ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5736/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 la Tribunalul Bacău, reclamanții: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., au solicitat în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Suceava și Ministerul Justiției următoarele: modificarea statului de funcție și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare; la plata diferențelor salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală. Prin sentința civilă nr. 652 din 20.11.2020, Tribunalul Bacău a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 58 din 10 iunie 2021, Curtea de Apel Bacău– secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal admis acțiunea formulată de reclamanții: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Suceava și Ministerul Justiției. A dispus emiterea de către pârâtul Ministerul Justiției a unui Ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare conform rezultatelor concursului în cadrul Curții de Apel Suceava, organizat la data de 24.11.2018. A obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să emită decizie de încadrare. A obligat pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava la plata diferențelor salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, actualizate cu dobânda legală la momentul plății, și pentru viitor obligă pârâții la plata salariului cuvenit conform funcției promovate.

Cererile de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 58 din 10 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău– secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal admis au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava. Prin cererea de recurs, Curtea de Apel Suceava a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și în rejudecare să se respingă cererea de chemare în judecată. În susținerea cererii de recurs a invocat următoarele critici: Recurenta-pârâtă apreciază că soluția Curții de Apel Bacău este parțial nelegală și netemeinică, în cauză fiind date motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 4 și 8 C. proc. civ. In primul rând, consideră că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, substituindu-se Ministerului Justiției în a stabili oportunitatea emiterii ordinului de către ministrul justiției, privind modificarea statelor de funcții. Așa cum a susținut prin întâmpinarea depusă în cauză, decizia de transformare a posturilor de grefier este una de oportunitate. Anterior emiterii ordinului ministrului justiției de aprobare a transformărilor de posturi este necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare, deoarece dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanei care au absolvit studii superioare juridice aparține angajatorului, adică președintelui curții de apel, potrivit dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 567/2004, dar și ordonatorului principal de credite, care trebuie, potrivit legii, să aprobe, prin ordin al ministrului, orice modificare intervenită cu privire la statele de funcții și de personal pentru curțile de apel. Din acest motiv, cercetarea tuturor aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcții, precum și însăși operațiunea de emitere a acestui ordin, implică și chestiuni de oportunitate, asupra cărora doar angajatorul și ordonatorul principal de credite pot decide, neputând fi supuse cenzurii instanței judecătorești. În al doilea rând, Curtea de Apel Bacău a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari cu studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului. Ca atare, numai după modificarea și completarea acestui act normativ, în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii cadru nr. 153/2017. Recurentul-pârât Ministerul Justiției prin cererea de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare să se admită excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului cu privire la plata diferențelor bănești și respingerea cererii ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată. În susținerea cererii de recurs, recurentul-pârât a invocat următoarele critici: În primul rând a solicitat casarea hotărârii Curții de Apel Bacău pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., întrucât instanța a încălcat principiul disponibilității, obligând și Ministerul Justiției la îndeplinirea unei obligații care nu a fost solicitată prin cererea de chemare în judecată, astfel că se impune anularea actelor procedurale îndeplinite în aceste condiții. Intimații-reclamanți nu au solicitat prin acțiune obligarea Ministerului Justițiie la plata pe viitor a salariului, astfel cum a dispus instanța prin hotărârea recurată. Solicită casarea hotărârii Curții de Apel Bacău pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., întrucât instanța nu motivează respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției. Instanța de fond a reținut doar că "Excepțiile procedurale nu sunt fondate", fără a arăta în concret niciun motiv pentru respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției. Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției a fost invocată pe capătul de cerere privind obligarea la plata diferențelor salariale acestui pârât, ținând cont atât de calitate de ordonator principal de credite, cât și de calitatea intîmaților-reclamanți de personal auxiliar al instanțelor judecătorești. Cererile având ca obiect pretenții de ordin bănesc, formulate de către personalul instanțelor de judecată, nu sunt întemeiate în ceea ce privește atragerea în proces a Ministerului Justiției, numai prin prisma calității de ordonator principal de credite a ministrului justiției. Între Ministerul Justiției și intimații-reclamanți nu există raporturi juridice de dreptul muncii sau de altă natură și nu se poate reține o identitate între o persoană ce poate fi obligată în raportul juridic dedus judecății și pârâtul Ministerul Justiției. Solicită casarea sentinței recurate pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ., având în vedere aplicarea greșită de către instanța de fond a prevederilor art. 38 alin. (1), art. 43 și art. 44 din Legea 567/2004. Referitor la petitul privind obligarea Ministerului Justiției la emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcții, soluția pronunțată pe fondul cauzei este nelegală și netemeinică. Promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcții de execuție este prevăzută de art. 43 și art. 44 din Legea nr. 567/2004. Conform art. 43: "promovarea în funcții de execuție se face prin concurs sau examen, în funcția imediat superioară", iar art. 44 alin. (1) statuează ca: "Promovarea în funcții de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen," Organizarea examenelor și concursurilor de promovare reglementate de art. 43 și art. 44 din Legea nr. 567/2004 este detaliată în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe ori aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat deCSM prin Hotărârea nr. 181/2007, care descrie în mod detaliat și limitativ toate situațiile în care se organizează concursuri de promovare. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului și rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicați. În situația de față sunt relevante și dispozițiile art. 33 și 38 din Legea nr. 567/2004 care disting pentru fiecare categorie de funcții, condițiile de studii pentru ocuparea acestora. Astfel, potrivit art. 33 alin. (2): "La numirea în funcția de grefier, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) și (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării." Tot art. 33 din același act normativ prevede la paragrafele următoare:" (3) Pentru numirea în funcția de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice. (4) Pentru numirea în funcția de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice ori studii medii." În ceea ce privește condiția studiilor superioare, relevante sunt prevederile art. 34 din Legea nr. 567/2004, potrivit cărora "Pentru numirea în funcția de grefier înformatician sunt necesare îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) - d) și absolvirea de studii superioare de specialitate." Iar potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, în privința grefierilor arhivari/registratori, una dintre condițiile de numire în funcție este absolvirea studiilor medii, astfel că încadrarea nu se poate face decât pe studii medii, iar salarizarea în consecință, potrivit statutului personalului auxiliar de specialitate. În raport cu dispozițiile legale incidente în cauză, vă rugăm să constatați că în absența unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la alege. Prin urmare, deoarece Legea nr. 567/2004 nu prevede condiția studiilor superioare pentru funcția de grefier arhivar, respectiv grefier registrator, refuzul Ministerului Justiției nu poate fi unul nejustificat, tranformarea postului prin promovare fiind nelegală. Așadar, stabilirea salariului de funcție în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă doar o operațiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcție/promovare în funcție, aflată în legătură directă cu aceasta. Astfel, nu se poate susține în mod valid că modificările aduse de legiuitor dispozițiilor legii salarizării sunt de natură a înlătura de la aplicare ori de a completa prevederi din statut, referitoare la condițiile necesare încadrării/promovării în funcție, dat fiind că acestea din urmă au un obiect diferit, reprezentând acte normative speciale ce reglementează încadrarea/promovarea, iar nu salarizarea. Instanța nu ia în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcții, neavând deci legătură cu condițiile de ocupare a funcțiilor din aparatul bugetar, ori cu stabilirea modalității/condiții lor de promovare în funcție. Situația concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare ca urmare dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziții. Simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura dreptul Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări. Așadar, netransformare posturilor de grefieri arhivari și grefieri registratori cu studii medii în grefieri arhivari și registratori cu studii superioare este în acord cu prevederile statutare, astfel că refuzul Ministerului Justiției a fost motivat prin aceea că încadrarea grefierilor se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 567/2004, iar potrivit art. 38 din acest act normativ, pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii. În drept, recurentul-pârât a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză. Intimații-reclamanți nu au depus întâmpinare în cauză, însă au depus jurisprudență cu spețe ce au avut un obiect asemănător pe rolul altor instanțe.

Procedura de soluționare a recursului. În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluție s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 25 noiembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate și le va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare: Argumentele de fapt și de drept relevante În ceea ce privește situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., la data de 24 noiembrie 2018, Curtea de Apel Suceava au participat la un examen organizat de Curtea de Apel Suceava pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, precum și din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare. Examenul s-a desfășurat potrivit dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe ori aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe sau parchete superioare, aprobat prin Hotărârea nr. 181 din 29 martie 2007 a Consiliului Superior al Magistraturii. În urma examenului intimații-reclamanți au fost declarați admiși, conform tabelului de clasificare a candidaților pe care l-au anexat cererii de chemare în judecată . Deși intimații-reclamanți au promovat examenul, aceștia nu au primit o decizie de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare. La data de 17 iulie 2020, reclamanții au formulat cereri în vederea emiterii deciziei către Ministerul Justiției și către Curtea de Apel Suceava, primind răspunsul nr. 2725/A doar de la al doilea pârât, la data de 21 iulie 2020. Ulterior Ministerul Justiției a trimis Curților de Apel circulara nr. 15/67128/20.12.2018. În acest context, Ministerul Justiției a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare și încadrarea pe aceste funcții, în gradul corespunzător vechimii, condiționând această acțiune de modificarea și completarea dispozițiilor Legii nr. 567/2004. Înalta Curte, în ceea ce privește prima critică a recurentului-pârât Ministerul Justiției întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prin care a apreciat că instanța a încălcat principiul disponibilității, apreciază că este o critică nefondată. În speță, instanța de recurs în acord cu instanța de fond apreciază că transformarea posturilor echivalează cu modificarea statelor de funcții, iar potrivit dispozițiilor art. 135 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea judiciară, "statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției", iar emiterea deciziilor de încadrare se realizează numai după emiterea ordinului de aprobare a statelor de funcții. Emiterea ordinului privind statele de funcții reprezintă o cerere principală care atrage implicit o diferențiere pozitivă a drepturilor salariale ale intimaților, considerente pentru care instanța de fond a trasat ca obligație conexă din partea pârâților să plătească diferența dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și, pentru viitor, obligă pârâții la plata salariului cuvenit conform funcției promovate. Față de scopul promovării cererii