ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2497/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 11.06.2019, sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Oradea, Colegiul de conducere al Curții de Apel Oradea, Președintele Curții de Apel Oradea au solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună: 1. anularea atât a Hotărârii cu nr. 7 din 17.05.2019 emisă de către Colegiul de Conducere al Curții de Apel Oradea cât și răspunsul Președintelui Curții de Apel Oradea cu nr. 934/22/A/2019 din data de 05.03.2019; 2. constatarea faptului că reclamanții au fost declarați admiși la examenul de promovare organizat de pârâta de rândul 2 în baza art. 29 indice 1 din Hotărârea CSM nr. 181/2007; 3. constatarea faptului că reclamanții sunt îndreptățiți să fie remunerați prin raportare la criterii stabilite de anexa V din Legea 153/2017, familia ocupațională justiție, pentru grefieri arhivar și registrator cu studii superioare. 4. obligarea pârâtei de rândul 1, sub sancțiunea daunelor cominatorii pe zi de întârziere, să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii din cadrul instanțelor de judecată din circumscripția Curții de Apel Oradea în posturi de grefieri arhivar și registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 164 din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției pentru primul capăt de cerere și excepția inadmisibilității capătului 4 de cerere pentru lipsa procedurii prealabile; - a admis excepția inadmisibilității cererilor în constatare din cuprinsul capetelor 2 și 3 de cerere; - a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Oradea, Colegiul de conducere al Curții de apel Oradea și Președintele Curții de apel Oradea și, în consecință: - a obligat Ministerul Justiției să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii din cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel Oradea în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 26.11.2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel Oradea să emită decizia de încadrare a reclamanților pe funcții; - a respins în rest acțiunea. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În esență, a arătat că în absența unei reglementări exprese în Legea nr. 567/2004 a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la lege. Prin urmare, deoarece Legea nr. 567/2004 nu prevede studii superioare pentru funcția de grefier arhivar, respectiv grefier registrator, refuzul Ministerului Justiției nu poate fi unul nejustificat, așa cum greșit a apreciat instanța de fond, tranformarea postului prin promovare fiind nelegală. Fiind vorba despre promovarea personalului auxiliar al instanței, instanța de fond a reținut, în motivarea hotărârii Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, arătând că această lege prevede drepturi salariale pentru arhivari și registratori cu studii superioare, fără a lua în considerare că obiectul Legii nr. 153/2017 este reprezentat de salarizarea personalului din sectorul bugetar, iar nu de modul de încadrare pe funcții, neavând deci legătură cu condițiile de ocupare a funcțiilor din aparatul bugetar, ori cu stabilirea modalității/condițiilor de promovare în funcție. Arată că stabilirea salariului de funcție în temeiul prevederilor din anexele la Legea nr. 153/2017 reprezintă doar o operațiune secundară, ulterioară celei de încadrare pe funcție/promovare în funcție, aflată în legătură directă cu aceasta. Astfel, nu se poate susține în mod valid că modificările aduse de legiuitor dispozițiilor legii salarizării sunt de natură a înlătura de la aplicare ori de a completa prevederi din statut, referitoare la condițiile necesare încadrării/promovării în funcție, dat fiind că acestea din urmă au un obiect diferit, reprezentând acte normative speciale ce reglementează încadrarea/promovarea, iar nu salarizarea. Potrivit art. 38 alin. (1) din Legea 567/2004, rezultă că pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii. Situația concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziții. Simpla modificare de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura dreptul Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea operării acestor modificări. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului și rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicați. Instanța de fond a apreciat în mod greșit că Ministerul Justiției a acționat cu abuz de putere de putere, în condițiile în care netransformare posturilor de grefieri arhivari și grefieri registratori cu studii medii în grefieri arhivari și registratori cu studii superioare este în acord cu prevederile statutare. Astfel, refuzul Ministerului Justiției a fost motivat prin aceea că încadrarea grefierilor se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 567/2004, iar potrivit art. 38 din acest act normativ, pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar nu este necesară dovedirea studiilor superioare, postul fiind prevăzut pentru studii medii. În aceeași ordine de idei, promovarea pe o funcție superioară nu poate avea loc în condițiile actualului statut al personalului auxiliar de specialitate. Numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție. În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2), cu modificările și completările ulterioare: "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres. În acest sens, Curtea Constițională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006', că abrogarea implicită - parțială sau totală - a unei dispoziții legale se produce atunci când, printr-un actnormativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parțial sau total, conținutul normativ al acesteia. Or, în speță, normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004. Într-un astfel de context, este greșita concluzia primei instanțe care a apreciat că Ministerul Justiției a acționat cu abuz de putere. O conduită contară a autorității, manifestată prin transformarea posturilor, ar fi însemnat negreșit nesocotirea dispozițiilor. Legii nr. 567/2004, întrucât aprobarea transformării posturilor conform art. 135 din Legea nr. 304/2004 este o atribuție care nu se poate exercita decât daca sunt îndeplinite condițiile de legalitate, inclusiv sub aspectul oportunității ca element al legalității. Legea conferă așadar ordonatorului principal de credite drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal pentru instanțele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura aceste drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea : operării acestor modificări. 1.

