ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2167/2024

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 02.02.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București, a solicitat instanței obligarea pârâților la modificarea statului de funcție și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 170 din 3 octombrie 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității și excepția tardivității invocate de pârâtul Ministerul Justiției, ca neîntemeiate.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției cu privire la capătul de cerere privind solicitarea emiterii unei noi decizii de încadrare și a respins acest capăt de cerere ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă .

A admis în parte, acțiunea având ca obiect " obligație de a face" formulată de către reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București.

A obligat pârâtul Ministerul Justiției la emiterea Ordinului de modificare a statelor de funcții și de personal ale Curții de apel București, ca urmare a valorificării examenului de promovare din funcția de grefier arhivar cu studii medii, în funcția de grefier arhivar cu studii superioare, susținut de reclamantă în perioada 27-28 11 2018.

A obligat pârâta Curtea de Apel București, la emiterea deciziei de reîncadrare pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

Recursul exercitat în cauză

Pârâtul Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 170 din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate pentru motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., având în vedere greșita aplicare de către instanța de fond a prevederilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, alin. (2) al art. 3, art. 33 și art. 38 din Legea nr. 567/2004.

În motivarea căii de atac s-au arătat în esență următoarele:

În ceea ce privește excepțiile inadmisibilității și a tardivității acțiunii, având în vedere că mai multe curți de apel au transmis, în aceeași perioadă, Ministerului Justiției solicitări similare celei menționate în cererea de chemare în judecată, ca urmare a examenelor de promovare organizate, a fost transmisă o adresă - circulară nr. 15/67128/20.12.2018 către toate instanțele-curți de apel, cuprinzând punctul de vedere al Ministerului Justiției cu privire la încadrarea grefierilor arhivari/registratori cu studii medii în funcția de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare.

Așadar, nu există o procedură prealabilă realizată de reclamantă în termenul prevăzut de lege care să vizeze un refuz de emitere a unui ordin în favoarea reclamantei, astfel că cererea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile.

Astfel, reclamanta a transmis la data de 27.01.2022 o adresă, înregistrată la Ministerul Justiției sub numărul 7774/27.01.2022 (la mai bine de trei ani de la expirarea termenului de efectuare a procedurii prealabile), prin care solicită modificarea statului de funcții și de personal al Judecătoriei Bolintin Vate, în urma promovării de către reclamantă a examenului organizat de Curtea de Apel București pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

La această solicitare, Ministerul Justiției a comunicat răspunsul cu adresa nr. x/8.02.2022.

Astfel, după cum recunoaște și reclamanta în cererea de chemare în judecată, examenul a fost organizat în data de 12 decembrie 2018 de Curtea de Apel București, dar nu există vreo procedură prealabilă care să fi fost realizată în termenul legal de reclamantă cu referire la acel examen prin care să se fi solicitat încadrarea sa pe vreo funcție sau emiterea vreunui ordin al ministrului, cererea fiind inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile.

Pe fondul cauzei, contrar celor reținute de prima instanță, arătă recurentul că, potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională, Capitolul II - Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, funcțiile de grefier arhivar și registrator sunt prevăzute atât cu nivel de studii medii, cât și cu studii superioare.

Ca urmare a solicitărilor unor curți de apel privind încadrarea pe studii superioare a grefierilor arhivari și registratori din cadrul acestora și instanțelor judecătorești din circumscripție, la momentul intrării în vigoare a actului normativ mai sus menționat Ministerul Justiției și-a exprimat punctul de vedere cu privire la această problematică, în sensul următor: noua lege de salarizare prevede doar posibilitatea salarizării acestor două categorii și pe studii superioare, acest fapt neechivalând cu încadrarea (numirea) pe o funcție care este consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului și susținerea unui concurs pentru ocuparea acesteia.

Astfel, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, "încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statut sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz."

Dispozițiile alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, statuează:

"Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT."

Art. 33 și art. 38 disting pentru fiecare categorie de funcții, condițiile de studii pentru ocuparea acestora.

Astfel: alin. (2) al art. 33 prevede:

"La numirea în funcția de grefier, ..., este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) și (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării."

Alin. (3) al aceluiași articol statuează:

"Pentru numirea în funcția de grefier statistician, ..., este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice."

Alin. (4) din același articol:

"Pentru numirea în funcția de grefier documentarist, ..., este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau filologice ori studii medii."

Art. 34 prevede:

"Pentru numirea în funcția de grefier informatician sunt necesare ... absolvirea de studii superioare de specialitate."

În conformitate cu alin. (1) al art. 38, " Poate fi numită în funcția de grefie rarhivar grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii".