de chemare în judecată, stabilirea funcțiilor și a drepturilor salariale asociate acestora, instanța de recurs apreciază că prin modalitatea de soluționare a cauzei instanța de fond nu a încălcat principiul disponibilității, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. fiind nefondat. În ceea ce privește motivul de casare invocat de către recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. și argumentat prin faptul că instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești prin obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava, Înalta Curte apreciază că este o critică nefondată. Prin sintagma "depășirea atribuțiilor puterii judecătorești" din cuprinusl art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. se înțelege incursiunea autorității judecătorești în sfera autorității executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituție sau de legile organice, instanța judecătorească săvârșind acte care intră în atribuțiile unor altor organe aparținând unei alte autorități constituite în stat. În cauză, instanța de fond nu s-a subrogat în atribuțiile puterii executive, ci prin raportare la legislația aplicabilă speței a dispus obligarea Ministerului Justiției la îndeplinirea unei obligații ce-i revine în mod exclusiv. În aceste condiții, în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., invocat de recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava. Recurentul-pârât Ministerul Justiției apreciază că instanța de fond nu a motivat soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește, critică subscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Cu privire la această critică, instanța de recurs arată că, motivarea sau considerentele unei hotărâri înseamnă expunerea temeiurilor de fapt și de drept pe care se bazează judecătorul în darea hotărârii. Obligația de a motiva hotărârea este impusă de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și constituie garanția că textele de lege au fost aplicate cu strictețe iar faptele au fost interpretate obiectiv. Analiza judecătorului în legătură cu motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea în vederea pronunțării unei anumite soluții trebuie sa fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, adică să aibă putere de convingere. Judecătorul este ținut să arate în motivarea hotărârii pentru ce a admis o probă sau a respins un alt mijloc de apărare. Pentru ca hotărârea să fie considerată motivată, magistratul nu este obligat să răspundă în mod special fiecărui argument invocat de părți, fiind suficient ca din întregul hotărârii să rezulte că a răspuns acestor argumente în mod implicit. Prin raportare la soluția adoptată de către instanța de fond, întemeiată pe dispozițiile legale aplicabile în materia emiterii unor acte administrative privitoare la reîncadrarea pe statul de funcții, precum și a acordării unor drepturi salariale conform noului stat de funcții pentru intimații-reclamanți, judecatorul fondului a pronunțat și motivat în mod corect sentința recurată, în cauză respectându-se la pronunțarea acestei hotărâri a prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. Față de aceste aprecieri, instanța de recurs consideră că și acest motiv de casare nu este întemeiat. În ceea ce privește criticile subscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocate de recurenții-pârâți, Înalta Curte apreciază că și acestea sunt neîntemeiate. Instanța de recurs reține că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, precum și din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare. În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare. Prin această hotărâre au fost stabilite condițiile de participare la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 10 1 alin. (4), dar și modalitatea de numire în noile funcții (art. 39 și 41). Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reține că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar, dar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8 1 și 8 2 din hotărârea CSM 181/2007. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a personalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice și arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Suceava, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate. Prin urmare, refuzul recurentului-pârât Ministerul Justiției este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, cât și salarizarea acestora, neputând fi primite alegațiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar. În continuare, reține Înalta Curte că emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la examenul organizat de Curtea de Apel Suceava la data de 24 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 39 și 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției." Înalta Curte nu poate primi susținerile recurentului-pârât în sensul că cercetarea aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcții, precum și operațiunea de emitere a acestui ordin, reprezintă chestiuni de oportunitate, asupra cărora apreciază angajatorul și ordonatorul principal de credite, neputând fi supuse cenzurii instanței judecătorești. Este adevărat că manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal. Instanța de contencios administrativ, cu atributul deplinei jurisdicții pe care o are, este îndreptățită a analiza oportunitatea din perspectiva excesului de putere, privită așa cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. În speță, nu au fost contestate nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia, fiind legale și producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat este nejustificat și vatămă dreptul intimaților-reclamanți de a promova. Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanța de control judiciar constată că hotărârea primei instanțe este dată cu respectarea dispozițiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat Ministerul Justiției să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului în cadrul Curții de Apel Suceava în data de 24.11.2018. În considerarea raționamentului juridic mai sus prezentat, în acord cu opinia instanței de fond, ulterior emiterii ordinului la care recurentul-pârât Ministerul Justiției a fost obligat, în mod corect a reținut instanța de fond că recurentei-pârâte îi revine obligația de a emite o decizie nouă de încadrare, și plata diferențelor de salariu conform funcției promovate prin concurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constatând că nu este întemeiat niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ., va respinge recursurile recursurile declarate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava împotriva sentinței nr. 58 din 10 iunie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău– secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.