ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 697/2023

Ședința publică din data de 9 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația formulată la data de 20 septembrie 2019 sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. au solicitat în contradictoriu cu pârâții: Ministrul Justiției din România, Ministerul de Justiție din România, în calitate de ordonator principal de credite; Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț, în calitate de ordonator terțiar de credite și Tribunalul Bacău, în calitate de ordonator terțiar de credite, să se dispună:

- obligarea domnului Ministru al Justiției din România, să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Bacău în sensul luării în considerare a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Bacău în data de 08.12.2018 și transformării posturilor existente de grefieri arhivari cu studii medii în posturi de grefieri arhivari cu studii superioare în mod corespunzător, temeiul de drept constituindu-l dispozițiile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 republicată, art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004 și Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea nr. 153/2017;

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Bacău prin Președintele instanței să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Bacău în data de 08.12.2018 și promovat de petenți, temeiul de drept constituindu-l art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 181/29.03.2007 și modificat prin Hotărârea C.S.M. nr. 820/11.07.2018.

- obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Bacău să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 13.12.2018 și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâtelor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate pentru reclamantul B., grefier-arhivar in cadrul Curții de Apel Bacău; temeiul constituindu-l dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004;

- obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Neamț să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 13.12.2018 și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâților să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate pentru salariații A., C., E., F., G., H., I., J., K., grefieri-arhivari în cadrul Tribunalului Neamț și instanțelor subordonate, temeiul constituindu-l dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004;

- obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Bacău să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcție promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 13.12.2018 și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâtelor să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate pentru reclamanta D., grefier arhivar în cadrul Judecătoriei Moinești; temeiul constituindu-l dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentința civilă nr. 700/31 octombrie 2019, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Ministrul Justiției în favoarea Curții de Apel Bacău - S.C.A.F.

Prin decizia nr. 6909 pronunțată la data de 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența soluționării cauzei privind pe reclamanții B., F., J., A., E., I., C., G., K., D. și H., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel Bacău, secția A II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 35/2021 pronunțată la 25 martie 2021, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Justiției, ca nefondată, a admis acțiunea reclamanților A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Justiției, a obligat pârâtul Ministerul Justiției să emită ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Bacău în sensul includerii funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare concurs promovat de reclamanți conform examenului organizat de Curtea de Apel Bacău la data de 8 decembrie 2018, iar după emiterea ordinelor a obligat pârâta Curtea de Apel Bacău să emită deciziile de modificare a încadrării salariale a reclamanților ca efect al promovării examenului din 8.12.2018, de la grila salarizare "studii medii" - la grila "studii superioare" și a obligat pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Bacău, să achite reclamanților drepturile salariale cuvenite pentru încadrarea - studii superioare - începând cu data validării concursului din 8 decembrie 2018 la zi, actualizat la data plății cu dobânda legală, iar pe viitor să plătească reclamanților salariul cuvenit pentru grila - cu studii superioare -.

Împotriva sentinței nr. 35/2021 pronunțate la 25 martie 2021 de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Ministerul Justiției prin Ministrul Justiției, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

După prezentarea istoricului speței, instituția pârâtă a susținut că instanța de fond a aplicat greșit prevederile art. 7 alin. (1) lit. o) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 din 17 decembrie 2015, ale art. 38 alin. (1), art. 43 și art. 44 din Legea 567/2004.

Prima critică a vizat faptul că raționamentul Curții de Apel Bacău este total greșit în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, fiind încălcat principiul disponibilității, întrucât intimații-reclamanți nu au solicitat prin acțiune obligarea pârâților la alocarea fondurilor necesare plății.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea Ministerului Justiției la emiterea de către ministrul justiției a unui ordin de modificare a statelor de funcții, soluția pronunțată pe fondul cauzei este nelegată și netemeinică.

Sub acest aspect a precizat că promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcții de execuție este prevăzută de art. 43 și art. 44 din Legea nr. 567/2004 și, astfel, în raport cu dispozițiile legale incidente în cauză, în absența unei reglementări exprese în lege a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la lege.

Prin urmare, deoarece Legea nr. 567/2004 nu prevede studii superioare pentru funcția de grefier arhivar, respectiv grefier registrator, refuzul Ministerului Justiției nu poate fi unul nejustificat, așa cum greșit a apreciat instanța de fond, transformarea postului prin promovare fiind nelegală.

Fiind vorba despre promovarea personalului auxiliar at instanței, instanța de fond a reținut în motivarea hotărârii Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, arătând că prevede drepturi salariale pentru arhivari și registratori cu studii superioare.

Instanța nu ia în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcții, neavând deci legătură cu condițiile de ocupare a funcțiilor din aparatul bugetar, ori cu stabilirea modalității/condițiilor de promovare în funcție.

Simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura dreptul Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări.

Promovarea pe o funcție superioară nu poate avea loc în condițiile actualului statut al personalului auxiliar de specialitate.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție.