Prin urmare, din analiza dipozițiilor expuse mai sus, rezultă că grefierii arhivari și registratori au ca și condiție de numire în funcție, doar absolvirea studiilor medii. Având în vedere că la ocuparea acestor funcții nu se solicită studii superioare, ci studii medii, încadrarea nu se poate face decât pe studii medii și salarizarea în consecință.

Astfel, potrivit Legii nr. 567/2004 care reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate, nu există funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare. Prin urmare, nici statele de funcții ale instanțelor judecătorești nu pot fi modificate în acest sens, prin transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare.

Având în vedere acestea, Ministerul Justiției a răspuns solicitărilor curților de apel în sensul că transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare se poate face numai după modificarea și completarea Legii nr. 567/2004, prin reglementarea condiției de studii superioare la numirea în funcțiile de grefier arhivar sau registrator, fapt ce trebuia să ia în considerare, în mod corespunzător, si atribuțiile acestor categorii.

În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a Legii nr. 567/2004 denumit Proiect de lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea si al personalului care funcționează în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificările si completările ulterioare, însă, proiectul a fost respins în Parlamentul României de către Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională.

În paralel cu aceste demersuri ale Ministerului Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 820/11.07.2018, a modificat și completat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivarea în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările și completările ulterioare. În Regulamentul menționat, s-a prevăzut că "Poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică."

Pe baza dispozițiilor din Regulament mai sus menționate, la nivelul curților de apel au fost organizate examene pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare și din funcția de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare. În urma acestor concursuri, conducerile curților de apel au solicitat Ministerului Justiției modificarea statelor de funcții ale instanțelor judecătorești prin ordin al ministrului justiției, pentru transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare.

Întrucât Ministerul Justiției nu a dat curs acestor solicitări, grefierii arhivari și registratori din cadrul instanțelor judecătorești care au susținut examen de promovare în funcție, au introdus acțiuni în instanță prin care au solicitat obligarea Ministerului Justiției să emită ordinul ministrului justiției de modificare a statului de funcții și obligarea președinților curților de apel să emită deciziile de încadrare în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare.

Potrivit dispozițiilor mai sus arătate ale art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, "încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz."

În acest sens, precizează că grefierii arhivari/registratori au statut special reglementat de dispozițiile Legii nr. 567/2004. Mai mult, Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii în baza căruia au fost organizate examenele de promovare în funcția de grefier arhivar/registrator cu studii superioare nu se înscrie în categoria actelor menționate în cuprinsul dispozițiilor art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, fiind doar emis în temeiul dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 567/2004.

Precizează recurentul-pârât că încadrarea grefierilor arhivari și registratori se face potrivit statutului acestei categorii, respectiv potrivit Legii nr. 567/2004, iar reglementarea acestor funcții ca funcții cu studii superioare trebuie să fie făcută cu luarea în considerare și a aspectelor privind stabilirea, în mod corespunzător, a atribuțiilor acestor categorii care să justifice salarizarea pe studii de nivel superior.

Potrivit art. 38 alin. (1) din Legeanr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice " Poate fi numită în funcția de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau șofer persoana care are studii medii și îndeplinește condițiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) -d)."

Astfel, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu se solicită studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii.

Promovarea personalului auxiliar de specialitate și conex în funcții de execuție este prevăzută de dispozițiilor art. 43 și art. 44 din Legea nr. 567/2004.

Conform art. 43 din actul normativ anterior amintit "Promovarea în funcții de execuție se face prin concurs sau examen, în funcția imediat superioară.", iar art. 44 alin. (1) statuează că "Promovarea în funcții de execuție în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen."

Situația concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare, urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna din situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis tocmai pentru aplicarea acestor dispoziții.

Învederează și faptul că noua lege de salarizare, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivârî pe studii superioare. Acest fapt însă nu echivalează cu încadrarea (numirea) pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea statutului.

Ca atare, numai după modificarea și completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator, persoanele care ocupă aceste funcții și care au absolvit studii superioare pot susține examenul de promovare în funcțiile de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, urmând a fi încadrați pe aceste funcții cu gradul corespunzător vechimii și salarizați în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.

În ceea ce privește compatibilitatea dintre Legea-cadru nr. 153/2017 și Legea nr. 567/2004, se invocă faptul că norma de salarizare din Legea-cadru nr. 153/2017 nu contrazice dispozițiile din Legea nr. 567/2004, care are un alt obiect (statutul profesional și condițiile de numire). Nu există abrogare implicită, întrucât nu există dispoziții contradictorii și nu există o prevedere expresă care să abroge art. 38 din Legea nr. 567/2004.

Conform art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 și Deciziei CCR nr. 95/2006, abrogarea implicită este posibilă doar dacă noul act normativ conține reguli contrare. În speță, nu există conflict de norme, ci domenii de reglementare diferite.

