ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5784/2022

Ședința publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 02.12.2020, sub număr de dosar x/2020 reclamantele A., B. și C. au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției să aprobe modificarea statului de funcții, obligarea pârâtei Curtea de Apel Oradea prin organele de conducere - să emită decizia de încadrare a reclamantelor în funcții de grefier registrator, respectiv grefier arhivar cu studii superioare, iar, în subsidiar, au solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Satu Mare să procedeze la plata diferențelor salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 13.12.2019 și până in prezent, actualizate la momentul plătii cu dobânda legală, precum și obligarea pârâtelor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate pentru reclamante.

În fapt, reclamantele au susținut examenul de promovare în trepte profesionale superioare - grefieri arhivari sau registratori și pentru transformarea posturilor de grefieri arhivari sau grefieri registratori cu studii medii în cea de grefieri arhivari sau registratori cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe, organizat de Curtea de Apel Oradea in data de 13 decembrie 2019, examen care a fost promovat de către reclamante, însă de la acea dată nu s-a efectuat nicio modificare privind încadrarea și plata conform rezultatului acestui examen.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 32/2021 din 22 februarie 2021 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției în ceea ce privește solicitarea reclamanților de obligare la plata diferențelor salariale, respingând această solicitare formulată de reclamanții în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Deopotrivă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Satu Mare, respingând și acțiunea formulată de reclamantele A., C. și B., în contradictoriu cu pârâții: Ministerul de Justiție, Curtea de Apel Oradea, Colegiul de conducere al Curții de Apel Oradea și Președintele Curții de Apel Oradea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că pârâtul Ministerul Justiției nu a acționat cu exces de putere, refuzul acestuia de emitere a ordinelor de modificare a statelor de funcții și personal fiind în acord cu prevederile Statutare (ale legii nr. 303/2004).

Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele A., C. și B., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au solicitat casarea în parte a hotărârii, rejudecarea acțiunii, respingerea exceăției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției în ceea ce privește solicitarea reclamantelor de obligare la plata diferențelor salariale și admiterea în tot a acțiunii, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea prezentei căi de atac.

În motivarea recursului, recurentele - reclamante au susținut că sentința recurată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Într-o primă critică recurentele susțin nelegalitatea soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, raportat la dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 din 28 iunie 2004 republicată privind organizarea judiciară, conform cărora " Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, acesta având calitatea de ordonator principal de credite."

Totodată, prevederile art. 132 alin. (1) și (2) din același act normativ stabilesc obligația curților de apel și a parchetelor de pe lângă curțile de apel de a elabora proiectele de buget anual pentru instanțele sau, după caz, pentru parchetele din circumscripțiile acestora pentru a fi transmise Ministerului Justiției sau, după caz, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul parchetelor, pentru ca în final, îrt baza prevederilor art. 132 alin. (4) din actul normativ evocat, proiectele de buget să fie supuse avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii., Curțile de Apel sau Tribunalele nu pot efectua plăti de salarii fără emiterea unui ordin de încadrare pentru funcția îndeplinită.

Prin urmare consideră că în cauză se justifică pe deplin calitatea procesuală pasiva aparatului Ministerul Justiției.

In ce privește soluția pronunțată de prima instanța cu privire la fondul cauzei, recurentele susțin că și aceasta este nelegală, arătând că refuzul Ministerului Justiției de a da curs favorabil cererii recurentelor este unul nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) Ut. î) din Legea nr. 554/2004.

Invocând dispozițiile art. 31 alinest 2 din Legea nr. 153/2017, art. 43 și 44 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 și Hotărârea CSM nr. 181/2007 susțin recurentele că, faptul că grefierii arhivari sau registratori au drept condiție de numire în funcție, absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanță din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea inițială ci despre promovarea din funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în cea de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare.

Mai mult, Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede doar posibilitatea promovării personalului plătit din fonduri publice, personal din care facem parte și subsemnatele recurente-reclamante, ci arată expres ca aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz, cum de altfel a reținut si instanța de fond care însă, a interpretat si aplicat greșit aceste dispoziții.

