ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5782/2022

Ședința publică din data de 6 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 07 iunie 2021, sub număr de dosar x/2019 sub nr. x/2019 (ca urmare a admiterii cererii de strămutare formulata de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curți de Casație si Justiție) reclamantele A., B., C., și D. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției din România, Ministerul de Justiție și Curtea de Apel Suceava:

- obligarea domnului Ministru al Justiției, să recunoască și să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 și să emită Ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Suceava la data de 24.11.2018, conform listelor cu rezultatele finale ale examenului, publicate pe portalul Curții,

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava, prin Președintele instanței, să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Suceava în data de 24.11.2018 și promovat de reclamanți,

- obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava să le achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâților să plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate, pentru salariații grefieri-arhivari în cadrul Curții de Apel Suceava, reclamanți în cauză precum și obligarea pârâților, eventual, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea cererii, au arătat reclamantele că sunt grefier-arhivar în cadrul Judecătoriei Botoșani, instanță arondată Curții de Apel Suceava, toatei fiind absolvente de studii superioare de specialitate.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 143/2021 din 30 septembrie 2021 Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava, respingând capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale, cerere formulata de reclamanți in contradictoriu cu parații Ministerul Justiției și Curtea de Apel Suceava, pentru lipsa calității procesuale pasive a paraților.

Deopotrivă, a respins în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A., B., C. si D., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Suceava și Ministerul Justiției, ca nefondată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele A., B., C. si D., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au solicitat casarea hotărârii și, în rejudecare, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, recurentele - reclamante au susținut că sentința recurată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Într-o primă critică recurentele susțin nelegalitatea soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției cu privire la capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale.

Arată că prima instanță, în mod nelegal a reținut că recurentele nu au un raport de serviciu direct cu pârâții (ci cu Tribunalul Botoșani, recurentele îndeplinind funcții de grefieri arhivari în cadrul Judecătoriei Botoșani) si drept urmare cererea de plată formulată față de aceștia nu ar avea temei. Din această perspectivă apreciază că prima instanță a dat o greșită aplicare preverilor Legii nr. 304/2004. Astfel, conform art. 131 alin. (2) din legea 304/2004-bugetul curților de apel, al tribunalelor si al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, prin ministrul justiției care are calitatea de ordonator principal de credite ori, față de capetele principale de cerere ce vizează recunoașterea unor drepturi salariale noi la care au vocație recurentele ca urmare a promovării concursului organizat la data de 24.11.2018 de către intimata Curtea de Apel Suceava, eventuala admitere a acțiunii are ca efect implicit si repunerea reclamantelor în drepturile salariale majorate față de cele acordate în prezent, iar acest fapt presupune obligativitatea atragerii în proces a intimatului Ministerul Justiției pentru opozabilitate.

Mai este de remarcat că recurentele am formulat 2 capete de cerere principale iar capătul de cerere privind plata drepturilor salariale a fost unul subsecvent primelor, iar față de primele intimatul Ministerul Justiției nu a invocat lipsa calității procesuale pasive. Chiar dacă Tribunalul Botoșani este ordonator terțiar de credite. Curtea de Apel ordonator secundar de credite si Ministerul Justiției ordonator principal de credite, raportul dintre recurente si Ministerul Justiției nu poate fi calificat ca unul financiar, ci unul obligațional, izvorât din raportul de serviciu ale recurentelor cu ordonatorii secundari si terțiari aflați în relații de subordonare cu Ministerul Justiției, în raport de prevederile Legii 304/2004 republicată privind organizarea judiciară.

La acestea se adaugă si faptul că potrivit art. 131 alin. (1) si 2 din Legea 304/2004 curțile de apel au obligația de a elabora proiectele de buget anual pentru instanțe pentru a fi transmise Ministerului Justiției, pentru ca în final în baza art. 132 alin. (4) din Legea 304/2004 proiectele de buget să fie supuse avizului CSM.

Apreciază că în mod greșit prima instanță a reținut aplicabilitatea Deciziei nr. 13/2016 a ÎCCJ . Aceasta se referă strict la faptul că ordonatorul principal de credite nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați si instituțiile aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea de drepturi salariale. Ori, în prezenta cauză consideră că această decizie nu are aplicabilitate deoarece obiectul cauzei este unul complex, iar alocarea fondurilor salariale suplimentare ca urmare a admiterii primelor capete de cerere este subsecventă drepturilor principale solicitate de recurente.

