Decizia nr. 4311/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 398/2022 a Tribunalului Alba

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la data de 16.03.2022 pe rolul Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Timișoara, Ministerul Justiției și Tribunalul Timiș, au solicitat obligarea pârâtului Ministerului Justiției la modificarea statului de funcții al Tribunalului Timiș în sensul transformării posturilor de grefier arhivari al reclamanților din studii medii în studii superioare; obligarea Curții de Apel Timișoara la organizarea concursului pentru promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare; obligarea Curții de Apel Timișoara, prin președinte, la emiterea deciziilor de încadrare după promovarea examenului ce urmează a fi organizat. Prin sentința nr. 398 din 28.06.2022, Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 207 din data de 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Timiș.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 207 din data de 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., G. și H., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În motivarea recursului arată că au solicitat Curții de Apel Timișoara organizarea unui concurs pentru promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în grefierii arhivari cu studii superioare, iar prin adresele nr. 140/8/Ad, 140/13/Ad, 140/6/Ad, 140/9/Ad, 140/14/Ad, 140/15/Ad, 140/1/Ad, 140/Ad din data de 10.02.2022, cererile le-au fost respinse cu motivarea că Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite trebuie să modifice statele de funcții și că nu poate să procedeze la modificarea solicitată până la modificarea Legii nr. 567/2004, privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești. Consideră hotărârea recurată ca fiind netemeinică și nelegală, în condițiile în care au solicitat obligarea Ministerului Justiției să comunice dacă la nivelul instanțelor există cazuri de transformare a posturilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare și să indice care sunt aceste instanțe, însă instanța de fond nu a pus în discuție această cerere și nu s-a pronunțat asupra acesteia, încălcând dispozițiile art. 258 C. proc. civ. Arată că instanța de fond a considerat că cererea reclamanților reprezintă o chestiune de oportunitate ce nu poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ. Consideră că instanța de fond a făcut o greșită apreciere asupra cererii, nefiind vorba de oportunitate, ci de interpretarea legii, în raport cu dispozițiile art. 9 alin. (3) C. civ., ce prevede dreptul instanței de a interpreta legea. Apreciază ca fiind nelegală interpretarea instanței de fond cu privire la faptul că dispozițiile art. 38 din Legea nr. 567/2004 nu au fost abrogate implicit prin adoptarea Legii nr. 153/2017, care în Anexa 5 prevăd funcția de grefier arhivar cu studii superioare, însă instanța s-a limitat la o interpretare restrictivă a normelor invocate. Susțin că abrogarea actelor normative poate fi și implicită, iar art. 44 din Legea nr. 153/2017 prevede că la data intrării în vigoare a noi legi se abrogă orice alte dispoziții contrare. Acest punct de vedere este susținut și de adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Hotărârii nr. 820/2018, prin care s-a dat posibilitatea grefierilor arhivari cu studii medii să acceadă în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare. Prin Hotărârea nr. 85/2022, C.S.M. a modificat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursurilor ori examenelor, iar la art. 29 1 se prevede faptul că art. 21-28 din Regulament se aplică în mod corespunzător și în cazul examenului pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare. Astfel, arată că dispozițiile din Legea nr. 567/2004 au fost implicit abrogate, iar CSM prin Hotărârile adoptate începând cu 2019 a stabilit norme de aplicare, în sensul modalității în care grefieri arhivari și registratori încadrați, anterior apariției Legii salarizării unitare, cu studii medii, puteau participa la concurs pentru a fi încadrați cu studii superioare. Mai arată că Ministerul Justiției, prin întâmpinare, s-a apărat invocând propria culpă, respectiv faptul că Legea nr. 567/2004 nu prevede că grefierii arhivari și registratori pot fi încadrați în funcții similare cu studii superioare. Precizează că și Curtea Constituțională a reținut în mod constant că la aceeași stare de fapt trebuie aplicat același regim juridic. Recurenții-reclamanți invocă Decizia nr. 794/2016 (pct. 26) și susțin că prin hotărâri judecătorești a fost recunoscut dreptul unor persoane aflate în situații similare de a fi încadrați cu studii superioare. În acest sens, invocă cu titlu de jurisprudență Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020.

