ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1285/2024

Ședința publică din data de 6 martie 2024

Deliberând asupra prezentelor recursuri, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta reclamanta A., a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție în calitate de succesor legal al Ministerului Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu, obligarea Ministerului de Justiție reprezentat de Ministrul Justiției să recunoască examenul organizat în data de 15.12.2018 și să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba la data de 15.12.2018, temeiul de drept îl constituie dispozițiile art. 135 alin. (2) din Legea 304/2004 republicată, art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea 554/2004, art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea 554/2004 și Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea 153/2017.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia prin Președintele instanței să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018 și promovat de petentă, temeiul de drept îl constituie art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181/29.03.2007 și modificat prin Hotărârea CSM NR. 820/11.07.2008. Totodată obligarea pârâților Ministerul de Justiție, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcție promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului din 15.12.2018 și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâtelor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcție promovate pentru reclamanta A. grefier-arhivar în cadrul Judecătoriei Săliște. Temeiul îl constituie dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea 567/2004, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentința nr. 64 din 24 mai 2023, Curtea de Apel Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Ministrului Justiției.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, invocată de acest pârât, pentru capătul de cerere privitor la recunoașterea examenului din data de 15.12.2018 și emiterea ordinului de aprobare a statelor de funcții.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Înaltei Curți de Casație și Justiție, în calitate de succesor legal, pentru capătul de cerere cu privire la plata diferențelor salariale restante.

A respins cererea de obligare a pârâților Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție la plata diferențelor salariale restante.

A admis în parte cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu.

A obligat pârâtul Ministerul Justiției, reprezentat de Ministrul Justiției, să recunoască examenul organizat în data de 15.12.2018 și să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului în cadrul Curții de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018, pentru reclamantul A..

A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin Președintele instanței să emită decizia de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018 și promovat de reclamant.

A admis excepția prescripției parțiale pentru drepturile restante aferente perioadei 15.12.2018-16.05.2019.

A obligat pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu să achite reclamantului diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la data de 17.05.2019 și pânâ în prezent, actualizate la momentul plații cu dobânda legală și a obligat pârâții să plătească reclamatului, pe viitor, salariul cuvenit conform funcției promovate.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu.

Recurentul-pârât Tribunalul Sibiu a invocat în susținerea recursului dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând că prima instanță a omis să se pronunțe asupra excepției prematurității solicitării de plată invocate de Tribunalul Sibiu atâta timp cât nu există o decizie a Președintelui Curții de Apel Alba Iulia, decizie care, la rândul ei, poate fi emisă ulterior aprobării prin ordin a statelor de funcții de către titularul acestei obligații la momentul nașterii dreptului reclamantei.

Recurentul-pârât a învederat că a invocat excepția de fond, peremptorie și absolută a prematurității cererii de obligare a Tribunalului Sibiu la achitarea diferențelor salariate dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului, precum și obligarea de a plăti pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate.

Prematuritatea decurge din faptul că, potrivit atribuțiilor pe care legea le recunoaște Tribunalului Sibiu, acestei instanțe îi revine obligația punerii în plată a drepturilor bănești cuvenite personalului care își desfășoară activitatea în circumscripția Tribunalului Sibiu, în baza actelor administrative emise de Președintele Curții de Apel Alba Iulia (decizii) în cazul personalului auxiliar de specialitate sau al funcționarilor publici/personal contractual.

În acest a invocat prevederile art. 37 din Legea nr. 567/2004, art. 7 alin. (1) lit. o) din H.G. nr. 1375/2015, art. 125 și art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, art. 71 și art. 73 alin. (1) din H.G. nr. 1375/2015.

Recurentul a reiterat că, atâta timp cât nu există decizie emisă de Curtea de Apel Alba Iulia de numire a grefierei reclamante în funcția în care a promovat, decizie care la rândul ei poate fi emisă după întocmirea statelor de funcții și de personal prin ordin, Tribunalul Sibiu nu este în măsură să achite diferențe bănești sau să achite în continuare salariul cuvenit conform funcției promovate. De altfel, diferențele bănești cuvenite se calculează ca diferență între drepturile nou stabilite prin decizie a Curții de Apel Alba Iulia și drepturile în plată, deci în lipsa deciziei cu noile drepturi cuvenite, Tribunalul Sibiu este în imposibilitatea de a determina și achita diferențe.