Cu privire la admiterea lipsei calității procesual pasive față de Curtea de Apel Suceava cu privire la capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale, apreciază ca fiind de remarcat în primul rând că intimata Curtea de Apel Suceava nici nu a invocat această excepție aspect de altfel recunoscut de către prima instanță, asa încât nici prima instanță nu putea să hotărască asupra a ceea ce nu s-a cerut.

Aceleași motive ca si cele mai sus prezentate conduc la ideea că intimata Curtea de Apel Suceava are calitatea procesuală pasivă în cauză, prima instanță în mod nelegal admițând această excepție, dând o greșită aplicarea prevederilor Legii 304/2004, pentru aceleași considerente mai sus expuse.

Pe fondul cauzei susțin recurentele că hotărârea primei instanțe a fost dată cu greșita aplicare a prevederilor Legii salarizării unitare nr. 153/2017 Anexa V Cap. II, pct. 7.8,9 prin raportare la art. 38 si 39 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești. Din această perspectivă arată că, în mod nelegal a apreciat prima instanță că atâta timp cât Legea 567/2004 prin art. 38 prevede că poate fi numită pe funcția de grefier arhivar persoana care are studii medii, nu pot fi aplicabile prev. Legii 153/2017 Anexa V_Cap. II, pct. 7. 8,9 în sensul încadrării pe funcțiile de grefieri cu studii superioare, ca urmare a promovării concursului din data de 24.11.2018 si că nu este obligatoriu modificarea statelor de funcții si încadrarea pe funcțiile pentru care s-a promovat concursul.

Susțin recurentele că sunt angajate în cadrul Judecătoriei Botoșani pe funcția de grefieri arhivari cu studii medii. La data de 24.11.2018 recurentele au participat la examenul de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare, examen organizat de Curtea de Apel Suceava. Anterior prin Hotărârile CSM nr. 819/11.07.2018 si 820/11.07.2018, CSM a înțeles să modifice regulamentul privind organizarea si desfășurarea concursului/examenului de promovare în grade si trepte profesionale. Astfel s-a prevăzut în mod expres faptul că poate participa la concurs/examen respectiv poate promova din funcția de arhivar cu studii medii în arhivar cu studii superioare o persoană care: are studii superioare juridice, de administrație publică sau studii de licență arhivistică. În continuare s-au prezentat la examen si l-au promovat asa cum rezultă si din înscrisurile de la dosarul cauzei. Au solicitat Curții Apel Suceava si Ministerului Justiției să se modifice statele de funcții, să fie reîncadrate pe noile funcții pe care au promovat si să fe salarizate corespunzător noilor funcții.

Apreciază că prin prevederile Legii salarizării unitare nr. 153/2017 Anexa V Cap. II, pct. 7, 8,9-legiuitorul a înțeles să introducă în grila de salarizare si funcțiile de grefier arhivar treapta I, II, si debutant cu nivel studii superioare, funcții pe care noi recurentele le-am obținut ca urmare a promovării concursului din data de 24.11.2018 organizat de Curtea de Apel Suceava.

Consideră recurentele că atât Legea salarizării unitare nr. 153/2017 cât si Legea nr. 567/2004 sunt 2 acte normative cu forță egală neexistând un motiv pentru care să se ignore voința legiuitorului care prin dispozițiile legii cadru a salarizării bugetare nr. 153/2017 -a reparat mai multe inechități privind cariera, acordarea sporurilor, a indemnizațiilor aferente promovării si salarizării mai multor categorii socio-profesionale. Așadar, aceste dispoziții mai noi ale legiuitorului trebuie interpretate în sensul că produc efecte juridice si nu invers, legiuitorul fiind suveran în alegea actului normativ prin care dorește să aducă modificări de fond unor instituții juridice reglementate de alte acte normative în vigoare.

