ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 880/2023

Ședința publică din data de 17 februarie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 24.08.2020, transmisă prin e-mail la data de 21.08.2021, reclamanții A., B., C. și D., toți grefieri-arhivari în cadrul Curții de Apel Alba Iulia, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției prin Ministrul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia, prin Președintele instanței, solicitând:

- obligarea pârâtului Ministerul Justiției din România, reprezentat de Ministrul Justiției, să recunoască examenul organizat în data de 15.12.2018 și să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Legea 304/2004 republicată, art. 8, alin. (1), teza a doua din Legea 554/2004, art. 10 alin. (1), teza a doua din Legea 554/2004, Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea 153/2017;

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia prin Președintele instanței să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018 și promovat de petenți, în temeiul art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181 din 29.03.2007 și modificat prin Hotărârea CSM nr. 820 din 11.07.2018.

- obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia să achite reclamanților diferențele salariale dintre salariile cuvenite conform funcției promovate prin concurs și salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 15.12.2018 și până în prezent, actualizate la momentul plății cu dobânda legală, precum și obligarea pârâților să le plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcției promovate.

Prin sentința nr. 75 pronunțată la data de 01 octombrie 2021, Curtea de Apel Târgu-Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției în ceea ce privește capătul de cerere referitor la plata diferențelor de drepturi salariale și, în consecință a respins cererea de obligare la plata diferențelor de drepturi salariale, formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanți și a obligat pârâtul Ministrul Justiției la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia, în sensul cuprinderii funcțiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, prin Președinte, la emiterea cu privire la reclamanți a deciziilor de modificare a încadrării, conform rezultatului examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia la plata către reclamanți a diferențelor de drepturi salariale între salariile cuvenite conform noii încadrări și cele efectiv plătite, de la data definitivării rezultatelor examenului – 15.12.2018 și până la data încadrării conform acestuia, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare, calculate la aceste diferențe, până la data plății.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției (în prezent calitatea procesuală activă fiind transmisă către Înalta Curte de Casație și Justiție), acest din urmă pârât formulând recurs și împotriva încheierii de ședință din data de 17 septembrie 2021.

3.1. Prin recursul său, Curtea de Apel Alba Iulia, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susține că prin Hotărârea nr. 820 din 11.07.2018 pct. 1 – 10, a fost modificat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuțue a personalului auxiliar de specialitate la instanțe sau parchete superioare aprobat prin Hotărârea Ălenului Consiliului Magistraturii nr. 181/2007.

În urma acestor modificări în concordanță cu prevederile art. 43 și 44 alin. (1)-(3) din Legea nr. 567/2007 privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, la data de 15 decembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a organizat examen de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe.

Susține faptul că va proceda la emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la concursul organizat în data de 15.12.2018 doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal prin ordin al Ministrului Justiției, cu stabilirea drepturilor salariale aferente noilor funcții în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017 actualizată.

3.2. Prin recursul său, Ministerul Justiției (în prezent calitatea procesuală activă fiind transmisă către Înalta Curte de Casație și Justiție conform dispozițiilor art. 142 alin. (6) din Legea nr. 304/2022), întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Susține faptul că soluția instanței de fond referitoare la modificarea statelor de funcții este nelegală și netemeinică.

Susține recurentul că, în raport de dispozițiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, situația concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și, pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziții.

Se susține că Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului și rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicați.

Numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator persoanele care ocupă aceste funcțoii și au absolvit aceste studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiie de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmaând a fi încadrate pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizate în conformitate cu prevederile legii cadru nr. 153/2017.

Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional – Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție.