În speța dedusă judecății, actele la care se referă Legea- cadru nr. 153/2017 sunt Legea nr. 567/2004 respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de autoritatea competentă, respectiv Curtea de Apel Oradea, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Chiar dacă pârâtul Ministerul Justiției a susținut că "situația concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare, urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare, nu se regăsește în situațiile prevăzute de dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate", acest argument nu are nicio legătură cu speța dedusa judecății deoarece recurentele-reclamante nu solicită încadrarea în funcția superioară "urmare a dobândirii unei diplome", ci, urmare a participării la concursul de promovare, studiile superioare fiind doar una dintre condițiile necesare înscrierii la examenul pe care l-am promovat, iar pârâtul Ministerul Justiției nu a contestat legalitatea organizării examenului de către Curtea de Apel Oradea.

Mai mult, nu există de lege lata nicio normă care să condiționeze organizarea examenului de promovare (în speță cel organizat de Curtea de Apel Oradea) de emiterea unui aviz conform ori unei aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, iar în ceea ce privește dreptul de apreciere Ministerului Justiției în aprobarea statului de funcții, apreciem că acest seșment de competentă nu poate funcționa în reșim de pură oportunitate ori pură discreție.

In acest context, solicită a se constata că în mod nelegal prima instanță a reținut că simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.

Legiuitorul național a consacrat un contencios administrativ de plină jurisdicție, în virtutea căruia instanța de contencios administrativ este competentă potrivit legii, să anuleze ori să modifice actul administrativ de autoritate atacat, să oblige serviciul public administrativ să rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege și să acorde daunele cauzate de serviciul public, persoanei fizice sau juridice, prin actul emis sau prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, după cum rezultă cu claritate din art. 7, 8 și 18 din Leșea nr. 554/2004.

Într-adevăr, așa cum s-a reținut în jurisprudența instanței supreme, manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun însă nelegal.

Nu se poate neglija însă faptul că oportunitatea este ea însăși o condiție de legalitate, fără de care nu se poate vorbi de valabilitatea unui act administrativ, iar instanța de contencios administrativ cu atributul deplinei jurisdicții pe care o are, este îndreptățită a o analiza din perspectiva excesului de putere, privită așa cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În speță, pretinsul drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru curțile de apel și instanțele din subordine, astfel cum a fost invocat de pârâtul Ministerul Justiției și reținut ca fiind incident în speță de către instanța de fond, a fost exercitat cu nerespectarea prevederilor legale mai sus menționate, din care se desprinde concluzia recunoașterii dreptului personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare de a susține examenele de promovare, drept care este golit de conținut dacă nu este urmat de modificarea statelor de funcții și de personal.

Condiția studiilor medii se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, dar în prezenta cauza nu este vorba de un concurs de recrutare ci de promovare în funcție conform dispozițiilor 43 din Ieșea 576/2004 și art. 8 indice Își 2 din hotărârea CSM Î8î/2007.

Promovarea reprezintă o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești prin ocuparea unei funcții publice de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuții și responsabilități sau, după caz, prin creșterea gradului de complexitate a atribuțiilor exercitate.

De asemenea, promovarea pe o funcție superioară poate atrage atât un salariu mai mare, dar și îndatoriri suplimentare, prin completarea fișei postului.

Prin urmare, în mod nelegal instanța de fond a reținut argumentul pârâtului Ministrul Justiției referitor la faptul că noua lege 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari și registratori cu studii superioare, ceea ce nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe funcție, drept motiv justificativ al refuzului său, întrucât subsemnatele am participat la concursul de promovare din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția grefier arhivar și registrator cu studii superioare, organizat în conformitate cu legea'statutului acestei profesii unde am fost declarate admise. Astfel, în temeiul dispozițiilor din legea 576/2004 și din hotărârea CSM 181/2007, în baza cărora a fost organizat concursul de promovare, și ca urmare a declarării noastre admise la acest examen, rezultă posibilitatea de a fi încadrate pe o funcție superioară, cu o salarizare corespunzătoare, care de altfel, este permisă de dispozițiile legii 153/2017, după cum însuși pârâtul a afirmat.

Mai susțin recurentele că, prin hotărârea recurată, prima instanță a încălcat si dispozițiile art. 31 din Legea nr. 153/2017, în care se face distincție între încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale, iar prin alin. (4) al articolului menționat se dispune cu titlu de principiu că, în situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unui de nivel imediat superior.

Legislația actuală prevede nu doar încadrarea în funcția de arhivar si registrator cu studii medii, ci și promovarea din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția grefier arhivar și registrator cu studii superioare, una dintre condițiile necesare pentru înscrierea la acest concurs fiind absolvirea studiilor superioare și mai mult cadrul legal prezent permite în această situație si salarizarea in raport cu noua funcție.

