ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2981/2024

Ședința publică din data de 30 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 29.07.2022, pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 30542 din 17.03.2022, a Raportului final OLAF nr. OC/2019/0835/A5, a Deciziei nr. 64514/09.06.2022 privind soluționarea contestației formulată de reclamantă, înregistrată la Direcția Generală Programe Europene Competitivitate sub nr. x/18.05.2022, respectiv a adresei de înaintare nr. 44499/09.00022; a solicitat obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 90 din 17 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului pentru capătul de cerere având ca obiect anulare Raport final OLAF nr. OC/2019/0835/A5 invocată de pârât;

A respins cererea având ca obiect anulare Raport final OLAF nr. OC/2019/0835/A5 ca fiind promovat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

A admis excepția inadmisibilității cererii având ca obiect anulare Adresa nr. x/09.06.2022 invocată de pârât;

A respins cererea având ca obiect anulare Adresă nr. 44.499/09.06.2022 ca fiind inadmisibilă;

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene-Direcția Generală Programe Europene Competitivitate;

A anulat Decizia nr. 64514/09.06.2022 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 30542/17.03.2022, privind proiectul:

"Modernizare și extindere capacitate de producție la S.C. A. SRL";

A admis în parte cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5.100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 5.000 RON onorariu de expert și 100 RON taxă judiciară de timbru.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

După o prezentare succintă a întregii situații de fapt, recurentul-pârât, în dezvoltarea motivului de recurs circumscris cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., susține că prima instanța s-a limitat la a admite acțiunea intimatei reclamante fără însa a motiva intr-un mod pertinent soluția pronunțata și fără a ține cont de apărările pârâtului, concluzionând că autoritatea contractanta si-a îndeplinit obligațiile prevăzute in

Anexa 7 la contractul de finanțare nr. x/14.06.2012 respectând etapele procedurii de achiziție si apreciind totodată, in mod eronat, ca bunurile mobile ce au format obiectul contractului de achiziție nu au fost supraevaluate.

Necesitatea motivării soluției impune ca instanța să facă o analiză proprie a aspectelor de fapt și de drept relevante, cu examinarea argumentelor părților, ceea ce va determina intr-un final formarea convingerii proprii a instanței. Or, in cauza instanța de fond nu a făcut o analiză asupra aspectelor învederate de către ministerul pârât in apărările formulate, mulțumindu-se doar la a achiesa la apărările intimatei - reclamante. Susține că, astfel cum a arătat prin întâmpinare si obiecțiunile la raportul de expertiza și așa cum rezultă și din documentele depuse la dosar, aceasta achiziție este susceptibilă de fraudă, fiind trimisă în acest sens de către instituția pârâtă adresa la DNA, cauza fiind în curs de cercetare, ața cum rezultă din documentele depuse la dosar.

Mai mult decât atât, arată recurentul-pârât, intr-un mod total eronat a admis instanța de judecata o expertiza care sa stabilească valoarea bunurilor si serviciilor achiziționate. Or, obiectivul expertizei vizează conformitatea preturilor, pe când titlul de creanță a cărui anulare se cere în prezenta cauză a fost emis ca urmare a constatării manipulării ofertelor din procedura de achiziție.

De asemenea, susține recurentul-pârât, deși sentința nr. 90/17.03.2023 cuprinde 19 pagini, motivarea și raționamentul instanței de judecată sunt expuse doar la pagina 17 din cuprinsul acesteia.

Din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul pârât susține în esență următoarele aspecte:

În urma investigațiilor efectuate de OLAF privind proiectul implementat de S.C. A. S.R.L., concluzii evidențiate în cadrul Raportului final OLAF OC/2019/0835 cazul nr. OC/2019/0835/A5, au rezultat neregularități în organizarea/derularea procedurii de achiziție și implicit în atribuirea contractului de achiziție nr. x/17.07.2012, având ca obiect furnizarea celor 82 mașini de tricotat, în sensul manipulării ofertelor.

Instituția pârâtă, în calitate de autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor POS CCE, are obligația de a verifica constatările cu implicații financiare, conform dispozițiilor legale menționate mai sus.