În mod nelegal prima instanță a reținut că Legea-cadru de salarizare reglementează exclusiv posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu ar permite încadrare/numirea pe funcție ca atare, în condițiile în care numirea într-o funcție de execuție este consecința îndeplinirii condițiilor expres prevăzute de Legea 567/2004 (care prin prin art. 38 prevede că poate fi numită pe funcția de grefier arhivar persoana care are studii medii). Această reținere a instanței este în contradicție cu prev. art. 36 afin. 1 din Legea 153/2017 care prevede "La data intrării în vigoare a prezentei legi reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradațiec coreespunzătoare vechimii în muncă si vechime în specialitate cu stabilirea salariilor de bază potrivit art. 38".

Apreciază astfel recurentele că în cauză nu se justifică un refuz din partea intimaților pentru aplicarea directă a prevederilor Legii salarizării unitare nr. 153/2017 Anexa V Cap. II, pct. 1, 8,9-în cazul grefierilor arhivari cu studii superioare până la o eventuală modificare și completare a Legii 567/2004, deoarece legiuitorul s-a preocupat si a reglementat prin lege acest lucru completând expres Legea 567/2004 care stabilește doar condiția de bază minimă a numirii în funcție de grefier arhivar prin dovedirea studiilor medii, fără sa se preocupe de evoluția carierei acestuia si de aplicarea corespunzătoare în cazul în care promovează pe studii superioare de execuție în cadrul aceleiași familii ocupaționale.

Prima instanță în mod nelegal nu a luat în considerare faptul că atât la data organizării concursului de către recurente 24.11.2018 cât si la data solicitării valorificării rezultatelor acestuia si a introducerii acțiunii la instanță -erau aplicabile principiile sistemului de salarizare unitară prevăzute de art. 6 lit. a)-i) din Legea 153/2017- principiul legalității, nediscriminării, egalității, a importanței sociale, al stimulării personalului, al ierarhizării, al transparenței, al sustenabilîtății financiare, al publicității. Atâta timp cât funcțiile de grefieri arhivari cu studii superioare sunt prevăzute diferențiat de Legea 153/2017 în funcție de criteriile debutant, studii medii ori superioare, transe de vechime, consideram că este dovedită legalitatea reglementării funcției de execuție si ca atare aceste prevederi devin obligatorii, situație în care nici unul dintre intimați nu pot refuza aplicarea acestor prevederi.

Pe lângă faptul că funcția de grefier arhivar cu studii superioare este prevăzută în Legea salarizării unitare nr. 153/2017 la Anexa V Cap. II, pct. 7. 8,9-mai este prevăzut expres la Secțiunea a 4-a art. 17, cu putere de lege față de prev. Legii 567/2004 următoarele:

"Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul instanțelor judecătorești astfel cum este definit fa art. 3 din Legea 567/2004, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate,,. Din punctul nostru de vedere această prevedere vine în completarea Legii 567/2004.

Pe de altă parte, dacă se interpretează că prevederile art. 38 din Legea 567/2004 împiedică aplicarea disp. evocate din Legea 153/2017, act normativ ulterior, în mod legal devin incidente disp. art. 44 alin. (1) oct. 36 din Legea cadru 153/2017 potrivit cărora "la data intrării în vigoare a prezentei se abrogă orice alte dispoziții contrare prezentei legi,,.

Dintr-o alta perspectivă, mai susțin recurentele - reclamante că prima instanță a ignorat și aplicabilitatea prev. art. 42-47 din chiar Legea 567/2004: CSM are competentă de a dispune asupra modului de organizare si promovare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor astfel încât în mod legal CSM a modificat Regulamentul de organizare a concursului, iar Curțile de Apel au organizat astfel de concursuri, ori acest fapt trebuie să aibă o finalitate, devreme ce sunt îndeplinite de recurente condițiile de bază pentru numirea în funcție, indicate de Ministerul Justiției în Adresa nr. x/20.12.2018.

În concluzie, apreciază că există temeiuri legale pentru recunoașterea funcției noi obținute ca urmare a promovării examenului din 24.11.2018 și solicitările se impun a fi admise pentru respectarea principiului nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare si pentru instituirea unui tratament egal cu privire la restul personalului din sectorul bugetar justiție care este salarizat superior pentru că deține studii superioare, principiu de drept care guvernează sistemul de salarizare prevăzut de art. 6 lit. b) din Legea 153/2017.