În speță, normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară, adică Legea cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs și a normelor de drept incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reține că instanța de fond ar fi interpretat eronat dispozițiile legale.

Referitor la criticile legate de lipsa calității procesuale pasive a Ministrului Justiției, Înalta Curte reține că prin susținerile recurentului Ministerul Justiției nu sunt combătute în mod explicit argumentele instanței de fond care a reținut calitatea procesuală pasivă a instituției recurente în raport de caracterul subsidiar al capătului de cerere privind plata drepturilor salariale față de primele două capete de cerere. De asemenea, instanța de fond a făcut referire la prevederile art. 131 alin. (2) și art. 132 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004, prevederi ce nu au făcut obiectul analizei I.C.C.J. în decizia nr. 13/2016, pronunțată de completul competent să soluționeze recursul în interesul legii.

Totodată, Înalta Curte apreciază că obligația Ministerului Justiției de achitare a drepturilor salariale cuvenite reclamanților trebuie privită în contextul temeiului juridic avut în vedere de instanța fondului pentru respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, respectiv calitatea acestuia de ordonator principal de credite, în virtutea căreia gestiona bugetele instanțelor.

Din perspectiva fondului, instanța de control judiciar reține că demersul intimaților vizează obligarea pârâților la modificarea statului de funcții și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat de Curtea de Apel Bacău la data de 08.12.2018, respectiv de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare și plata diferențelor de drepturi salariale începând cu data de 08.12.2018, la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și plata dobânzii legale aferente drepturilor pretinse, de la data exigibilității sumelor până la data plății efective.

Înalta Curte reține că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare.

În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condițiile de participare la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 10

1

alin. (4), dar și modalitatea de numire în noile funcții (art. 39 și 41).

Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reține că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar. Or, în prezenta cauză nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 81 și 82 din hotărârea CSM 181/2007.

Legea nr. 567/2004 prevede condiții de încadrare și condiții de promovare a personalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice și arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Bacău, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul recurentului-pârât Ministerul Justiției este nejustificat, deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, cât și salarizarea acestora, neputând fi primite alegațiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar.

Emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la examenul organizat de Curtea de Apel Bacău la data de 08.12.2018, conform prevederilor art. 39 și 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției."

Înalta Curte nu poate primi nici susținerile în sensul că cercetarea aspectelor referitoare la promovarea grefierilor arhivari, în vederea emiterii ordinului de aprobare a statelor de funcții, precum și operațiunea de emitere a acestui ordin, reprezintă chestiuni de oportunitate, asupra cărora apreciază angajatorul și ordonatorul principal de credite, neputând fi supuse cenzurii instanței judecătorești.

Este adevărat că manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

Într-adevăr, oportunitatea actului administrativ se manifestă prin posibilitatea emitentului de a alege în mod subiectiv și conjunctural momentul și amploarea intervenției, soluția sa corespunzând interesului concret pe care își propune să îl asigure.

Însă, apreciind oportunitatea față de anumite circumstanțe, autoritatea publică trebuie să respecte limitele legale și constituționale, pentru a evita conturarea unui exces de putere, iar oportunitatea văzută ca posibilitate de apreciere pe care legea o permite unei structuri administrative ține de legalitatea actului, jurisprudența actuală consacrând această abordare.

În egală măsură, Înalta Curte reține că, inserând excesul de putere printre temeiurile acțiunii în contencios administrativ, definit ca "exercitarea dreptului de apreciere al autoritățile publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor", art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 oferă o consacrare normativă atribuției instanței de a examina conduita autorităților publice inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discreționare și încadrării ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege, răspunzând imperativului menținerii unui echilibru rezonabil între interesul public și drepturile subiective sau interesele legitime private ce pot fi lezate prin actul administrativ emis sau prin refuzul emiterii acestuia în scopul valorificării dreptului subiectiv privat, act administrativ asimilat. Altfel spus, oportunitatea se află în strânsă dependență cu puterea discreționară a autorității publice, desemnând facultatea acesteia dată de lege de a alege, după aprecierea sa, între mai multe soluții posibile, aplicabile la cazul concret, existând deci o marjă de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorități, astfel încât să poată recurge, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, la orice mijloc de acțiune, în limitele competenței sale.

Instanța de contencios administrativ, cu atributul deplinei jurisdicții pe care o are, este îndreptățită a analiza oportunitatea din perspectiva excesului de putere, privită așa cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În cauză, nu au fost contestate nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia, fiind legale și producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Bacău cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat, fiind nejustificat și vătămând dreptul intimaților-reclamanți.

Prin urmare, criticile dezvoltate prin cererile de recurs nu sunt apte a duce la casarea sentinței recurate, care a fost pronunțată și motivată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, astfel că, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției - Ministrul Justiției/Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței nr. 35/2021 din 25 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 09 februarie 2023.