Astfel, în urma verificărilor documentare efectuate de structura competenta din cadrul instituției, rezultatul verificărilor a fost consemnat în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/17.03.2022.

Potrivit prevederilor Regulamentului Uniunii Europene nr. 883/2013, al Parlamentului European și al Consiliului, Oficiul European de Luptă Antifraudă OLAF) exercită competențele de investigare conferite Comisiei Europene, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene/donator public internațional, împotriva fraudei cu fonduri europene si nu numai.

Prin adresa DGPEC cu nr. x/18.03.2022. Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergentă nr. 30542/17.03.2022 (actul contestat), a fost comunicată Direcției Naționale Anticorupție(DNA) în vederea inițierii măsurilor care se impun.

Indiciul de fraudă identificat de instituția pârâtă este manipularea ofertelor, cu impact direct asupra prețului echipamentelor achiziționate.

Astfel, contrar susținerilor intimate-reclamantei din cuprinsul acțiunii, situația de fapt supusă atenției procurorilor anticorupție este următoarea:

În cursul verificărilor efectuate de OLAF la 6 mai 2021 la sediul societății B. S.R.L. (Carpi, Italia) asupra documentelor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziție, s-a constatat că deși societatea B. S.R.L. nu a participat la procedura de licitație menționată mai sus, la verificarea calculatoarelor, s-au regăsit documente care menționează societățile C. S.R.L. și D.., ofertanți în cadrul procedurii de achiziție.

în ceea ce privește societatea C. S.R.L., au fost găsite documente având următoarea formulare: "Documenti A. per C.", reprezentând formularele care au fost completate pentru o ofertă din cadrul unei licitații, denumite "Formularul F.01", "Formularul F.02", "Formularul F.03", "Formularul F.04" și "Formularul F.05". Aceste documente au fost completate și au avut în roșu mențiunea "Timbra e firma del legale rappresentate".

Data "Formularului F.05" este 27 iunie 2012, respectiv data la care societatea C. S.R.L. a depus documentele pentru a participa la licitația de vânzare a echipamentului de tricotat. "Formularul F.05" denumit "Formular oferta financiara" a fost formularul care a conținut preturile utilajelor, prețul menționat în documentul găsit la sediul B. este același cu cel din oferta depusă la licitația oficială și ulterior la Autoritatea de Management.

În ceea ce privește societatea D., OLAF a găsit documentul intitulat "DOCUMENTI PER STD", reprezentând formularele care au fost completate pentru oferta de ofertă, denumite "Formularul F.01", "Formularul F.02", "Formularul F.03", "Formularul F.04" și "Formularul F.05". Data "Formularului F.05" este 27 iunie 2012 și conține următoarele afirmații:

"Vă rugăm să ne confirmați dacă este corect să notăm numele domnului E." și "Vă rugăm să verificați data în copie, deoarece cred că trebuie să scriem iunie și nu iulie". "Formularul F.05" cu denumirea "Formular oferta financiara" a fost formularul care a conținut preturile utilajelor, care sunt identice cu cele raportate în oferta depusă în cadrul licitației oficiale și ulterior la Autoritatea de Management.

Potrivit aspectelor evidențiate în Raportul final OLAF OC/2019/0835 - cazul nr. OC/2019/0835/A5, în urma verificărilor efectuate, investigatorii OLAF consideră că situația în care B. S.R.L. deținea documentația referitoare la participarea a doi concurenți (D. și C. SRL) la procedura de licitație, reprezintă o încălcare a dispoziției de la punctul 3 din "Instrucțiunile de achiziții publice pentru beneficiarii privați ai Programului Creșterea Competentelor Economice". Manipularea procedurii de licitație a condus la primirea necuvenită de către S.C. A. S.R.L. a fondurilor rambursate de instituția pârâtă.

Investigația demarată de investigatorii OLAF, a vizat neregularitățile identificate în organizarea/derula rea procedurii de achiziții și, implicit, în atribuirea contractului de furnizare a celor 82 mașini de tricotat.