Susțin astfel recurentele că au o speranță legitimă de a obține drepturile bănești solicitate, neexistând vreo justificare obiectivă și rezonabilă pentru o diferență de tratament în raport de alte persoane aflate în situații similare, pentru că altfel s-ar crea o situație discriminatorie din perspectiva prev. art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la aceiași convenție (cauza Bejan împotriva României).

Având în vedere toate aceste motive solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, si în reiudecare, să se dispună admiterea acțiunii, asa cum a fost formulată.

Apărările formulate de intimați

Doar intimata - pârâtă Curtea de Apel Suceava a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca temeinică și legală.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este parțial nelegală, urmând să fie reformată, în parte, pentru considerentele arătate în continuare:

În ceea ce privește situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că Reclamanții în calitate de angajați in cadrul Judecătoriei Botoșani, pe funcția de grefieri arhivari cu studii medii, au participat la examenul de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, examen organizat de Curtea de apel Suceava la data de 24 noiembrie 2018.

Anterior acestui examen, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 820/11 iulie 2018 prin care a modificat HCSM nr. 181/2007 de aprobare a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale sau din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare menționând, în esență, faptul că poate participa la concurs/examen, respectiv poate promova din funcția de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, o persoană care are studii superioare juridice, de administrație publică sau studii de licență arhivistică.

Din înscrisurile de la dosar rezulta ca prin cererile adresate Curții de Apel Suceava și Ministerului Justiției la data de 21 octombrie 2019, reclamantele au solicitat celor doi pârâți întreprinderea demersurilor legale în vederea validării examenului, încadrării pe noile funcții și acordării drepturilor salariale aferente.

Solicitarea reclamantelor a fost respinsă având în vedere poziția oficială exprimată de Ministerul Justiției și adresată încă din ianuarie 2019 tuturor Curților de apel, conform căreia potrivit Legii 567/2004 pentru ocuparea posturilor de grefieri arhivari se solicită doar studii medii, nu superioare, astfel încât încadrarea și salarizarea se va face corespunzător acestei cerințe. În opinia Ministerului Justiției, Legea 153/2017 nu modifică Legea 567/2004 ci pur și simplu prevede posibilitatea salarizării acestei funcții și pentru studii superioare.

In același sens, prin adresa depusa in copie la dosarul Curții de Apel Iași Ministerul Justiției a subliniat ca posturile de grefier arhivar cu studii medii pot fi transformate in posturi de grefier arhivar cu studii superioare doar după modificarea si completarea dispozițiilor legii nr. 567/2004.

În acest context, reclamantele au promovat acțiune în contencios administrativ, ce a fost respinsă de către instanța de fond, ca neîntemeiată, aceasta apreciind că pârâtul Ministerul Justiției nu a acționat cu exces de putere și că refuzul acestuia de emitere a ordinelor de modificare a statelor de funcții și personal a fost în acord cu prevederile statutare ale Legii nr. 303/2004.

Soluția instanței de fond este parțial nelegală și din acest motiv nu poate fi împărtășită de instanța de control judiciar care observă, prin raportare la cadrul legislativ aplicabil în speță, că refuzul Ministerului Justiției de a emite ordinul privind aprobarea statului de funcții ale curții de apel cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefier arhivar cu studii superioare, conform rezultatului examenului organizat, este nejustificat și vatămă dreptul reclamantelor de a promova.

În acest sens, Înalta Curte apreciază ca fiind incidente dispozițiile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 conform cărora statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Totodată, reține că, în baza art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Observă Înalta Curte că baza legală în temeiul căreia a fost organizat examenul promovat de recurente este Legea nr. 153/2017, respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar/grefier registrator treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare.

Potrivit art. 3 alin. (1) din H.C.S.M. nr. 181 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, promovarea în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.

Conform art. 8 din aceeași hotărâre, poate participa la examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe ori aceluiași parchet personalul auxiliar de specialitate care îndeplinește următoarele condiții: a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în care urmează să fie promovat; b) are calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancționat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 820/2018, a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 8 indice 1 și 2 din această hotărâre (prevederi legale introduse prin H.C.S.M. nr. 830/2011, respectiv H.C.S.M. nr. 994/2012) poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, fără a se face distincție în raport de natura funcției îndeplinite, respectiv aceea de grefier, grefier statistician, grefier documentarist ori grefier arhivar. Totodată, se prevede că acest examen se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Pe de altă parte, Înalta Curte va avea în vedere că prin dispozițiile art. 8 și următoarele și art. 21 și următoarele din Hotărârea CSM 181/2007 a fost reglementat modul de organizare a examenului de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe, normele juridice impunând ca și condiție pentru participarea la examen absolvirea studiilor superioare juridice.