Dacă Tribunalului Sibiu îi revine obligația plății drepturilor cuvenite grefierilor stabilite prin decizie de Președintele Curții de Apel Alba Iulia, reiese că abia în cazul în care această obligație nu ar fi îndeplinită, s-ar naște interesul reclamantei de a acționa în instanță Tribunalul Sibiu. Dreptul pretins în contradictoriu cu Tribunalul Sibiu nu este actual la data sesizării instanței, în lipsa unei noi decizii care să o vizeze pe reclamantă.

Față de cele arătate, recurentul a apreciat că se impunea admiterea excepției prematurității și respingerea acțiunii astfel formulată, în contradictoriu cu Tribunalul Sibiu, ca prematur introdusă.

Ca o consecință a respingerii acțiunii în contradictoriu cu Tribunalul Sibiu, se impunea respingerea și a cererii accesorii privind obligarea la plata dobânzii legale. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 1530 din C. civ., creditorul are dreptul la daune-înterese ca urmare a neexecutării culpabile a obligației de restituire, iar în conformitate cu dispozițiile art. 1533 din C. civ., răspunderea debitorului este stabilită pentru neexecutarea intenționată sau din culpă gravă, condiții legale ce nu sunt întrunite neaflându-ne în cazul executării cu întârziere a obligației de plată de către Tribunalul Sibiu, pentru a datora daune-interese sub forma dobânzii legale.

Recurenta-pârâtă Curtea de Apel Alba Iulia a formulat recurs pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

A reiterat că, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 820/11.07.2018 pct. 1-10, a fost modificat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet/precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului al Magistraturii nr. 181/2007.

În urma acestor modificări, în concordanță cu prevederile art. 43 și 44 alin. (1)-(3) din Legea nr. 567/2004 privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, la data de 15 decembrie 2018, Curtea de Apet Alba Iulia a organizat examen de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe.

Conform prevederilor art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchetele de pe lângă acestea se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Recurenta-pârâtă a arătat că va putea proceda la emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la concursul organizat în data de 15.12.2018, doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, pentru instanțele unde își desfășoară activitatea respectivii grefieri, evident cu stabilirea drepturilor salariate aferente noilor funcții, în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017.

Recurentul-pârât Ministerul Justiției a solicitat admitere recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a ministrului justiției și a Ministerului Justiției, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a susțintu că hotărârea recurată a fost pronunțată că aplicarea greșită a prevederilor art. 38 alin. (1), art. 43 și art. 44 din Legea nr. 567/2004 și a art. 142, 148 și 162 din Legea nr. 304/2022.

Referitor la soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a ministrului justiției și a Ministerului Justiției, recurentul a suținut că, potrivit dispozițiilor art. 142, art. 148 și 162 din Legea nr. 304/2022, a avut loc transmiterea calității procesuale a Ministerului Justiției către Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv a ministrului justiției către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În speță, hotărârea a fost pronunțată după ce au intrat în vigoare prevederile care puteau justifica participarea în proces a Ministerului Justiției, ținând cont de intrarea în vigoare la data de 22.12.2022 a Legii nr. 368/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 19.12.2022, astfel că Ministerul Justiției nu mai justifica la acel moment calitatea procesuală în prezenta cauză și trebuia introdusă de drept în cauză Înalta Curte de Casație și Justiție.

Referitor la fondul cauzei, au susținut că, soluția instanței de fond în ceea ce privește pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată, anume emiterea de către ministrul justiției a unui ordin de modificare a statelor de funcții, este netemeinică și nelegală. Conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 și art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevede dar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari cu studii superioare, fapt care, însă, nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea care reglementează statutul acestora.

Ca atare, numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivare și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadrul nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție.

În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2), cu modificările și completările ulterioare: "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres.

În acest sens, Curtea Constituțională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parțială sau totală - a unei dispoziții legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parțial sau total, conținutul normativ al acesteia.

Or, în speță, normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Pe de altă parte, este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiției prin ordin, însă decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului ministrului justiției fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare, pentru că dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparține angajatorului, adică președintelui curții de apel.

Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de Ministerul Justiției ca nefondat.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Referitor la criticile legate de lipsa calității procesuale pasive a Ministrului Justiției se reține că acestea nu pot fi reținute, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției."

Legitimitatea procesuală pasivă vizează raportul juridic dedus judecății și faptul că acest raport este unul complex care implică toți pârâții, raportat la atribuțiile prevăzute de lege pentru realizarea dreptului afirmat de reclamantă, instanța constată că pentru Ministrul Justiției este justificată legitimitatea procesuală pasivă, în condițiile în care la data promovării examenului, obligația de modificare a statelor de funcții aparținea Ministrului Justiției, potrivit principiului tempus regit actum.

