data center pentru a facilita și securiza platforma inovativă; 5. sistem de asigurare electrică de back-up compus dintr-un grup electrogen echipat cu motor diesel ce va asigura alimentarea cu energie electrică de joasă tensiune pentru operarea containerului și a echipamentelor adiacente acestuia în cazul întreruperii energiei electrice din rețeaua electrică; 6. modul de inteligență artificială pentru detectarea afecțiunilor pulmonare va fi instalat pe sistemul hardware și va permite rularea algoritmilor de inteligență artificială pentru identificarea leziunilor pulmonare specifice diverselor patologii al sistemului respirator:

Sistem de agregare conexiuni de date care va permite folosirea simultan a mai multor conexiuni de internet, inclusiv de tip diferit;

Sistem informatic de anonimizare informații pacienți care va fi pus la dispoziția clienților care doresc să proceseze imagini preluate cu propriile aparate computer tomograf și nu doresc să stocheze informații confidențiale sau personale despre pacienți în cadrul platformei inovative;

Sistem software de customer relationship management;

Sistem pentru programare consultații. Între reclamantă și Autoritatea pentru Digitalizarea României s-a încheiat contractul de finanțare 11/221_ap3/06.07.2021 pentru proiectul platformă inovativă de analiză a imaginilor bazată pe inteligența artificială pentru detectarea afecțiunilor pulmonare, inclusiv cele cauzate de COVID- 19, obiectul contractului fiind reprezentat de acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOC/OIPSI pentru implementarea acestui proiect, valoarea totală a contractului fiind de 41.373.741,50 de RON, finanțare nerambursabilă în sumă maximă de 24.385.985 de RON. Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale 184349/31.10.2023, s-a stabilit o creanță bugetară în cuantum de 7.123.200 de RON. S-a constatat, ca urmare a verificării cererii de rambursare nr. x, că au fost achiziționate echipamente care nu au fost necesare pentru implementarea proiectului, respectiv au fost achiziționate două computere tomograf și două containere mobile care nu erau necesare pentru atingerea obiectivelor și indicatorilor proiectului și care nu au fost utilizate în perioada de implementare a proiectului. S-au reținut următoarele: până la data vizitei derulate de echipa de audit- iulie 2023, 6 luni de la finalizarea proiectului, echipamentele nu au fost utilizate, proiectul putea fi implementat și indicatorii proiectului atinși fără să fie necesară achiziționarea celor două computere tomograf.; platforma IT propusă prin proiect poate să fie pusă la dispoziția altor entități interesate fără să includă computerul tomograf.; nu este finanțată achiziția de produse/echipamente doar pentru închirierea lor ulterioară, iar achiziția de echipamente trebuia corelată cu activitățile proiectului și utilizate pentru implementarea și atingerea indicatorilor proiectului; beneficiarul este firmă din domeniul IT și nu este autorizat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare în baza Legii nr. 111/1996 pentru utilizarea instalațiilor radiologice; beneficiarul a achiziționat două computere tomograf și două containere mobile și nu este argumentat în cuprinsul cererii necesitatea achiziționarea a două computere tomograf în loc de unul; au fost identificate în MYSMIS ȘI SICAP achiziții asemănătoare la prețuri mult mai mici; computerul tomograf a fost încadrat în mod eronat din punct de vedere contabil. Prin decizia 1677/01.03.2024 a fost respinsă contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale 184349/31.10.2023. Cu privire la motivele de recurs privind încălcarea prevederilor art. 2 din H.G. nr. 399/2015, se reține că, potrivit acestora, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general: a) să respecte prevederile art. 65 alin. (2) - (5) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, precum și perioada de implementare stabilită de către autoritatea de management prin contractul/decizia/ordinul de finanțare; b) să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislației naționale sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente contabile pe baza cărora se înregistrează obligația de plată și de documente justificative privind efectuarea plății și realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora cheltuielile să poată fi verificate/controlate/auditate, cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (2) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013; c) să fie în conformitate cu prevederile programului; d) să fie în conformitate cu contractul/decizia/ordinul de finanțare, încheiat între autoritatea de management sau