"Art. 8

1

- Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 8

2

- Examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale personalului auxiliar de specialitate încadrat care a absolvit studii superioare juridice.

Art. 9 - Îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 și 8

1

se constată printr-un raport întocmit de compartimentul de specialitate al instanței sau parchetului unde candidatul își desfășoară activitatea.

Art. 10 - Dispozițiile art. 6 și 7 se aplică în mod corespunzător.

Art. 10

1

- (1) Dispozițiile art. 8

1

- 10 se aplică în mod corespunzător și în cazul examenului pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare.

(2) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier statistician cu studii medii în cea de grefier statistician cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare economice sau studii superioare juridice.

(3) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier documentarist cu studii medii în cea de grefier documentarist cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice.

(4) Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică."

Potrivit acestor dispoziții poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică.

Faptul că grefierii arhivari au drept condiție de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanță din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea inițială ci despre promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare.

Astfel, reține Înalta Curte că această condiție a studiilor medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, este impusă doar la momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, iar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8

1

și 8

2

din hotărârea C.S.M. nr. 181/2007.

Observă Înalta Curte că prin legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești prin ocuparea unei funcții publice de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, ceea ce poate presupune noi atribuții și responsabilități sau, după caz, creșterea gradului de complexitate a atribuțiilor exercitate.

Astfel, în temeiul Legii nr. 567/2004 și al H.C.S.M. nr. 181/2007, ca urmare a declarării recurentelor ca admise la acest concurs, rezultă posibilitatea acestora de a fi încadrați pe o funcție superioară, cu o salarizare corespunzătoare, permisă de dispozițiile Legii nr. 153/2017.

Așadar, contrar celor reținute de prima instanță, Înalta Curte constată că refuzul Ministerului Justiției de a da curs solicitării recurentelor - reclamante este unul nejustificat, putând fi apreciat ca abuz de putere din partea acestei autorități publice, în sensul art. 2 lit. n) Legea nr. 554/2004, în condițiile în care Legea nr. 153/2017 prevede fără echivoc drepturi salariale pentru grefieri arhivari și grefieri registratori cu studii superioare. În prezența unor astfel de dispoziții, care au condus la modificarea H.C.S.M. nr. 181/2007 începând cu luna august 2018 în sensul permiterii promovării grefierilor arhivari din grefieri cu studii medii în grefieri cu studii superioare și în baza cărora a fost organizat examenul de promovare, Ministerul Justiției nu poate refuza acest drept reclamantelor.

Reclamantele nu solicită încadrarea în funcția superioară urmare dobândirii unei diplome, ci, urmare participării la un examen de promovare, studiile superioare fiind doar o condiție necesară înscrierii la examen.

Inalta Curte mai constată și faptul că nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia nu au fost contestate, prin urmare, sunt legale și produc efecte juridice, având la bază dispozițiile Legii nr. 153/2017 și H.C.S.M. nr. 181/2007 cu modificările aduse prin H.C.S.M. nr. 820/2018.

În ceea ce privește dreptul de apreciere al Ministerului Justiției în aprobarea statului de funcții, Înalta Curte apreciază că acesta este exercitat cu depășirea limitelor legale în condițiile în care organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea ministerului.

De asemenea, nu există niciun conflict între dispozițiile Legii nr. 567/2004 și Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a personalului auxiliar, iar pârâtul nu poate invoca la promovare condițiile de încadrare a grefierilor arhivari.

Chiar nemodificată, Legea nr. 567/2004 nu se opune promovării grefierilor arhivari în condițiile Legii nr. 153/2017. Nici faptul că Legea nr. 153/2007 nu abrogă prevederi din Legea nr. 567/2004 nu este relevant, cele două legi putând fi aplicate în sensul în care să producă efecte juridice.