Pentru aceleași motive de nelegalitate ce vizează soluția pronunțata de instanța de fond cu privire la cererile noastre in contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și constatând că refuzul Ministerului Justiției de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții, în sensul transformării posturilor de grefieri arhivari și registratori cu studii medii în grefieri arhivari și registratori cu studii superioare și de a modifica bugetul în acest sens este unul nejustificat, solicită a se constata și nelegalitatea hotărârii recurate în ce privește respingerea cererii lor de obligare a pârâtei Curtea de Apel Oradea la emiterea deciziilor de încadrare pe noile funcții, precum și respingerea cererii având ca obiect plata diferentelor de drepturi salariale.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, cu obligarea pârâților la plata cheltuielor de judecată.

Apărările formulate de intimați

Intimații-pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Satu Mare au depus întâmpinări și, fără a invoca excepții, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca temeinică și legală.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este parțial nelegală, urmând să fie reformată, în parte, pentru considerentele arătate în continuare:

În ceea ce privește situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că reclamantele A., B. și C. îndeplinesc funcția de grefier registrator, respectiv grefier arhivar cu studii medii în cadrul Judecătoriei Negrești Oaș, respectiv în cadrul Tribunalului Satu Mare și au participat la examenul organizat de Curtea de Apel Oradea, la data de 13 decembrie 2019, pentru promovarea în trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe, examen pe care l-au promovat.

Reclamantele au criticat faptul că, deși au obținut la examen media de promovare, Ministerul Justiției a refuzat să dispună măsurile admnistrative necesare încadrării acestora în funcția de grefier arhivar, respectiv grefier registrator cu studii superioare.

Întrucât reclamantelor nu le-au fost emise deciziile de promovare în funcție, acestea s-au adresat în acest sens pârâților.

Astfel, prin adresa cu numărul de înregistrare 5051/30/A/02.11.2020 au solicitat Președintelui Curții de Apel Oradea să emită deciziile corespunzătoare promovării examenului la care ai făcut referire anterior și să dispună plata sumelor ce li se revin, începând cu data promovării examenului.

În data de 2 noiembrie 2020, răspunzând solicitării lor, Președintele Curții de Apel Oradea le-a comunicat faptul că prin adresa nr. x/20.12.2018, Ministrul Justiției a transmis curților de apel că modificarea statelor de funcții ale instanțelor judecătorești prin ordin al ministrului Justiției, prin transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii in posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare și încadrarea pe aceste funcții, in gradul corespunzător vechimii, va fi posibilă după modificarea și completarea dispozițiilor Legii nr. 567/2004, în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea in funcțiile de grefier arhivar și registrator.

Li s-a mai comunicat prin aceeași adresă faptul că, întrucât Ministerul Justiției nu a dat curs solicitării Curții de Apel Oradea de modificare a statelor de funcții și de transformare a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii și în lipsa din statul de funcții al Curții de Apel Oradea și al instanțelor din circumscripție a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, nu a fost posibilă asigurarea pentru grefierii arhivari și registratori care au promovat examenul a unui nivel de salarizare pentru astfel de funcții, iar ca și concluzie, Curtea de Apel Oradea nu poate să emită decizii de încadrare în sensul solicitat de petentele reclamante, deoarece până la acest moment, Legea 567/2004 nu a fost modificată in acord cu dispozițiile Legii nr. 153/2017.

În urma răspunsului negativ la cererea prealabilă a reclamantelor, formulat de către Președintele Curții de Apel Oradea, s-au adresat către Ministerul Justiției și au trimis in data de 5 noiembrie 2020 o altă cerere, prin care au solicitat efectuarea demersurilor legale in vederea emiterii deciziilor corespunzătoare, respectiv a plătii sumelor ce li se revin începând cu data promovării examenului anterior menționat.

La data de 17 noiembrie 2020 au primit adresa cu numărul x/10.11.2020, ca răspuns negativ din partea Ministrului Justiției la cererea lor. Astfel, li s-a comunicat faptul că potrivit art. 31 alin. (2) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, "încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice, pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. Prin aceeași adresă li se transmite că, potrivit Legii nr. 567/2004 care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate, nu există funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, iar statele de funcții ale instanțelor judecătorești nu pot fi modificate in acest sens, prin transformarea posturilor de grefieri arhivari sau registratori cu studii medii in posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare.