Invocă recurentul Decizia Curții Constituționale a României nr. 95/2006 prin care s-a statuat că abrogarea implicită – parțială sau totală – a unei dispoziții legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parțial sau total conținutul normativ al acesteia. În prezenta cauză normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară – Legea 153/2017 – nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Conchide recurentul că decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului ministrului justiției de aprobare a transformărilor de posturi fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare. Dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridsice aparține angajatorului, adică președintelui curții de apel potrivit prevederilor art. 37 din Legea nr. 567/2004, dar și ordonatorului principal de credite care trebuie, potrivit legii, să aprobe prin ordin al ministrului orice modificare intervenită cu privire la statele de funcții și de personal pentru curțile de apel.

Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare în cauză.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile formulate sunt nefondate.

Cu titlul preliminar, Înalta Curte constată că recurentul pârât Ministerul Justiției, deși a formulat recurs și împotriva încheierii din 17 septembrie 2021, prin cererea de recurs nu au fost formulate critici privind soluția instanței de fond de a se declara competentă a soluționa cauza, astfel că va analiza recursul exclusiv prin raportare la criticile aduse sentinței nr. 75 pronunțată la data de 01 octombrie 2021.

Apoi, analizând grupat criticile celor două recurente, Înalta Curte le va răspunde prin considerente comune.

În ceea ce privește situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că reclamanții A., B., C. și D., toți grefieri-arhivari în cadrul Curții de Apel Alba Iulia și au participat la examenul de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, organizat de Curtea de Apel Alba Iulia, la data de 15.12.2018, promovând cu toții acest examen.

Ministerul Justiției a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare și încadrarea pe aceste funcții, în gradul corespunzător vechimii, condiționând această acțiune de modificarea și completarea dispozițiilor Legii nr. 567/2004.

Prima instanță a reținut că refuzul pârâtului Ministerul Justiției este nejustificat și vatămă dreptul reclamanților de a promova și, în temeiul art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat pârâtul Ministrul Justiției la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia, în sensul cuprinderii funcțiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel Alba Iulia să emită decizia de modificare a încadrării reclamanților pe funcții.

Recurentul-pârât a criticat această soluție, susținând că refuzul său este justificat întrucât Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului și rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicați.

Înalta Curte reține că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare.

În vederea executării dispozițiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare.

Prin această hotărâre au fost stabilite condițiile de participare la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 10

1

alin. (4), dar și modalitatea de numire în noile funcții (art. 39 și 41).

Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reține că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, dar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8

1

și 8

2

din hotărârea CSM 181/2007.

Observă Înalta Curte că prin Legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei, dispozițiile art. 44 reglementând promovarea, prin examen, a personalului auxiliar în funcții de execuție, în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen.

Prin urmare, dreptul la dezvoltarea carierei constituie un drept recunoscut de lege, astfel că susținerile recurentului cu referire la împrejurarea că situația concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate, sunt nefondate.

Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice și arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Oradea, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.

Prin urmare, refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, cât și salarizarea acestora, neputând fi primite alegațiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator.

În continuare, reține Înalta Curte că emiterea deciziilor de numire în funcție a grefierilor declarați admiși la examenul organizat de Curtea de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018, conform prevederilor art. 39 și 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției."

Înalta Curte nu poate primi susținerile recurentului-pârât în sensul că legea îi conferă drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și de personal pentru instanțele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea

:

operării acestor modificări.

Este adevărat că manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.

În speță, se constată că nu au fost contestate nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia, fiind legale și producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat este nejustificat și vatămă dreptul intimaților-reclamanți de a promova.

Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanța de control judiciar constată că hotărârea primei instanțe este dată cu respectarea dispozițiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat pârâtul Ministrul Justiției la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Alba Iulia, în sensul cuprinderii funcțiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel Alba Iulia să emită decizia de modificare a încadrării reclamanților pe funcții.

Prin urmare, instanța constată că toate susținerile și criticile recurentelor sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției (în prezent calitatea procesuală activă fiind transmisă către Înalta Curte de Casație și Justiție) și Curtea de Apel Alba Iulia împotriva încheierii din 17 septembrie 2021 și a sentinței civile nr. 75 din 1 octombrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2023.