Înalta Curte nu poate reține argumentul pârâtului Ministerul Justiției referitor la faptul că noua lege 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari și registratori cu studii superioare, ceea ce nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe funcție, drept motiv justificativ al refuzului său, întrucât reclamantele din prezenta cauză au participat la concursul de promovare din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția grefier arhivar și registrator cu studii superioare, organizat în conformitate cu legea statutului acestei profesii unde au fost declarate admise. Astfel, în temeiul dispozițiilor din Legea 576/2004 și din hotărârea CSM 181/2007, în baza cărora a fost organizat concursul de promovare, și ca urmare a declarării acestora admise la acest concurs, rezultă posibilitatea reclamantelor de a fi încadrate pe o funcție superioară, cu o salarizare corespunzătoare, care de altfel, este permisă de dispozițiile Legii 153/2017, după cum însuși intimatul -pârât afirmă (se prevede posibilitatea salarizării grefierilor arhivari și registratori cu studii superioare).

Totodată, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 153/2017, se face distincție între încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale, iar prin alin. (4) al articolului menționat se dispune cu titlu de principiu că, în situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

Astfel, instanța de control judiciar, contrar celor reținute de prima instanță apreciază că refuzul intimatului - pârât Ministerul Justiției determinat de faptul că este necesară modificarea legislației pentru a putea transforma posturile posturilor de grefieri arhivari și registratori cu studii medii în grefieri arhivari și registratori cu studii superioare nu este justificat, deoarece cadrul legal prezent permite organizarea concursului de promovare în această situație si chiar salarizarea acestora.

Înalta Curte are în vedere faptul că legislația actuală prevede nu doar încadrarea în funcția de arhivar si registrator cu studii medii, ci și promovarea din funcția de grefier arhivar și registrator cu studii medii în funcția grefier arhivar și registrator cu studii superioare, una dintre condițiile necesare pentru înscrierea la acest concurs fiind absolvirea studiilor superioare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că refuzul acestuia este nejustificat, deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, cât și salarizarea acestora.

Se constată, așadar, că refuzul pârâtului vatămă dreptul reclamantelor de a promova și lasă fără aplicabilitate prevederile Legii nr. 153/2017 și pentru acest fapt nu există o justificare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 153/2017, legea de salarizare are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unic de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, și, începând cu data intrării în vigoare, "drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege."

În acest sens este și soluția de unificare a jurisprudenței cuprinsă în Procesul-verbal al ședinței din 27 septembrie 2022 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care judecătorii SCAF s-au exprimat, cu unanimitate, în sensul admiterii acțiunii reclamanților având ca obiect obligarea ministrului justiției la recunoașterea examenului de promovare, respectiv la emiterea ordinului prin care să se dispună modificarea statelor de funcții și de personal al instanțelor în cadrul cărora reclamanții își desfășoară activitatea, în sensul transformării funcțiilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare, urmare a examenului de promovare susțin de aceștia, prin raportare la art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 și Anexa V cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea nr. 153/2017.

În concluzie, întrucât refuzul Ministerului Justiției de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții, în sensul transformării posturilor de grefier arhivar cu studii medii în grefier arhivar cu studii superioare și de a modifica bugetul în acest sens este unul nejustificat, iar refuzul Curții de Apel Suceava a fost determinat de acest refuz emis de Ministerul Justiției, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamante, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va obliga pârâtul Ministerul Justiției să recunoască și să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 și să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Suceava în data de 24.11.2018.

Deopotrivă, urmează a obliga pârâta Curtea de Apel Suceava prin Președinte la emiterea deciziilor de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Suceava în data de 24.11.2018 și promovat de reclamante, precum și la achitarea diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcțiilor promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiția menținerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcției promovate.

Înalta Curte constată, contrar celor reținute de prima instanță, că, în speță, Curtea de Apel Suceava are calitate procesuală pasivă, inclusiv pe capătul de cerere privind plata drepturilor salariale cuvenite recurentelor, ce au calitatea de personal auxiliar de specialitate. Fiind ordonatorul secundar de credite, Curtea de Apel Suceava, are calitatea de angajator, cu atribuții inclusiv în privința acordării drepturilor salariale ale acestei categorii profesionale.