Deși potrivit art. 148 din Legea nr. 304/2022, statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, această reglementare a intrat în vigoare doar la data de 17.12.2022 și nu poate fi aplicată retroactiv pentru un drept născut anterior acestei date.

Pe fondul cauzei, Înalta Curte reține că demersul intimatei-reclamante vizează obligarea pârâților la modificarea statului de funcții și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat de Curtea de Apel Alba-Iulia la data de 15.12.2018, respectiv de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și plata diferențelor de drepturi salariale de la momentul definitivării rezultatelor concursului, la zi, actualizate cu dobânda legală aferentă drepturilor pretinse.

Înalta Curte apreciază ca fiind incidente în prezenta cauză dispozițiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 care prevăd că statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Totodată, reține că, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Observă Înalta Curte că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul de promovare în speța de față este Legea nr. 153/2017, respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9, prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare.

Potrivit art. 3 alin. (1) din HCSM nr. 181 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, promovarea în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.

Conform art. 8 din aceeași hotărâre, poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe ori aceluiași parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplinește următoarele condiții: a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat; b) are calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancționat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 8 indice 1 și 2 din această hotărâre (prevederi legale introduse prin HCSM nr. 830/2011, respectiv HCSM nr. 994/2012) poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincție în raport de natura funcției îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Mai mult, potrivit art. 10 indice 1 alin. (4) din H.C.S.M. nr. 181/2007, astfel cum a fost introdus prin HCSM nr. 820/11.07.2018, poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică.

Înalta Curte observă, așa cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului, că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, dar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8

1

și 8

2

din Hotărârea CSM nr. 181/2007.

Promovarea reprezintă o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești prin ocuparea unei funcții publice de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuții și responsabilități sau, după caz, creșterea gradului de complexitate a atribuțiilor exercitate.

În temeiul Legii nr. 567/2004 și al HCSM nr. 181/2007 și ca urmare a promovării a acestui examen, recurentele-reclamante au posibilitatea de a fi încadrate pe o funcție superioară, cu o salarizare corespunzătoare, permisă de dispozițiile Legii nr. 153/2017.

Nu pot fi reținute susținerile intimatului-pârât Ministerul Justiției potrivit cărora, în absența unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari/registratori astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acelaiși act normativ, nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar sau registrator cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut și promovat examenul de promovare corespunzător, deoarece legal postul nu poate fi transformat în sensul solicitat, întrucât s-ar adăuga la lege.

Un argument suplimentar în acest sens îl constituie faptul că alin. (4) al art. 31 din legea-cadru a salarizării prevede că, "În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior."

Înalta Curte constată că refuzul acestuia este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, cât și salarizarea acestora.

În acest sens este și soluția de unificare a jurisprudenței cuprinsă în Procesul – verbal al ședinței din 27 septembrie 2022 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care judecătorii SCAF s-au exprimat, cu unanimitate, în sensul admiterii acțiunii reclamanților având ca obiect obligarea ministrului justiției la recunoașterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcții și de personal al instanțelor în cadrul cărora reclamanții își desfășoară activitatea, în sensul transformării funcțiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, urmare a examenului de promovare susțin de aceștia, prin raportare la art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și Anexa V cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea nr. 153/2017.

Recurentul Tribunalul Sibiu a susținut că acțiunea reclamantei față de acest acest pârât este prematură, întrucât nu există o decizie a Președintelui Curții de Apel Alba Iulia, decizie care, la rândul ei, poate fi emisă ulterior aprobării prin ordin a statelor de funcții de către titularul acestei obligații la momentul nașterii dreptului reclamantei. Totdată, recurenta Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că decizia de promovare la care face referire în cererea introductivă intimata-reclamantă este subsecventă ordinului Ministerului Justiției de aprobare a modificării statului de funcții aferent, care să cuprindă și postul pe care aceasta apreciază că ar trebui încadrată, respectiv acela de grefier arhivar cu studii superioare, motiv pentru care acțiunea este nefondată.

Aceste susțineri nu pot fi primite, având în vedere că soluția pronunțată în cauză, de obligare a Ministerului Justiției la emiterea ordinului prevăzut de art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, prin care să se dispună modificarea statului de funcții și de personal al Curții de Apel Alba Iulia, în sensul transformării funcției de arhivar cu studii medii în arhivar cu studii superioare, impune obligațiile corelative în sarcina Președintelui Curții de Apel Alba Iulia la emiterea deciziei de numire a intimatei-reclamante în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului din 15.12.2018, precum și obligarea pârâților Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu să achite reclamantei diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu împotriva sentinței nr. 64 din 24 mai 2023 a Curții de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 6 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.