Conchide Ministrul Justiției prin răspunsul său că "încadrarea grefierilor registratori sau arhivari cu studii medii in grefieri registratori sau arhivari cu studii superioare este posibilă numai după modificarea și completarea Legii 567/2004, astfel cererea lor nu a putut fi soluționată favorabil.

În acest context, reclamantele au promovat acțiune în contencios administrativ, ce a fost respinsă de către instanța de fond, ca neîntemeiată, aceasta apreciind că pârâtul Ministerul Justiției nu a acționat cu exces de putere și că refuzul acestuia de emitere a ordinelor de modificare a statelor de funcții și personal a fost în acord cu prevederile statutare ale Legii nr. 303/2004. De asemenea, a considerat că nu există temei legal nici pentru ca pârâta Curtea de Apel Oradea să procedeze la emiterea deciziilor de numire, astfel că refuzul autorității pârâte exprimat în acest sens este la rândul său unul justificat, urmând a fi menținut.

Soluția instanței de fond este parțial nelegală și din acest motiv nu poate fi împărtășită de instanța de control judiciar care observă, prin raportare la cadrul legislativ aplicabil în speță, că refuzul Ministerului Justiției de a emite ordinul privind aprobarea statului de funcții ale curții de apel cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefier arhivar și grefier registrator cu studii superioare, conform rezultatului examenului organizat, este nejustificat și vatămă dreptul reclamantelor de a promova.

În acest sens, Înalta Curte apreciază ca fiind incidente dispozițiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 conform cărora statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Totodată, reține că, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Observă Înalta Curte că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul promovat de recurente este Legea nr. 153/2017, respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar/grefier registrator treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare.

Potrivit art. 3 alin. (1) din H.C.S.M. nr. 181 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, promovarea în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.

Conform art. 8 din aceeași hotărâre, poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe ori aceluiași parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplinește următoarele condiții: a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat; b) are calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancționat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 820/2018, a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 8 indice 1 și 2 din această hotărâre (prevederi legale introduse prin H.C.S.M. nr. 830/2011, respectiv H.C.S.M. nr. 994/2012) poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincție în raport de natura funcției îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Pe de altă parte, Înalta Curte va avea în vedere că prin dispozițiile art. 8 și următoarele și art. 21 și următoarele din Hotărârea CSM 181/2007 a fost reglementat modul de organizare a examenului de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe, normele juridice impunând ca și condiție pentru participarea la examen absolvirea studiilor superioare juridice.

"Art. 8

1

- Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 8

2

- Examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 9 - Îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 și 8

1

se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanței sau parchetului unde candidatul își desfășoară activitatea.

Art. 10 - Dispozițiile art. 6 și 7 se aplică în mod corespunzător.

Art. 10

1

- (1) Dispozițiile art. 8

1

- 10 se aplică în mod corespunzător și în cazul examenului pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.

(2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.

(3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice.

(4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică."

Potrivit acestor dispoziții poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică.

Faptul că grefierii arhivari au drept condiție de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanță din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea inițială ci despre promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

În raport de aceste dispoziții legale se constată caracterul nefondat al apărării intimatului ce vizează faptul că pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, întrucât condiția absolvirii studiilor medii este cerută doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, fiind corectă reținerea recurentelor, în sensul că, în prezenta cauză nu este vorba de un concurs de recrutare ci de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8 indice 1 și 2 din Hotărârea CSM 181/2007.

Astfel, reține Înalta Curte că această condiție a studiilor medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, este impusă doar la momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, iar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8

1

și 8

2

din hotărârea C.S.M. nr. 181/2007.

Observă Înalta Curte că prin legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești prin ocuparea unei funcții publice de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuții și responsabilități sau, după caz, creșterea gradului de complexitate a atribuțiilor exercitate.

Prin urmare, dreptul la dezvoltarea carierei constituie un drept recunoscut de lege, astfel că susținerile intimatului cu referire la împrejurarea că situația concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate nu pot fi reținute.

Astfel, în temeiul Legii nr. 567/2004 și al H.C.S.M. nr. 181/2007, ca urmare a declarării recurentelor ca admise la acest concurs, rezultă posibilitatea acestora de a fi încadrați pe o funcție superioară, cu o salarizare corespunzătoare, permisă de dispozițiile Legii nr. 153/2017.