Apărările formulate în recurs 4.1. Intimata-pârâtă Curtea de Apel Timișoara a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că aspectele invocate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Pe fond, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că în raport de dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 și art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, grefierii arhivari și registratori au, ca și condiție de numire în funcție, doar absolvirea studiilor medii, astfel încât încadrarea nu se poate face decât pe studii medii. 4.2. Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în raport cu dispozițiile art. 142, 148 și 162 din Legea nr. 304/2022, conform cărora Înalta Curte de Casație și Justiție se subrogă de drept în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției decurgând din bugetul instanțelor judecătorești aprobat pentru cheltuielile de personal. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că doar după modificarea și completarea Legii nr. 153/2017 și a Legii nr. 567/2004, în sensul reglementării condițiilor studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrați în aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizați în conformitate cu prevederile Legii-cadrul nr. 153/2017.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 30 ianuarie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 3 mai 2023, în ședință publică, cu citarea părților, cauza fiind ulterior amânată pentru termenul din data de 4 octombrie 2023.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului 6.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată de către intimata-pârâtă Curtea de Apel Timișoara prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este neîntemeiată. Înalta Curte constată că prin cererea de recurs, recurenții-reclamanți au invocat critici ce pot fi circumscrise motivului de casare invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arătând textele de lege pe care le apreciază a fi fost aplicate greșit de către instanța de fond, precum și argumentele aduse în sprijinul acestui punct de vedere. De asemenea, au prezentat starea de fapt și au arătat motivele pentru care apreciază că, în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de fond a dat o interpretare greșită normelor de drept material incidente. În consecință, în temeiul art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 486 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului. 6.2. Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinări și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Cu titlu prealabil, se constată că excepția lipsei calității sale procesuale pasive, invocată de către intimatul-pârât Ministerul Justiției prin întâmpinare, reprezintă o apărare formulată pe fondul cauzei, urmând a fi astfel analizată de către instanța de recurs. Înalta Curte constată, în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, că aceasta nu poate fi reținută, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată, în vigoare la data formulării acțiunii (16.03.2022): "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției." Legitimitatea procesuală pasivă vizează raportul juridic dedus judecății și faptul că acest raport este unul complex care implică toți pârâții, raportat la atribuțiile prevăzute de lege pentru realizarea dreptului afirmat de reclamantă, instanța constată că pentru Ministrul Justiției este justificată legitimitatea procesuală pasivă. Mai mult, în cauză, intimatul-pârât Ministerul Justiției a emis adresa nr. x/22.11.2021, prin care și-a expus punctul de vedere cu privire la transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi cu studii superioare numai în situațiile în care există hotărâri judecătorești definitive în acest sens În fine, în prezent calitatea procesuală a pârâtului fost preluată de intimata Înalta Curte de Casație și Justiție, ca efect al subrogației intervenite prin art. 142 din Legea nr. 304/2022. Pe fond, se constată că în cauză, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H. au învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Timișoara, Ministerul Justiției și Tribunalul Timiș, obligarea pârâtului Ministerului Justiției la modificarea statului de funcții al Tribunalului Timiș în sensul transformării posturilor de grefier arhivari al reclamanților din studii medii în studii superioare; obligarea Curții de Apel Timișoara la organizarea concursului pentru promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare; obligarea Curții de Apel Timișoara, prin președinte, la emiterea deciziilor de încadrare după promovarea examenului ce urmează a fi organizat. Prima instanță a respins acțiunea reclamanților, reținând în esență că împrejurarea că în Anexa V din legea nr. 153/2017 există mențiuni cu privire la modul de calcul al salariului aferent postului de grefier cu studii superioare nu este de natură a conduce la concluzia că ordonatorul principal de credite are obligația de a modifica statul de funcții și personal prin crearea de posturi noi, dacă nu apreciază că îi sunt necesare, o astfel de modificare putând fi dispusă doar în conformitate cu prevederile Legii nr. 567/2004, respectiv că nu se poate promova în condițiile Legii nr. 153/2017, atâta timp cât acest act normativ reglementează doar salarizarea personalului plătit din fonduri publice și stabilește fără echivoc faptul că promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute. Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond este greșită, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept, ceea ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Astfel, sub un prim aspect, Înalta Curte constată că potrivit art. 10 1 alin. (1) și (4) din Hotărârea nr. 181/2007 a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, introdus prin Hotărârea CSM nr. 820/2018: "(1) Dispozițiile art. 8 1 -10 se aplică în mod corespunzător și în cazul examenului pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare. (4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică." De asemenea, în aceeași Hotărâre nr. 181/2007 a Consiliului Superior al Magistraturii, la art. 21-28 se prevede modalitatea de organizare și desfășurare a examenului pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, iar la art. 29 1 , introdus prin Hotărârea CSM nr. 820/2018, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea CSM nr. 85/2022: "Dispozițiile art. 21-28 se aplică în mod corespunzător și în cazul examenului pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare." Mai mult, se constată că în Legea cadru nr. 153/2017, la Anexa V - Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție și Curtea Constituțională - Capitolul II privind salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor se prevede în mod expres în grilă nivelul salariilor pentru grefierii arhivari cu studii superioare. Prin urmare, întrucât legiuitorul a prevăzut în mod expres atât modalitatea de organizare a examenului pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, precum și nivelul salarizării acestor funcții, nu există niciun impediment legislativ pentru organizarea unui asemenea concurs de promovare. În acest context, nu sunt fondate susținerile intimaților-pârâți în sensul că pentru organizarea unui asemenea concurs se impune modificarea cu prioritate a Legii nr. 567/2004, în condițiile în care nu este vorba de modificarea funcției, ci de recunoașterea studiilor superioare grefierilor arhivari și registratori, pentru care legislația arătată în precedent permite acest lucru, date fiind modificările introduse succesiv prin Hotărârea CSM nr. 820/2018 și, ulterior, prin Hotărârea CSM nr. 85/2022. De altfel, asemenea concursuri au fost organizate de către alte curți de apel, cum ar fi: Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenții-reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H. împotriva sentinței nr. 207 din data de 18 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurate și, rejudecând: va admite acțiunea formulată de către reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Timiș; va obliga pârâta Curtea de Apel Timișoara la organizarea concursului pentru promovarea grefierilor arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare și la emiterea deciziilor de încadrare după promovarea examenului ce urmează a fi organizat; va obliga pârâtul Ministerul Justiției la modificarea statelor de funcții ale Tribunalului Timiș și Curții de Apel Timișoara în sensul transformării posturilor de grefier-arhivari ale reclamanților din studii medii în studii superioare.