Înalta Curte va menține în rest sentința recurată, respectiv sub aspectul soluției ce a fost dată excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, în ceea ce privește solicitarea reclamantelor de obligare a acestuia la plata diferențelor salariale, reținând legalitatea acestei soluții.

Instanța de control judiciar constată ca fiind neîntemeiată această critică a recurentelor sub acest aspect, acestea interpretând eronat dispozițiile art. 131 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004.

Potrivit art. 131 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul Justiției având calitatea de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 6 pct. VII subpct. 3 din H.G. nr. 652/2009, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare, fundamentează și elaborează proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a instituțiilor publice din sistemul justiției pentru care ministrul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite și a unităților subordonate Ministerului, repartizând creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite și urmărind modul de utilizare a acestora.

Totodată, calitatea de ordonatori secundari/terțiari de credite revine, conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Înaltei Curți de Casație si Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunalelor și parchetelor de pe lângă tribunale, care au în structură câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic.

Lipsind un raport juridic direct cu Ministerul Justiției, cererea de plată formulată împotriva acestuia nu are temei, deoarece nu acestuia îi revine obligația de plată a drepturilor salariale cerute de recurentele-reclamante, neprezentând relevanță raportul specific de drept financiar stabilit între ordonatorii de credite la diferitele niveluri ale alocării de fonduri bugetare.

În nicio ipoteză recurentul-pârât Ministerul Justiției nu achită direct reclamantelor drepturile salariale cuvenite, ci aceasta intră în atribuția ordonatorului de credite secundar sau terțiar față de care acestea se află în raporturi de serviciu.

Așadar, în raport de obligațiile ce revin pârâtului Ministerul Justiției, Înalta Curte constată că formularea unor cereri având ca obiect plata efectivă a drepturilor salariale cuvenite personalului auxiliar care activează în cadrul instanțelor de judecată nu poate să atragă obligarea Ministerului Justiției în acest sens, numai prin prisma calității de ordonator principal de credite

Astfel, chiar dacă Ministerul Justiției are calitatea de ordonator principal de credite, gestionând bugetele instanțelor judecătorești, plata efectivă a drepturilor salariale se face de către curte de apel/tribunal, ordonatori secundari/terțiari de credite, în baza ordinelor de salarizare individuale.

Prin urmare, în sarcina intimatului - pârât Ministerul Justiției nu subzistă obligația de acordare a diferențelor salariale solicitate de reclamante, în sensul plății efective a pretențiilor bănești formulate de acestea, Ministerului Justiției revenindu-i doar obligația asigurării resurselor bugetare necesare plății drepturilor salariale, motiv pentru care se impune a se menține soluția instanței de fond de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției și de respingere a capătului de cerere vizând plata drepturilor salariale, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia, ca fiind legală, criticile recurentelor sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reținând ca fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamantele A., B., C. și D., va casa în parte sentința recurată și rejudecând, va obliga pârâtul Ministerul Justiției să recunoască și să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 și să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului din cadrul Curții de Apel Suceava din data de 24.11.2018.

Deopotrivă, va obliga pârâta Curtea de Apel Suceava prin Președinte să emită decizii de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Suceava în data de 24.11.2018 și promovat de reclamante.

Va obliga pârâta Curtea de Apel Suceava să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcțiilor promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiția menținerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcției promovate.

Va menține în rest sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantele A., B., C. și D. împotriva sentinței nr. 143/2021 din 30 septembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și rejudecând:

Obligă pârâtul Ministerul Justiției să recunoască și să valideze examenul organizat în data de 24.11.2018 și să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Suceava, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului din cadrul Curții de Apel Suceava din data de 24.11.2018.

Obligă pârâta Curtea de Apel Suceava prin Președinte să emită decizii de modificare a încadrării personalului conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Suceava în data de 24.11.2018 și promovat de reclamante.

Obligă pârâta Curtea de Apel Suceava să achite diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcțiilor promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului și până în prezent, actualizate cu dobânda legală la momentul plății și să le plătească reclamantelor pe viitor (sub condiția menținerii cadrului legislativ de la data prezentei) salariul cuvenit conform funcției promovate.

Menține în rest sentința recurată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 6 decembrie 2022.