Prin urmare, prezentul titlu de creanță a fost întocmit în baza constatărilor evidențiate în Raportul final OLAF OC/2019/0835 si a propriilor verificări, fiind sancționate neregularitățile identificate în derularea procedurii de atribuire, iar nu în cea de implementare a proiectului.

La analiza prezentării situației de fapt și de drept reținute în cauză, se poate constata că instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 90/17.03.2023 prin aplicarea greșită a prevederilor in materia achizițiilor publice.

Astfel, prima instanța a reținut in mod eronat ca intimate-reclamanta nu a săvârșit abaterea astfel încât sa ii fie imputabilă acesteia neregula, ci B. S.R.L. deși nu a participat la procedura de achiziție, in cadrul acesteia s-au regăsit documentele care menționează societățile C. S.R.L. și D., ofertanți in cadrul achiziției.

Așadar, in viziunea primei instanțe daca in cadrul achiziției a fost săvârșita o fraudă, atât OLAF cat si autoritatea de management nu erau obligate sa investigheze din moment ce frauda nu a fost săvârșita de autoritatea contractanta(beneficiar).

Contrar raționamentului deficitar al primei instanțe, arată recurentul-pârât, tocmai posibila săvârșire a unei fraude(in prezent in investigare la DLAF), a condus la întocmirea titlului de creanța.

Mai mult decât atât, instanța de fond a reținut in sentința faptul că paratul nu a depus probe din care să rezulte că reclamanta avea cunoștința de o astfel de stare de fapt reținuta in Raportul OLAF si, in consecința ca a fost implicată in procedura de atribuire a contractului, or acest raționament al Curții de Apel Craiova este total eronat întrucât Ancheta OLAF si toate investigațiile s-au făcut pe seama documentelor transmise de beneficiar, respectiv: "Verificările efectuate de către OLAF au vizat aspecte care fac trimitere la manipularea procedurii de licitație și stabilirea unor prețuri supraevaluate ale unor mașini de tricotat achiziționate în cadrul proiectului derutat de către beneficiar, în acest sens, OLAF a efectuat o serie de controale ta fața locului, în România și în Italia în 2020-2021, la sediul beneficiarului român al proiectului și al operatorilor economici români și italieni".

In ceea ce privește proba cu expertiza, considera că, având loc o investigație în curs la DLAF, instanța nu a ținut seama de acest aspect foarte important și a dispus efectuarea unui mijloc de probă ce nu avea ce să dovedească, în prezenta cauză fiind vorba despre o procedura de achiziție manipulată și nu despre stabilirea unor preturi (așa cum a fost stabilit obiectivul expertizei încuviințat de instanța).

Concluziile raportului de expertiză au fost fundamentate exclusiv pe baza a două adrese emise de două societăți comerciale cu sediul în Italia, sub formă de declarații pe propria răspundere, adrese care, atât sub aspectul formei, cât și cu privire la conținutul acestora, sunt complet lipsite de relevanță.

Astfel, persoana fizică F., declară într-o calitate care nu este precizată, în numele G. soc.ari, următoarele:"Declar, din știința mea, în legătură cu cele de mai sus, că prețul utilajului în 2012 a variat între 65.000,00 euro și 70.000,00 euro chiar și luând în considerare reduceri speciale în cazul achizițiilor de peste 10 unități."

Cea de-a doua declarație este semnată de domnul H., care precizează calitatea de director general al societății I., prin care se precizează:"Declar că am auzit împrejur și de la anumiți tricotatori și colegi că mașinile, anul 2012 au prețuri de vânzare cuprinse între 65.000 și 70.000 Euro".

Se observă faptul că cele două adrese pe care își întemeiază expertul tehnic "studiul de piață" au în comun următoarele elemente: ambele au fost emise în numele unor societăți comerciale cu sediul în Italia, și au fost emise pentru reclamanta A. S.R.L. în aceiași dată, 17.01.2023; ambele conțin aprecieri de ordin subiectiv precum "din știința mea", "am auzit împrejur", care conduc la evaluări ale prețului utilajelor respective în marje identice, respectiv "între 65.000 și 70.000 Euro".