Așadar, refuzul Ministerului Justiției de a da curs solicitării recurentelor - reclamante este unul nejustificat, putând fi apreciat ca abuz de putere din partea acestei autorități publice, în sensul art. 2 lit. n) Legea nr. 554/2004, în condițiile în care Legea nr. 153/2017 prevede fără echivoc drepturi salariale pentru grefieri arhivari și grefieri registratori cu studii superioare. În prezența unor astfel de dispoziții, care au condus la modificarea H.C.S.M. nr. 181/2007 începând cu luna august 2018 în sensul permiterii promovării grefierilor arhivari și registratori din grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare și în baza cărora a fost organizat examenul de promovare, Ministerul Justiției nu poate refuza acest drept reclamantelor.

Reclamantele nu solicită încadrarea în funcția superioară urmare dobândirii unei diplome, ci, urmare participării la un examen de promovare, studiile superioare fiind doar o condiție necesară înscrierii la examen.

Inalta Curte mai constată și faptul că nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia nu au fost contestate, prin urmare, sunt legale și produc efecte juridice, având la bază dispozițiile Legii nr. 153/2017 și H.C.S.M. nr. 181/2007 cu modificările aduse prin H.C.S.M. nr. 820/2018.

În ceea ce privește dreptul de apreciere al Ministerului Justiției în aprobarea statului de funcții, Înalta Curte apreciază că acesta este exercitat cu depășirea limitelor legale în condițiile în care organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea ministerului .

De asemenea, nu există niciun conflict între dispozițiile Legii nr. 567/2004 și Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a personalului auxiliar, iar pârâtul nu poate invoca la promovare condițiile de încadrare a grefierilor arhivari și registratori.

Chiar nemodificată, Legea nr. 567/2004 nu se opune promovării grefierilor arhivari și registratori în condițiile Legii nr. 153/2017. Nici faptul că Legea nr. 153/2007 nu abrogă prevederi din Legea nr. 567/2004 nu este relevant, cele două legi putând fi aplicate în sensul în care să producă efecte juridice.

Înalta Curte nu poate reține argumentul intimatului - pârât Ministerul Justiției referitor la faptul că noua lege 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari și registratori cu studii superioare, ceea ce nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe funcție, drept motiv justificativ al refuzului său, întrucât reclamantele din prezenta cauză au participat la concursul de promovare din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția grefier arhivar și registrator cu studii superioare, organizat în conformitate cu legea statutului acestei profesii unde au fost declarate admise. Astfel, în temeiul dispozițiilor din Legea 576/2004 și din hotărârea CSM 181/2007, în baza cărora a fost organizat concursul de promovare, și ca urmare a declarării acestora admise la acest concurs, rezultă posibilitatea reclamantelor de a fi încadrate pe o funcție superioară, cu o salarizare corespunzătoare, care de altfel, este permisă de dispozițiile Legii 153/2017, după cum însuși intimatul -pârât afirmă (se prevede posibilitatea salarizării grefierilor arhivari și registratori cu studii superioare).

Totodată, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 153/2017, se face distincție între încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale, iar prin alin. (4) al articolului menționat se dispune cu titlu de principiu că, în situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

Așadar, nu pot fi reținute susținerile intimatului-pârât Ministerul Justiției potrivit cărora, în absența unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari/registratori astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acelaiși act normativ, nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar sau registrator cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut și promovat examenul de promovare corespunzător, deoarece legal postul nu poate fi transformat în sensul solicitat, întrucât s-ar adăuga la lege.

Astfel, instanța de control judiciar, contrar celor reținute de prima instanță apreciază că refuzul intimatului - pârât Ministerul Justiției determinat de faptul că este necesară modificarea legislației pentru a putea transforma posturile posturilor de grefieri arhivari și registratori cu studii medii în grefieri arhivari și registratori cu studii superioare nu este justificat, deoarece cadrul legal prezent permite organizarea concursului de promovare în această situație si chiar salarizarea acestora.

Înalta Curte are în vedere faptul că legislația actuală prevede nu doar încadrarea în funcția de arhivar si registrator cu studii medii, ci și promovarea din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția grefier arhivar și registrator cu studii superioare, una dintre condițiile necesare pentru înscrierea la acest concurs fiind absolvirea studiilor superioare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că refuzul acestuia este nejustificat, deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, cât și salarizarea acestora.