organismul intermediar și beneficiar, cu respectarea art. 65 alin. (11), art. 70, art. 71, art. 125 alin. (1) și art. 140 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013; e) să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii; f) să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și naționale aplicabile; g) să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013. Potrivit prevederilor Ghidului solicitantului, ajutoarele regionale pentru investiții se acordă pentru cheltuielile cu investiții în active corporale și necorporale, achiziționarea de hardware TIC și a altor dispozitive și echipamente aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune) justificate din punct de vedere al implementării proiectului, fiind excluse elemente de mobilier care nu au legătură cu funcționarea produselor/aplicațiilor informatice implementate prin proiect. În lumina acestor dispoziții legale și a situației de fapt reținute, a observat corect prima instanță, contrar susținerilor recurentei-reclamante, că, deși planul de afaceri și cererea de finanțare prevedeau achiziționarea a două computere tomograf, pârâta a constatat în mod corect că cele două computere tomograf și cele două containere mobile nu erau necesare pentru atingerea obiectivelor și indicatorilor proiectului. Având în vedere obiectivul proiectului din cererea de finanțare, care se referea la dezvoltarea unei platforme inovative de analiză a imaginilor bazată pe inteligența artificială, proiectul putea fi implementat și indicatorii proiectului atinși fără să fie necesară achiziționarea celor două computere tomograf. Prin sprijinul acordat de autoritatea pârâtă în domeniul TIC s-a urmărit finanțarea unor produse/servicii/aplicații TIC inovative care să vină în sprijinul IMM-urilor și autorităților publice, urmărindu-se trecerea de la externalizare la dezvoltarea bazată pe inovare, fără a fi finanțată prin acest proiect achiziționarea de echipamente care să fie închiriate ulterior. Din analiza cererii de finanțare și a planului de afaceri, în afara faptului că a fost descrisă achiziționarea a două computere tomograf și două containere mobile și s-a precizat că platforma de găzduire a echipamentelor TIC va consta într-o incintă protejată împotriva radiațiilor, în care va fi instalat computerul tomograf cu ajutorul căruia vor fi analizate, utilizând inteligența artificială, imaginile preluate de platformă, s-a constatat că nu este descris sau explicat cum platforma inovativă de analiză a imaginilor bazată pe inteligența artificială nu poate funcționa decât în cadrul acestui ansamblu și cum computerul tomograf și containerul sunt necesare pentru crearea, dezvoltarea și funcționarea acestei platforme. Nu s-a demonstrat, astfel, necesitatea existenței containerului mobil și a computerului tomograf pentru crearea platformei inovative și funcționarea acesteia, raportat și la faptul că, prin acordarea finanțării în cadrul programului în cauză, s-a urmărit finanțarea unor produse/servicii/aplicații TIC inovative în care elementele componente să contribuie efectiv la crearea și funcționarea ulterioară a platformei și nu doar facilitarea închirierii acestui produs către alte persoane. Deși instalarea computerului tomograf și a containerului mobil face posibilă deplasarea mai ușoară și închirierea computerului tomograf, nu demonstrează necesitatea pentru dezvoltarea aplicației, în condițiile în care aceasta poate funcționa și fără acest ansamblu, și având în vedere că, după achiziționare, aceste computere tomograf nu au fost utilizate decât pentru testare, iar la data vizitei la fața locului de către echipa de audit, demonstrarea funcționării modulului de inteligență artificială și a aplicației de anonimizare a datelor s-a realizat prin utilizarea unor imagini DICOM puse la dispoziție (imagini/scanări CT realizate de alte computere tomografe). Pentru aceste motive, în mod corect a concluzionat prima instanță că achiziționarea celor două computere tomograf și a celor două containere mobile nu era necesară realizării platformei digitale, care are ca scop procesarea și analiza imaginilor CT/urilor cu ajutorul sistemelor de inteligență artificială. Referitor la critica recurentei-reclamante în sensul că eligibilitatea cheltuielilor cu computerul tomograf a fost deja aprobată de autoritatea competentă și de auditorii independenți, se reține că, potrivit art. 6 din contractul de finanțare, rambursarea sau plata se va realiza de AMPOC în conformitate cu secțiunea condiții de rambursare și plata cheltuielilor din anexa 1 - condiții specifice, pe baza cererilor beneficiarului înaintate la OIPSI. Potrivit lit. e) - condiții specifice