Cu toate aceste deficiențe de formă și de fond arătate mai sus, din maniera de redactare a concluziilor formulate la finalul Raportului de expertiză, rezultă faptul că expertul tehnic și-a formulat opinia exclusiv pe baza "informațiilor" cuprinse în aceste adrese.

Mai mult, în cuprinsul Raportului, expertul tehnic desemnat face următoarele aprecieri:"Referitor la prețurile identificate de către OLAF la nivelul anului 2014-2015, pentru același tip de bunuri consider că nu se poate stabili cu exactitate valoarea acestor bunuri la nivelul anului 2012 prin raportarea ta prețurile identificate la o diferență de 2-3 ani de zile mai târziu, fiind cunoscut faptul că avansul tehnologic cât și cererea și oferta de pe piață poate influența semnificativ prețul bunurilor de tipul celor evaluate".

Astfel, raportat la susținerile expertului judiciar, se poate observa cu ușurință lipsa de relevanță a acestora în măsura în care abaterea constatată de OLAF nu vizează în principal supraevaluarea prețurilor utilajelor (acesta fiind doar efectul), acuzația principală fiind cea de manipulare a procedurii de licitație după ce s-a constatat faptul că la sediul societății B. S.R.L. a fost identificată documentația de participare a doi concurenți (D. și C. S.R.L.) la procedura de licitație pentru furnizarea mașinilor de tricotat. Or. obiectivul expertizei vizează conformitatea preturilor, pe când titlul de creanță a cărui anulare se cere în prezenta cauză a fost emis ca urmare a constatării manipulării ofertelor. Chiar dacă Raportul de expertiză va fi omologat în forma actuală, concluziile acestuia nu ar trebui să fie reținute drept motive de admitere a acțiunii reclamantului, având în vedere faptul că Raportul final OLAF nr. OC/2019/0835/A5 conține constatări referitoare la posibilele nereguli identificate în cazul proiectului ce țin de manipularea procedurii de licitație.

Verificările efectuate de către OLAF au vizat aspecte care fac trimitere la o posibilă manipulare a procedurii de licitație și stabilirea unor prețuri supraevaluate ale unor mașini de tricotat achiziționate în cadrul proiectului derulat de către beneficiar.

În acest sens, OLAF a efectuat o serie de controale la fața locului, în România și în Italia în 2020-2021, la sediul beneficiarului român al proiectului și al operatorilor economici români și italieni.

A opune concluziilor unui Raport emis de OLAF opiniile a doi particulari aleși de expert drept evaluatori ai prețurilor denotă o manieră superficială de efectuare a expertizei tehnice (al cărei unic obiectiv stabilit este oricum irelevant în raport cu motivele aplicării corecției financiare - manipularea procedurii de licitație).

Astfel, contrar concluziilor Raportului de expertiză, situația de fapt supusă atenției procurorilor anticorupție este următoarea:

În fapt, în cursul verificărilor efectuate de OLAF la 6 mai 2021 la sediul societății B. S.R.L. (Carpi, Italia) asupra documentelor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziție, s-a constatat că deși societatea B. S.R.L. nu a participat la procedura de licitație menționată mai sus, la verificarea calculatoarelor, s-au regăsit documente care menționează societățile C. S.R.L. și D., ofertanți în cadrul procedurii de achiziție.

Potrivit aspectelor evidențiate în Raportul final OLAF OC/2019/0835 - cazul nr. OC/2019/0835/A5, în urma verificărilor efectuate, investigatorii OLAF consideră că situația în care B. S.R.L. deținea documentația referitoare la participarea a doi concurenți D. și C. SRL) la procedura de licitație, reprezintă o încălcare a dispoziției de la punctul 3 din "Instrucțiunile de achiziții publice pentru beneficiarii privați ai Programului Creșterea Competențelor Economice".

Manipularea procedurii de licitație a condus la primirea necuvenită de către S.C. A. S.R.L. a fondurilor rambursate de Autoritatea de Management POSCCE.