Se constată, așadar, că refuzul pârâtului vatămă dreptul reclamantelor de a promova și lasă fără aplicabilitate prevederile Legii nr. 153/2017 și pentru acest fapt nu există o justificare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 153/2017, legea de salarizare are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unic de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, și, începând cu data intrării în vigoare, "drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."

În acest sens este și soluția de unificare a jurisprudenței cuprinsă în Procesul-verbal al ședinței din 27 septembrie 2022 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care judecătorii SCAF s-au exprimat, cu unanimitate, în sensul admiterii acțiunii reclamanților având ca obiect obligarea ministrului justiției la recunoașterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcții și de personal al instanțelor în cadrul cărora reclamanții își desfășoară activitatea, în sensul transformării funcțiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, urmare a examenului de promovare susțin de aceștia, prin raportare la art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și Anexa V cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea nr. 153/2017.

În ceea ce privește apărarea intimatului-pârât Ministerul Justiției, în sensul că decizia de aprobare a transformărilor de posturi se bazează pe o analiza de oportunitate atât a angajatorului cât și a ordonatorului principal de credite, Înalta Curte constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Legiuitorul național a consacrat un contencios administrativ de plină jurisdicție, în virtutea căruia instanța de contencios administrativ este competentă potrivit legii, să anuleze ori să modifice actul administrativ de autoritate atacat, să oblige serviciul public administrativ să rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege și să acorde daunele cauzate de serviciul public, persoanei fizice sau juridice, prin actul emis sau prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege, după cum rezultă cu claritate din art. 1, 8 și 18 din Legea nr. 554/2004.

Într-adevăr, așa cum s-a reținut în jurisprudența instanței supreme, manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun însă nelegal.

Nu se poate neglija însă faptul că oportunitatea este ea însăși o condiție de legalitate, fără de care nu se poate vorbi de valabilitatea unui act administrativ, iar instanța de contencios administrativ cu atributul deplinei jurisdicții pe care o are, este îndreptățită a o analiza din perspectiva excesului de putere, privită așa cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În speță, pretinsul drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru curțile de apel și instanțele din subordine, astfel cum a fost invocat de pârâtul Ministerul Justiției, a fost exercitat global, pentru toate instanțele, cu nerespectarea prevederilor legale mai sus menționate, din care se desprinde concluzia recunoașterii dreptului personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice de a susține examenele de promovare, drept care este golit de conținut dacă nu este urmat de modificarea statelor de funcții și de personal.

În concluzie, întrucât refuzul Ministerului Justiției de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții, în sensul transformării posturilor de grefier arhivar/grefier registrator cu studii medii în grefier arhivar/grefier registrator cu studii superioare și de a modifica bugetul în acest sens este unul nejustificat, iar refuzul Curții de Apel Oradea a fost determinat de acest refuz emis de Ministerul Justiției, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamante, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va obliga pârâtul Ministerul Justiției la emiterea ordinului privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Oradea, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefier registrator, respectiv grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor concursului din cadrul Curții de Apel Oradea din data de 13.12.2019 și promovat de reclamante.

Deopotrivă, urmează a obliga pârâta Curtea de Apel Oradea prin Președinte la emiterea deciziilor de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor concursului organizat în cadrul Curții de Apel Oradea în data de 13.12.2019 și promovat de reclamante precum și la achitarea diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcțiilor promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiția menținerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcției promovate.

Înalta Curte va menține în rest sentința recurată, respectiv sub aspectul soluțiilor ce au fost date excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, în ceea ce privește solicitarea reclamantelor de obligare a acestuia la plata diferențelor salariale, precum și a pârâtului Tribunalul Satu Mare, reținând legalitatea acestor soluții.

Instanța de control judiciar constată ca fiind neîntemeiată critica recurentelor întemeiată pe dispozițiile art. 131 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004.

Potrivit art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul Justiției având calitatea de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 6 pct. VII subpct. 3 din H.G. nr. 652/2009, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare, fundamentează și elaborează proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a instituțiilor publice din sistemul justiției pentru care ministrul Justiției și Libertăților Cetățenești are calitatea de ordonator principal de credite și a unităților subordonate Ministerului, repartizând creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite și urmărind modul de utilizare a acestora.

Totodată, calitatea de ordonatori secundari/terțiari de credite revine, conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Înaltei Curți de Casație si Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunalelor și parchetelor de pe lângă tribunale, care au în structură câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic.

