ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 107/2025

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2025

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacau, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 14.02.2022 sub nr. x/2021(prin declinare de la Tribunalul București), reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, obligarea pârâtului să modifice statul de funcții al Curții de Apel Bacău, în sensul transformării posturilor lor de grefier-arhivar cu studii medii în posturi de grefier- arhivar cu studii superioare.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 72 din 18 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

1.3.1. Recursul principal

Împotriva sentinței civile nr. 72 din 18 iulie 2022, au declarat recurs principal reclamanții A., B. și C., solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârii primei instanțe, iar pe fondul cauzei, admiterea acțiunii de față.

În esență, în motivare, ua susținut că prima instanță a pronunțat sentința fără a ține cont de motivele de nelegalitate dezvoltate prin acțiune și susținute de înscrisurile de la dosarul cauzei.

Au precizat că au susținut examenul de transformare a prostului însă Ministerul Justiției a refuzat să dispună măsurile administrative pentru a îi încadra pe funcția corespunzătoare rezultatelor obținute în urma examinării.

Au susținut că există corelație între Legea nr. 153/2017 și Legea nr. 567/2004, astfel că trebuiau să primească încadrarea aferentă ca urmare a promovării concursului iar nu ca urmare a obținerii vreunei diplome.

Au menționat că Ministerul Justiției le-a blocat nejustificat evoluția profesională astfel că se impune admiterea recursului și modificarea soluției de la fondul cauzei.

1.3.2. Recursul incident

Împotriva sentinței civile nr. 72 din 18 iulie 2022, a declarat recurs incident pârâtul Ministerul Justiției, întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu solicitarea de admitere a recursului, de casare a hotărârii de la fond și respingerea pe fond a acțiunii.

În motivare, a susținut, în esență că, Ministerului Justiției, Curtea de Apel Bacău i-a transmis solicitarea de transformare a unor posturi din statele de funcții ale instanțelor judecătorești din circumscripția sa, printre care și transformarea unor posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii medii în posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare.

În temeiul Circularei nr. 15/67128/20.12.2018/07.01.2019, care cuprinde punctul de vedere al Ministerului Justiției cu privire la încadrarea grefierilor arhivari/registratori cu studii medii în funcția de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare, reclamanții, alături de alți petenți, au transmis Ministerului Justiției solicitarea de aprobare a statelor de funcții ale instanțelor în sensul luării în considerare și a promovării grefierilor cu studii medii în funcțiile de grefieri arhivari cu studii superioare.

Așadar, nu există o nouă procedură prealabilă care să vizeze vreun nou refuz de emitere a unui ordin în favoarea reclamaților, astfel că cererea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile, iar față de procedura prealabilă anterioară, termenul legal de atacare a răspunsului formulat la plângerea prealabilă este expirat, astfel că cererea de chemare în judecată în prezenta cauză apare ca fiind tardiv formulată.

Reclamanții nu au invocat niciun motiv justificat pentru depășirea termenului de 30 de zile, iar termenul de 6 luni a fost depășit, la rândul său, fără niciun motiv întemeiat.

Pe de altă parte, dacă s-ar admite că împotriva unui refuz pretins nejustificat al unei autorități se pot face mai multe plângeri prealabile, s-ar ajunge la eludarea termenelor legale instituite pentru efectuarea acestei proceduri.

Așadar, având în vedere că de la "prima" plângere prealabilă, singura valabilă, potrivit legii, respectiv de la răspunsul formulat de autoritatea publică la aceasta au trecut mai mult de 6 luni, vă solicităm să admiteți apelul, să admiteți excepția inadmisibilității și să constatați că cererea pentru tardivitatea formulării plângerii prealabile, respectiv pentru tardivitatea introducerii acțiunii.

În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 491 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului incident astfel cum a fost formulat, admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs a părților procesuale adverse.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Preliminar, se impune a preciza că în cauza de față s-a realizat subrogarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în drepturile și obligațiile Ministerului Justiției.

Pornind la analiza recursului principal din perspectiva interesului în susținerea acestei căi de atac, Înalta Curte apreciază că reclamanții nu mai justifică un folos practic în realizarea judecății de față.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are ca obiect transformarea posturilor de grefier arhivar/registrator cu studii medii în grefier arhivar/registrator cu studii superioare juridice, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului urmează a fi avute în vedere înscrisurile depuse în recurs, respectiv Ordinul nr. 3731/21.12.2023, emis de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Deciziile nr. 4, 6 și 7 din 8.12.2024, emise de Curtea de Apel Bacău, care atestă transformarea posturilor reclamanților în sensul solicitat prin petitul cererii de chemare în judecată.

Așadar, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanții din prezenta cauză vizează soluția de respingere a cererii de chemare în judecată prin sentința nr. 72 din 18 iulie 2022, cerere prin care aceștia doreau transformarea posturilor din studii medii în studii superioare, aspect care s-a concretizat la data de 21.12.2023, prin emiterea ordinului de către Înalta Curte de Casație și Justiție și pus în aplicare, ulterior, prin emiterea deciziilor individuale ale curții de apel.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că au fost transformate, ulterior demarării demersului procesual de față, posturile pe care erau activau reclamanții din încadrare pe studii medii în încadrare pe studii superioare juridice.

În consecință, se va respinge cererea de recurs principal ca lipsită de interes.

În continuare, pornind la analiza cererii de recurs incident, Înalta Curte reține caracterul nefondat al acesteia în condițiile în care situația premisă care a generat demararea prezentei acțiuni în justiție a fost modificată pe parcursul derulării procesului.

Astfel, câtă vreme Înalta Curte a dispus la data de 21.12.2023 modificarea statelor de funcții ale personalului unora dintre curțile de apel, chestiune materializată în fapt în sensul schimbării încadrării pe post a reclamanților din dosar din încadrare pe studii medii în încadrare studii superioare(petitul cererii de chemare în judecată), nu se mai pot reține criticile expuse de recurenta - pârâtă întemeiate pe greșita interpretare a normelor de drept material de către prima instanță de judecată-motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În aceste condiții, se va respinge și cererea de recurs incident față de motivarea expusă în paragraful anterior.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu și va respinge recursul declarat de recurenții - reclamanți C., A. și B., ca fiind lipsit de interes iar recursul incident formulat de pârâta Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

NUMELE LEGII,

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu.

Respinge recursul principal declarat de recurenții - reclamanți C., A. și B. împotriva sentinței civile nr. 72/2022 din 18 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Respinge recursul incident declarat de recurenta - pârâtă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva încheierii din 03 mai 2022 și a sentinței civile nr. 72/2022 din 18 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.