ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3170/2024

Ședința publică din data de 6 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 18.11.2022, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Harghita, au solicitat: obligarea pârâtului Ministerul Justiției, prin Ministrul Justiției din România, la: recunoașterea examenului organizat în data de 18.02.2022 și emiterea unui Ordin/Act administrativ privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Târgu Mureș, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Târgu Mureș în data de 18.02.2022; temeiul de drept îl constituie dispozițiile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 republicată, art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, și Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea nr. 153/2017; obligarea pârâtei Curtea de Apel Târgu Mureș, prin Președinte, la: emiterea deciziei de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Târgu Mureș în data de 18.02.2022 și promovat de petenți; temeiul de drept îl constituie art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/29.03.2007 și modificat prin Hotărârea CSM nr. 820/11.07.2018; obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Târgu Mureș să achite: diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 18.02.2022 - și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâților să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate pentru salariații A. și B., grefieri-arhivari în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc; temeiul de drept îl constituie dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004; obligarea pârâtului Ministerul Justiției la: alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale ale reclamanților; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 601 din 30 martie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a constatat că a intervenit transmisiunea legală a calității procesuale pasive de la Ministerul Justiției la Înalta Curte de Casație și Justiție.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel Târgu-Mureș în privința capătului de cerere având ca obiect plata drepturilor salariale.

A admis în parte acțiunea privind pe reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Harghita,

A obligat pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție la emiterea actului administrativ de modificare a statelor de funcții și personal ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, susținut de reclamanți la data de 18.02.2022.

A obligat pârâta Curtea de Apel Târgu-Mureș ca ulterior modificării statelor de funcții de către Înalta Curte de Casație și Justiție să procedeze la emiterea deciziei de reîncadrare a reclamanților în funcția de grefier arhivar cu studii superioare ca urmare a promovării examenului din data de 18.02.2022.

A respins cererea de obligare a pârâților Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel Târgu-Mureș la plata drepturilor salariale ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală pasivă.

A obligat pârâtul Tribunalul Harghita la plata diferențelor salariale cuvenite reclamanților care se vor calcula între nivelul salarial acordat și cel rezultat din noua încadrare începând cu data de 18.02.2022.

Recursul exercitat în cauză

Recurenta-pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 601/30.03.2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv aplicarea greșită a legii.

În esență, criticile au vizat interpretarea eronată a dispozițiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, raportat la Legea-cadru nr. 153/2017 și la Hotărârile CSM nr. 181/2007 și nr. 820/2018.

Recurenta a susținut că instanța de fond a aplicat în mod eronat dispozițiile legale referitoare la condițiile de studii și la posibilitatea promovării grefierilor arhivari, întrucât: art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 stabilește în mod expres că pentru funcțiile de grefier arhivar și registrator sunt necesare studii medii. Aceasta este o condiție limitativă, care delimitează categoria profesională și exclude posibilitatea încadrării sau promovării pe funcții de același tip, dar cu studii superioare.

Dispozițiile art. 43 și 44 privind promovarea în funcții superioare se referă numai la funcțiile pentru care legea prevede, în mod expres, niveluri distincte de studii (ex: grefier, grefier principal, grefier cu studii superioare), iar nu și la grefierii arhivari, care au o reglementare proprie, fixă, limitată la studii medii.

În consecință, nu poate fi recunoscută existența unei funcții de grefier arhivar cu studii superioare, întrucât aceasta nu este prevăzută de Legea nr. 567/2004, iar instanța nu poate crea o categorie profesională nouă prin interpretare extensivă.

Recurenta a arătat că instanța de fond a făcut o distincție artificială și nefondată între condițiile de numire și cele de promovare, considerând că art. 38 stabilește doar cerința minimă pentru numire, iar promovarea s-ar putea face indiferent de această limitare.

Potrivit recurentei orice promovare în funcții superioare trebuie să respecte condițiile de studii și cerințele legale ale funcției în care se promovează. Dacă pentru funcția de grefier arhivar legea prevede exclusiv studii medii, nu se poate promova într-o funcție cu studii superioare care nu are bază legală în statutul profesional.

Astfel, distincția făcută de instanță contravine principiului legalității și transformă o condiție de numire într-un criteriu facultativ, ceea ce legea nu permite.

Recurenta a susținut că Legea nr. 153/2017 nu modifică și nici nu completează statutul profesional al personalului auxiliar de specialitate, ci reglementează exclusiv salarizarea acestuia.

În acest sens art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 prevede expres că încadrarea și promovarea se fac potrivit actelor normative specifice domeniului de activitate, adică potrivit Legii nr. 567/2004, iar nu în baza acestei legi de salarizare.

Prin urmare, Legea nr. 153/2017 nu creează funcții noi și nu conferă competența instanței sau Ministerului Justiției de a modifica structura statelor de funcții.

Transformarea posturilor de grefier arhivar cu studii medii în posturi de grefier arhivar cu studii superioare ar reprezenta o modificare a statutului profesional, inadmisibilă în lipsa unei modificări exprese a Legii nr. 567/2004.

Recurenta a arătat că, potrivit art. 5 din Legea nr. 153/2017 și art. 3 din O.U.G. nr. 57/2019, modificarea statelor de funcții în instituțiile publice se poate face numai cu respectarea limitelor bugetare aprobate și a reglementărilor statutare.