Recurentele - reclamante funcționează la Judecătoria Negrești Oaș, respectiv la Tribunalul Satu Mare, astfel încât calitatea de ordonator de credite și debitor al plății drepturilor salariale invocate se găsește la nivelul curții de apel și tribunalului, după caz, față de care reclamantele se află în raport de serviciu, potrivit art. 44 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, care arată că președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar cei ai tribunalelor au calitatea de ordonatori terțiari de credite.

În consecință, lipsind un raport juridic direct cu Ministerul Justiției, cererea de plată formulată împotriva acestuia nu are temei, deoarece nu acestuia îi revine obligația de plată a drepturilor salariale cerute de recurentele-reclamante, neprezentând relevanță raportul specific de drept financiar stabilit între ordonatorii de credite la diferitele niveluri ale alocării de fonduri bugetare.

În nicio ipoteză recurentul-pârât Ministerul Justiției nu achită direct reclamantelor drepturile salariale cuvenite, ci aceasta intră în atribuția ordonatorului de credite secundar sau terțiar față de care acestea se află în raporturi de serviciu.

Așadar, în raport de obligațiile ce revin pârâtului Ministerul Justiției, Înalta Curte constată că formularea unor cereri având ca obiect plata efectivă a drepturilor salariale cuvenite personalului auxiliar care activează în cadrul instanțelor de judecată nu poate să atragă obligarea Ministerului Justiției în acest sens, numai prin prisma calității de ordonator principal de credite. Raportul obligațional, care are ca obiect plata salariului, se desfășoară între recurentele-reclamante și Tribunalul Satu Mare, respectiv Curtea de Apel Oradea, în timp ce Ministerul Justiției este parte a unui raport juridic financiar care implică ordonatorii de credite, potrivit atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 500/2002.

Astfel, chiar dacă Ministerul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite, gestionând bugetele instanțelor judecătorești, plata efectivă a drepturilor salariale se face de către curte de apel/tribunal, ordonatori secundari/terțiari de credite, în baza ordinelor de salarizare individuale.

Prin urmare, în sarcina intimatului - pârât Ministerul Justiției nu subzistă obligația de acordare a diferențelor salariale solicitate de reclamante, în sensul plății efective a pretențiilor bănești formulate de acestea, Ministerului Justiției revenindu-i doar obligația asigurării resurselor bugetare necesare plății drepturilor salariale, motiv pentru care se impune a se menține soluția instanței de fond de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, în ceea ce privește solicitarea reclamanților de obligare la plata diferențelor salariale și, de respingere a acestei cereri formulate de reclamante în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, alături de soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Satu Mare, aceasta din urmă nefiind recurată.

Totodată, reținându-se culpa procesuală a intimaților-pârâți, în temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., aceștia vor fi obligați să plătească recurentelor-reclamante B., A. și C. cheltuieli de judecată în cuantum de 3.000 RON, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței și facturii fiscale atașate în original la dosarul de recurs.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reținând ca fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamantele B., A. și C., va casa în parte sentința recurată și rejudecând, va obligă pârâtul Ministerul Justiției să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Oradea, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefier registrator, respectiv grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor concursului din cadrul Curții de Apel Oradea din data de 13.12.2019, va obliga pârâta Curtea de Apel Oradea prin Președinte să emită decizii de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor concursului organizat în cadrul Curții de Apel Oradea în data de 13.12.2019 și promovat de reclamante precum și să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcțiilor promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiția menținerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcției promovate.

Va menține în rest sentința recurată.

Deopotrivă, va obliga intimații - pârâți la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 RON, reprezentând onorariu de avocat, în favoarea recurentelor-reclamante B., A. și C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantele B., A. și C. împotriva sentinței nr. 32/2021 din 22 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și rejudecând:

Obligă pârâtul Ministerul Justiției să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Oradea, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefier registrator, respectiv grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatelor concursului din cadrul Curții de Apel Oradea din data de 13.12.2019.

Obligă pârâta Curtea de Apel Oradea prin Președinte să emită decizii de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor concursului organizat în cadrul Curții de Apel Oradea în data de 13.12.2019 și promovat de reclamante.

Obligă pârâta Curtea de Apel Oradea să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcțiilor promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiția menținerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcției promovate.

Menține în rest sentința recurată.

Obligă intimații