Pe cale de consecință, investigația demarată de investigatorii OLAF a vizat neregularitățile identificate în organizarea/derularea procedurii de achiziții și, implicit, în atribuirea contractului de furnizare a celor 82 mașini de tricotat.

Mai mult decât atât, din Adresa Direcției Naționale Anticoruptie cu privire la speța in cauza, înregistrată la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu nr. 11472/26.01.2023, rezultă că DNA aduce la cunoștința instituției pârâte ca DNA a solicitat Departamentului pentru Lupta Antifraudă(DLAF) efectuarea unui control de specialitate în legătură cu aspectele semnalate mai sus, motiv pentru care consideră că dosarul trebuie suspendat până la soluționarea investigației DLAF/DNA.

În considerarea celor ce preced, având în vedere că prima instanță nu a motivat hotărârea si a tratat cu superficialitate speța cu care a fost învestită și în contradicție cu sensul normelor legale incidente, carențe ale soluției primei instanțe ce atrag incidența motivelor de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 din Codul de procedură

Intimata - reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esență că hotărârea atacată este motivată și a fost dată cu interpretarea corectă a normelor de drept material.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile recurentului-pârât circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. sunt neîntemeiate.

Potrivit textului de lege mai sus enunțat, se poate solicita casarea unei hotărâri atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant și, nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

Înalta Curte subliniază în acest context și faptul că motivarea unei hotărâri judecătorești nu este în principal o problemă cantitativă, ci una calitativă, motivul de casare, invocat de altfel în subsidiar de recurenta reclamantă, nefiind incident decât în situația nemotivării hotărârii judecătorești, iar nu și în situația în care argumentele aduse de parte au fost analizate, însă au fost găsite ca neîntemeiate.

Pe cale de consecință, instanța de control judiciar reține că motivarea insuficientă sau contradictorie nu poate fi reținută raportat la sentința atacată. Instanța are obligația de a răspunde argumentelor esențiale invocate de părți, iar nu tuturor susținerilor formulate de acestea.

Astfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Înalta Curte constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre motivată și nu există niciun element care să indice caracterul arbitrar al modalității în care instanța a aplicat legislația relevantă pentru faptele cauzei, motivarea are legătură logică cu argumentele dezvoltate de părți, fiind respectate cerințele unui proces echitabil, inclusiv prin raportare la prevederile art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

În concluzie, Înalta Curte apreciază că nu poate fi reținută niciuna dintre ipotezele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sens în care apreciază nefondate susținerile recurentei-reclamante privind incidența unui astfel de motiv de casare.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greșită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauză, demersul judiciar inițiat de reclamanta din prezenta cauză, astfel cum a fost precizat, vizează anularea atât a Deciziei nr. 64514/09.06.2022, cât și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 30542/17.03.2022, privind proiectul:

"Modernizare și extindere capacitate de producție la S.C. A. SRL", reclamanta formulând contestația ce formează obiectul prezentului litigiu.

Prin sentința recurată, acțiunea a fost admisă, Decizia nr. 64514/09.06.2022 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 30542/17.03.2022 au fost anulate, iar pârâtul a formulat recurs, reiterând aspecte prezentate în fața primei instanțe, sub formă de critici de nelegalitate cu privire la greșita interpretare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar și să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Instanța de recurs reține că, în cauză, urmare a verificărilor documentare efectuate, in conformitate cu informațiile incluse în Raportul final OLAF nr. OC/2019/0835, s-a constatat existența unor nereguli privind atribuirea contractului de furnizare de bunuri și servicii nr. x/17.17.2012, respectiv manipularea procedurii de licitație publică și practicarea unor prețuri supraevaluate față de nivelul pieței. S-a reținut că, în cursul verificărilor efectuate de OLAF la data de 06.05.3021 la sediul societății B. S.R.L., asupra documentelor care au stat la baza atribuirii contractului de achiziție, s-a constatat că, deși societatea B. S.R.L. nu a participat la procedura de licitație menționată, in cadrul acesteia s-au regăsit documente care menționează societățile C. S.R.L. și D.., ofertanți în cadrul procedurii de achiziție mașini de tricotat-82 buc. și software pentru procesul de producție-10 licențe.