Întrucât Legea nr. 567/2004 nu prevede funcția de "grefier arhivar cu studii superioare", modificarea statelor de funcții în sensul solicitat de reclamante ar fi: contrară prevederilor legale în vigoare; de natură să genereze o situație juridică neprevăzută de lege; și să afecteze principiul separației competențelor între autoritățile administrative și instanțele de judecată (art. 1 alin. (4) Constituție).

De asemenea, recurenta a reiterat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât: nu are atribuții privind aprobarea sau modificarea statelor de funcții ale instanțelor inferioare; nu gestionează bugetele acestora; și nu poate emite acte administrative privind salarizarea sau încadrarea personalului auxiliar.

Competența în această materie revine Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, respectiv Curților de Apel, în calitate de ordonatori secundari de credite.

În concluzie, recurentul a solicitat: admiterea recursului, casarea în parte a sentinței civile nr. 601/2023 pronunțate de Curtea de Apel București, rejudecarea cauzei în fond, cu respingerea ca neîntemeiate a cererilor reclamantelor privind: modificarea statelor de funcții, reîncadrarea pe funcțiile rezultate din promovare, plata diferențelor salariale aferente.

Apărările formulate în cauză

Intimatele-reclamante A. și B. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantele, având calitatea de grefieri arhivari la Judecătoria Miercurea Ciuc, au promovat examenul de promovare organizat la data de 18.02.2022 de către Curtea de Apel Târgu Mureș, pentru trecerea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

Deși examenul a fost organizat și validat potrivit Hotărârii CSM nr. 181/2007, modificată prin Hotărârea CSM nr. 820/2018, rezultatele nu au fost valorificate prin modificarea statelor de funcții și emiterea deciziilor de reîncadrare, întrucât Ministerul Justiției (ordonatorul principal de credite la acel moment) a refuzat aprobarea transformării posturilor și a fondurilor salariale aferente.

În consecință, reclamantele au solicitat: obligarea la modificarea statelor de funcții și personal; emiterea deciziilor de reîncadrare conform rezultatului examenului; plata diferențelor salariale rezultate din noua încadrare, cu dobânda legală.

Curtea de Apel a apreciat că interpretarea corectă a dispozițiilor art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 44 din Legea nr. 567/2004 permite promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, prin examen organizat în condițiile statutului profesional și ale regulamentului CSM.

Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru următoarele motive:

Compatibilitatea dintre Legea nr. 153/2017 și Legea nr. 567/2004 Legea-cadru nr. 153/2017

Art. 31 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilește că încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice se realizează potrivit statutelor profesionale și altor acte normative specifice.

Prin urmare, Legea nr. 153/2017 nu exclude aplicarea Legii nr. 567/2004, ci o completează, permițând ajustarea structurilor de personal și a nivelurilor de salarizare potrivit noilor criterii educaționale.

Conform art. 3 alin. (2)-(3) din Legea nr. 567/2004, corpul grefierilor include grefierii arhivari, iar acesta este alcătuit din grefieri cu studii medii și grefieri cu studiisuperioare.

Rezultă că promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în funcția corespunzătoare nivelului superior de studii este posibilă, în condițiile art. 44 din Legea nr. 567/2004 și ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/29.03.2007, cu modificările și completările aduse prin Hotărârea nr. 820/11.07.2018, care reglementează organizarea și desfășurarea concursurilor pentru promovarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor.

Promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, prin examen organizat potrivit Hotărârii CSM nr. 181/2007, modificată prin HCSM nr. 820/2018, este legală, iar refuzul Ministerului Justiției de a modifica statele de funcții constituie un exces de putere.

Art. 38 din Legea 567/2004 reglementează condițiile de numire în funcție, nu pe cele de promovare.

Promovarea este o etapă ulterioară, reglementată de art. 44, care permite avansarea în funcții superioare în cadrul aceleiași categorii profesionale, cu respectarea condițiilor de vechime, studii și examen.

Înalta Curte a confirmat corectitudinea soluției primei instanțe, potrivit căreia ÎCCJ (ca ordonator principal de credite, în temeiul prevederilor Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară) este obligată să aprobe modificarea statelor de funcții, iar Curtea de Apel Târgu Mureș trebuie să emită deciziile de reîncadrare.

Instanța de fond a reținut că obligația ÎCCJ de a aproba modificarea statelor de funcții decurge direct din atribuțiile sale legale de ordonator principal de credite, fiind menită să asigure gestionarea corectă a resurselor bugetare și respectarea cadrului legal privind structura posturilor din instanțe. Această aprobare reprezintă etapa prealabilă necesară pentru ca modificările să fie efectiv aplicate, competența de punere în executare revenind Curții de Apel Târgu Mureș, care trebuie să emită deciziile de reîncadrare corespunzătoare.

Judecătorul de fond a apreciat că solicitarea de modificare a statelor de funcții este temeinică și legală, iar un refuz nejustificat de aprobare ar fi contrar obligațiilor legale ale ÎCCJ și principiilor fundamentale de organizare și funcționare a instanțelor. În consecință, ÎCCJ este obligată să aprobe modificarea statelor de funcții, iar Curtea de Apel Târgu Mureș să emită deciziile de reîncadrare, în vederea respectării cadrului legal și a funcționării corespunzătoare a instanțelor.

Refuzul de a valorifica rezultatele examenului de promovare, deși toate condițiile legale au fost îndeplinite, constituie un refuz nejustificat de exercitare a competenței legale, echivalând cu un exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Aceasta confirmă temeinicia soluției instanței de fond și justifică obligarea pârâtei la emiterea deciziilor corespunzătoare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) Cod procedură, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 601 din 30 martie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 06 iunie 2024.