Programului operațional Competitivitate - eligibilitatea cheltuielilor, aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare de către AMPOC nu reprezintă implicit o confirmare a eligibilității cheltuielilor, aceasta urmând a fi stabilită în urma procesului de verificare a modului de utilizare a fondurilor de către beneficiar. Din aceste prevederi rezultă că aprobarea proiectului și semnarea contractului de finanțare nu conduc automat la declararea cheltuielilor ca fiind eligibile, astfel cum a reținut instanța de fond, autoritatea pârâtă urmând a le verifica și a stabili eligibilitatea acestora conform art. 4 din contract, care prevede că sunt considerate eligibile cheltuielile dacă sunt în conformitate cu legislația națională și europeană aplicabilă, Ghidul unic al solicitantului/ghiduri ale solicitantului specifice fiecărui apel de proiecte, contractul de finanțare, instrucțiunile AMPOC/OIPSI pentru contractele de finanțare semnate. În speță a fost întocmit raportul final de audit nr. 220791/FT/23.08.2023 prin care au fost constatate mai multe nereguli, ceea ce a determinat reverificarea aspectelor semnalate de către autoritatea de audit. În consecință, conform prevederilor art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, s-a procedat la efectuarea verificării documentare a suspiciunii de fraudă 144020/30.08.2023, fiind întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/31.10.2023. Potrivit art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația implementării corespunzătoare și la timp a recomandărilor formulate de organismele de control și audit intern și extern, naționale și europene, în aplicarea prevederilor ordonanței de urgență, iar conform art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora. Pentru aceste motive, sunt nefondate susținerile recurentei-reclamante cu privire la aceste aspecte. Nefondate sunt și susținerile recurentei în sensul că, potrivit raportului de audit financiar, toate cheltuielile solicitate prin cererile de rambursare îndeplinesc condițiile legale de eligibilitate. Întocmirea la cererea reclamantei a unor rapoarte de audit tehnic și securitate și de audit financiar nu poate echivala cu o implementare a proiectului și cu declararea ca eligibile a cheltuielilor solicitate, doar autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, pe baza probelor administrate și verificând respectarea legislației naționale și europene, decide că proiectul a fost implementat și declară ca eligibile cheltuielile efectuate, poate demara activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și constata existența unor nereguli și stabilirea creanțelor bugetare. În ceea ce privește încadrarea contabilă, motivele de recurs sunt, de asemenea, nefondate. Conform cererii de finanțare și a planului de afaceri, computerul tomograf și containerul au fost denumite platformă hardware de găzduire echipamente, încadrate în bugetul proiectului ca echipament TIC. Conform Regulamentului CE 213/2008, încadrarea este cod CPV 331 - echipamente medicale - 33115 aparate de tomografie și cod CPV 34221 - containere mobile cu utilizare specială. Din punct de vedere contabil, s-a reținut că a fost încadrat greșit computerul tomograf la categoria 2.1.22.5.3 echipamente digitale de telecomunicații și instalații aferente (electroalimentare, climatizare), fiind necesară încadrarea la punctul 2.25 mașini, utilaje și instalații pentru ocrotirea sănătății - 2.2.25.3 aparate, instrumente, utilaje și instalații pentru radiologie. Este nefondată susținerea recurentei-reclamante privind încadrarea corectă a computerelor tomograf și a containerelor mobile din punct de vedere al codurilor CPV și din punct de vedere contabil. Computerele tomografe reprezintă echipamente medicale, iar containerul echipament de transport, cheltuielile neputând fi decontate, raportat la dispozițiile din Ghidului solicitantului și a schemei de ajutor de stat, din care rezultă că ajutoarele regionale pentru investiții se acordă pentru cheltuielile cu investiții în active corporale și necorporale, achiziționarea de hardware TIC și a altor dispozitive și echipamente aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune) justificate din punct de vedere al implementării proiectului. Pentru aceste motive, este corectă concluzia instanței de fond, care a constatat că nu se circumscriu cheltuielilor eligibile cheltuielile privind computerul tomograf și containerul. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 și ale Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, sunt nefondate motivele de recurs referitoare la faptul că nu reprezintă o neregulă cele reținute prin actele administrative contestate, că elementele constatate vizează strict acte ale autorității publice, neputându fi imputată o acțiune sau o omisiune privind încadrarea echipamentelor respective ca fiind necesare sau nu pentru realizarea operațiunii. Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, este definită neregula ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit". Sunt preluate prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, potrivit cărora neregula este "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al U.E., prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general", acesta fiind abrogat prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2003, care, la art. 2 pct. 36, definește "neregula" în sensul de orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului național în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea fondurilor ESI, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii. Orice cheltuială care nu este rezonabilă și necesară realizării operațiunii reprezintă o abatere de normele legale aplicabile finanțării nerambursabile și nu poate fi aprobată de autoritatea contractantă. Or, astfel cum s-a reținut anterior, ajutoarele regionale pentru investiții se acordă pentru cheltuielile cu investiții în active corporale și necorporale, achiziționarea de hardware TIC și alte dispozitive și echipamente aferente (inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune) justificate din punct de vedere al implementării proiectului. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut faptul că inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10, pct. 47, și C-199/03, pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării (C-465/10, pct. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să conducă la retragerea avantajului obținut prin comiterea unei nereguli (C-199/03, pct. 15). Pentru aceste motive, în raport de aspectele constatate privind achiziționarea celor două computere tomograf și a celor două containere mobile, sunt nefondate motivele de recurs privind încălcarea dispozițiilor legale care definesc neregula. În ceea ce privește susținerea privind constatarea eventualei lipse a autorizației CNCAN de către autoritatea competentă, este corectă, însă nu conduce, în contextul celorlalte constatări corecte privind neeligibilitatea cheltuielilor, la nelegalitatea invocată de recurentă, aspectele fiind avute în vedere în actele administrative în contextul celor privind faptul că, în condițiile în care computerele tomograf erau necesare pentru dezvoltarea si funcționarea platformei inovative de analiză a imaginilor bazate pe inteligența artificială pentru detectarea afecțiunilor, ar fi trebuit utilizate la fiecare aplicare, astfel că reclamanta ar fi trebuit să dețină autorizație CNCAN. Referitor la susținerea recurentei privind nerespectarea principiului proporționalității, impactul mult disproporționat pe care corecțiile financiare îl au asupra beneficiarului, din considerente imputabile strict autorității contractante, în mod corect a fost analizată de prima instanță. Potrivit art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, "orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia", dispoziții care se interpretează și se aplică inclusiv prin coroborare cu prevederile contractuale. Contrar celor susținute de recurentă, este corectă concluzia judecătorului fondului în sensul că autoritatea nu a încălcat principiul proporționalității, întrucât aprobarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare nu atrag automat declararea cheltuielilor ca eligibile, ci, dimpotrivă, în legislație și în contract se prevede verificarea cererilor de plată și stabilirea eligibilității cererii de plată și stabilirea sumei de plată, independent de realizarea obiectivului de investiție, iar în ceea ce privește considerarea ca și cheltuială nerezonabilă doar a costului unui astfel de echipament, în actele contestate s-a susținut în principal că nu erau necesare cele două computere tomograf și cele două containere. Nefiind justificate din punct de vedere al implementării proiectului și efectiv utilizate în implementarea proiectului, obținerea sprijinului financiar nerambursabil fiind condiționată de îndeplinirea unor condiții obligatorii, beneficiarul fiind în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile și de solicitare a finanțării în concordantă cu aceste condiții, cheltuielile au fost declarate neeligibile. Recuperarea constituie o obligație pentru statele membre, Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilind, în acest sens, că "(...) Orice exercitare de către statul membru în cauză a unei pute