Apărările formulate în cauză În cauză intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului. Cu privire la motivul de recurs invocat, au arătat că în prezentul litigiu se pune problema consecințelor juridice ale promovării examenului pentru deținerea funcției de grefier arhivar cu studii superioare și dacă există sau nu obligația de transformare a posturilor din grefieri arhivari cu studii medii în grefieri arhivari cu studii superioare. Ori, atât timp cât în legea de salarizare unitară, există această funcție de grefier cu studii superioare, cât a fost organizat un concurs pentru ocuparea acestor funcții, cât intimații au promovat acest concurs, ei trebuie să beneficieze de salarizare corespunzătoare. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 5 mai 2022, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției este nefondat, pentru următoarele considerente: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante În ceea ce privește situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că reclamanți A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., sunt grefieri arhivari în cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel Oradea și au participat la examenul de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, organizat de Curtea de Apel Oradea, la data de 26.11.2018, promovând cu toții acest examen. Ministerul Justiției a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare și încadrarea pe aceste funcții, în gradul corespunzător vechimii, condiționând această acțiune de modificarea și completarea dispozițiilor Legii nr. 567/2004. Prima instanță a reținut că refuzul pârâtului Ministerul Justiției este nejustificat și vatămă dreptul reclamanților de a promova și, în temeiul art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat Ministerul Justiției să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii din cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel Oradea în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 26.11.2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel Oradea să emită decizia de încadrare a reclamanților pe funcții. Recurentul-pârât a criticat această soluție, susținând că refuzul său este justificat întrucât în Legea nr. 567/2004 nu există o reglementăre expresă a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori, astfel cum e reglementată în cazul grefierilor la art. 33 alin. (1) lit. e) din acest act normativ și nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut examenul de promovare corespunzător, întrucât s-ar adăuga la lege. Înalta Curte reține că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare. În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare. Prin această hotărâre au fost stabilite condițiile de participare la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 10 1 alin. (4), dar și modalitatea de numire în noile funcții (art. 39 și 41). Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reține că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, dar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8 1 și 8 2 din hotărârea CSM 181/2007. În deplin acord cu judecătorul primei instanțe, Înalta Curte constată că nu există niciun conflict între dispozițiile Legii nr. 567/2004 și Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice și arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Oradea, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate. Prin urmare, refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, cât și salarizarea acestora, neputând fi primite alegațiile acetuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator. În continuare, reține Înalta Curte că emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la examenul organizat de Curtea de Apel Oradea la data de 26.11.2018, conform prevederilor art. 39 și 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției." Înalta Curte nu poate primi susținerile recurentului-pârât în sensul că legea îi conferă drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și de personal pentru instanțele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea : operării acestor modificări. Este adevărat că manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal. În speță, cum în mod corect a constatat prima instanță, nu au fost contestate nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia, fiind legale și producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Oradea cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat este nejustificat și vatămă dreptul intimaților-reclamanți de a promova. Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanța de control judiciar constată că hotărârea primei instanțe este dată cu respectarea dispozițiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat Ministerul Justiției să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii din cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel Oradea în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 26.11.2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel Oradea să emită decizia de încadrare a reclamanților pe funcții. 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,