Transformarea posturilor de grefier se aprobă prin ordin al ministrului justiției, în baza art. 135 din Legea nr. 304/2004, cu avizul conform al CSM.

Emiterea ordinului implică și o analiză de oportunitate privind cererile de transformare a posturilor.

Se mai arată că încadrarea grefierilor cu studii superioare este atributul angajatorului (președintele curții de apel), conform art. 37 din Legea nr. 567/2004.

Ordonatorul principal de credite (ministrul justiției) aprobă prin ordin orice modificare a schemelor de personal.

Decizia are caracter de oportunitate și nu poate fi supusă controlului instanței de judecată.

Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta A. a promovat examenul organizat în anul 2018 pentru trecerea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, examen desfășurat în baza Hotărârii CSM nr. 181/2007, modificată prin Hotărârea CSM nr. 820/2018.

Ulterior promovării examenului, Curtea de Apel București nu a emis decizia de reîncadrare, invocând lipsa aprobării de către Ministerul Justiției a modificării statului de funcții, iar Ministerul Justiției, prin adresa nr. x/20.12.2018, a refuzat în mod expres să opereze această modificare.

Reclamanta a sesizat instanța de contencios administrativ, solicitând obligarea Ministerului Justiției la emiterea ordinului de modificare a statului de funcții și obligarea Curții de Apel București la emiterea deciziei de reîncadrare.

Curtea de Apel Ploiești a admis în parte acțiunea, reținând caracterul nejustificat al refuzului Ministerului Justiției și obligând pârâții să emită actele necesare reîncadrării reclamantei.

Ministerul Justiției a declarat recurs, invocând art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale, întrucât: Legea nr. 153/2017 reglementează doar salarizarea, nu și condițiile de încadrare; Statutul personalului auxiliar (Legea nr. 567/2004) nu prevede promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare; Ministerul Justiției are drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții.

Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul explicit de soluționare a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege constituie refuz nejustificat.

În cauză, prin adresa din 20.12.2018, Ministerul Justiției a refuzat aprobarea modificării statului de funcții al Curții de Apel București. Înalta Curte constată că un astfel de refuz echivalează cu golirea de conținut a dispozițiilor privind dreptul la promovare, motiv pentru care se încadrează în noțiunea de refuz nejustificat.

Înalta Curte apreciază că refuzul autorității recurente de a da curs favorabil cererii intimatei-reclamante este unul nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004".

Referitor la raportul dintre Legea nr. 153/2017 și Legea nr. 567/2004 argumentul Ministerului Justiției potrivit căruia Legea nr. 153/2017 ar reglementa doar salarizarea este eronat.

Este adevărat că legea are ca obiect salarizarea personalului bugetar, dar prin Anexa V, Capitolul II ("Justiție"), aceasta a prevăzut expres funcțiile de grefier arhivar și grefier registrator atât pentru studii medii, cât și pentru studii superioare (nr. crt. 7-8, respectiv 10-11).

Înalta Curte a reținut în jurisprudența sa că "faptul că grefierii arhivari au drept condiție de numire absolvirea studiilor medii nu are nicio relevanță din perspectiva promovării acestora, nefiind vorba despre recrutarea inițială, ci despre promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare".

Art. 44 din Legea nr. 567/2004 consacră promovarea ca modalitate de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate.

În aplicarea acestui principiu, art. 8^1 și art. 10

1

din HCSM nr. 181/2007 prevăd expres că personalul auxiliar de specialitate poate participa la examenul de promovare din funcția de grefier arhivar/registrator cu studii medii în funcția de grefier arhivar/registrator cu studii superioare, condiția fiind absolvirea unor studii superioare de drept, administrație publică sau arhivistică.

Înalta Curte a reținut constant că "reclamanții nu solicită promovarea exclusiv urmare a dobândirii unei diplome, ci ca urmare a promovării examenului organizat conform regulamentului aprobat prin HCSM nr. 181/2007".

În ceea ce privește caracterul limitat al dreptului de apreciere al Ministerului Justiției, potrivit art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, statele de funcții și de personal pentru curțile de apel se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Însă acest drept de aprobare nu poate fi exercitat arbitrar. Înalta Curte a statuat că "dreptul de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și personal (…) nu poate goli de conținut dreptul personalului auxiliar de specialitate (…) de a susține examenele de promovare, drept care devine iluzoriu dacă nu este urmat de modificarea statelor de funcții și de personal" .

În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente, statuând că refuzul Ministerului Justiției este nejustificat și că reclamanta are dreptul la reîncadrarea pe funcția de grefier arhivar cu studii superioare, ca urmare a promovării examenului organizat conform HCSM nr. 181/2007.

În consecință, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, continuat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 170 din 3 octombrie 2022 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 11 aprilie 2024.