În consecință, pârâtul, pentru neregulile constatate a considerat că este aplicabilă o rată de 25% a corecției financiare asupra valorii eligibile a contractului de achiziție nr. x/17.07.2012, autorizat la plată, stabilind in sarcina reclamantei o creanță de 3.326.276,75 RON, reținând în sarcina reclamantei, cu titlu de neregulă, manipularea procedurii de licitație publică și practicarea unor prețuri supraevaluate față de nivelul pieței, toate in legătură cu atribuirea contractului de furnizare de bunuri și servicii nr. x/17.17.2012.

În acest context, instanța de recurs constată că judecătorul fondului a reținut și interpretat în mod corect cadrul normativ aplicabil în cauză.

În soluționarea criticilor de nelegalitate trebuie avute în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) și b) din O.U.G. nr. 66/2011, în care sunt definite noțiunile de "neregulă" și, respectiv "fraudă".

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, pentru a fi în prezența unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale naționale și/sau europene, precum și prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

În afară de prevederile din legislația națională, noțiunea de neregulă este definită de art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 ca reprezentând "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar, care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui ofertant economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al UE, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general" (dispoziție regăsită și în art. 2 pct. 36 din Regulamentul CE nr. 1303/2013, care a înlocuit Regulamentul CE nr. 1083/2006).

De asemenea, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995, "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate".

Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că neregula apare atunci când beneficiarul săvârșește o abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, iar abaterea ar trebui să prejudicieze sau să fie de natură a crea un prejudiciu, printr-o sumă plătită necuvenit, neregula putând fi săvârșită, sub aspectul vinovăției, cu intenție sau din culpă.

În acest context, Înalta Curte constată că argumentele recurentului-pârât, referitoare la manipularea ofertelor, cu impact direct asupra prețului echipamentelor achiziționate, nu sunt fondate.

Astfel, contrar susținerilor recurentului-pârât potrivit cărora indiciul de fraudă identificat de instituția pârâtă este reprezentat de manipularea ofertelor, cu impact direct asupra prețului echipamentelor achiziționate, Înalta Curte constată că acest lucru nu poate fi imputat reclamantei, câtă vreme nu s-a făcut dovada unei implicări efective a acesteia in procedura de manipulare a licitației. În acest sens, instanța de control judiciar constată că la dosar nu există probe din care să rezultă că reclamanta avea cunoștință de o astfel de stare de fapt reținută în Raportul OLAF despre care face vorbire și recurentul și, în consecință că a fost implicată în procedura de atribuire a contractului.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt nefondate și criticile referitoare la lipsa de utilitate a expertizei prin care s-a stabilit că bunurilor mobile ce au format obiectul contractului de achiziție nu au fost supraevaluate față de nivelul pieței din anul 2012, câtă vreme verificările efectuate de către OLAF au vizat aspecte care faceau trimitere la o posibilă manipulare a procedurii de licitație și stabilirea unor prețuri supraevaluate ale unor mașini de tricotat achiziționate în cadrul proiectului derulat de către beneficiar.

Mai mult, din actele depuse la dosarul de recurs chiar de către recurentul-pârât rezultă că, prin adresa nr. x/2022, Departamentul de Luptă și Antifraudă a comunicat pârâtului-recurent că lucrarea DLAF nr. 900/2022, având ca obiect proiectul "Modernizare și Extindere Capacitate Producție la S.C. A. SRL", a fost clasată, fiind astfel nefondate susținerile recurentului referitoare la posibila săvârșire a unei fraude (in investigare la DLAF), care ar fi condus la întocmirea titlului de creanța.

Prin urmare, se constată că în mod corect prima instanță a dispus anularea Deciziei nr. 64514/09.06.2022 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 30542/17.03.2022, privind proiectul " Modernizare și extindere capacitate de producție la S.C. A. SRL", sentința recurată fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate împotriva sentinței civile nr. 90 din 17 martie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.