ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2158/2025

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/19.05.2022 emis de pârâtă.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 123/2023 din 5 aprilie 2023, a respins acțiunea formulată de A., în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 94, alin. (4) din Legea nr. 161/2003 în sensul că nu există o legătură directă între actul de reprezentare în fața organelor de control și funcția publică deținută, instanța de fond reținând o posibilă legătură indirectă între aceste acte referindu-se la o situație ipotetică, care ar fi putut să apară în viitor și nu la situația existentă în cauza de față. Recurenta mai susține că, instanța de fond în argumentația privind existența unei legături între actele efectuate în baza mandatului și funcția publică deținută, invocă acte efectuate de funcționarul public cu 2 ani înainte de data mandatului - 11.09.2019, respectiv Decizie rambursare TVA din data de 26.04.2017, cât și acte efectuate la peste doi ani după data mandatului, respectiv nota de constatare x/14.01.2022. Potrivit împuternicirii acordate de Întreprinderea Individuală B., reprezentarea s-a realizat doar pentru controlul din data de 11.09.2019, neexistând dispoziții nici la o perioadă anterioară și nici la o perioadă ulterioară acestei date, cum greșit apreciază instanța de fond. În opinia recurentei-reclamante, actele efectuate de funcționarul public trebuie să aibă legătură cu actele efectuate de acesta, în legătură cu funcția publică pe care o exercită în data de 11.09.2019. Astfel, recurenta-reclamantă apreciază că actele efectuate în data de 11.09.2019 au legătură cu o funcție publică de control fiscal, iar din cuprinsul Raportului de evaluare criticat rezultă că prin adresa nr. MHG-DEX 5222/02.10.2020, AJFP Mehedinți a transmis faptul că, în perioada de evaluare "nu a activat (...) în cadrul activității de inspecție fiscală și, ca atare, nu a desfășurat activități de control", fapt care arată indubitabil că între funcția publică exercitată și funcția publică exercitată de un funcționar public din cadrul DGAF nu există nicio legătură și pe cale de consecință nu există legătură între împuternicirea data în data de 11.09.2019 și funcția publică exercitată, întrucât actele întocmite cu această ocazie vizează activitatea de control operativ-inopinat exercitată de funcționari publici care au atribuții diferite de atribuțiile funcției publice deținute. Cu toate că a arătat aceste aspecte și în cuprinsul contestației formulate, instanța de fond a apreciat că acestea nu prezintă relevanță, reținând ca relevantă o situație ipotetică, respectiv o posibilă legătură indirectă. De asemenea, recurenta-reclamantă mai susține că, prin procesul-verbal întocmit de către inspectorii antifraudă nu s-au menționat nereguli în activitatea ÎI B. și nici nu au fost aplicate sancțiuni, pentru a fi necesar ca aceste creanțe fiscale să fie puse în executare de C., iar dacă s-ar fi petrecut acest fapt recurenta consideră că avea posibilitatea legală de a se abține să efectueze acte de executare privitor la acest contribuabil având în vedere mandatul acordat strict pentru acest control. În susținerea recursului sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă prin Raportului de evaluare nr. x/19.05.2022 s-a constatat că recurenta-reclamantă, funcționar public de execuție în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova-Serviciul Fiscal Orășenesc Orșova, nu a respectat regimul juridic al incompatibilităților întrucât la data de 11.09.2019, a reprezentat Întreprinderea Individuală B., în calitate de împuternicit, în relația cu organele de control ale Direcției Generale Antifraudă Fiscală Târgu Jiu, semnând documente emise în urma controlului efectuat de către D.G.A.F. Târgu Jiu. Astfel fiind, autoritatea administrativă a considerat că au fost încălcate prevederile art. 94 alin. (4) din Legea 161/2003. Recurenta-reclamantă a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, deoarece la data de 11.09.2019 a fost împuternicită să prezinte organelor de control, din cadrul DRAF 4 Tg. Jiu, actele solicitate de această instituție, fără nicio legătură cu funcția de consilier din cadrul DGRFP Craiova-AJFP Mehedinți-Serviciul Fiscal Orșova, unde își desfășoară activitatea. Instanța de fond a respins acțiunea recurentei-reclamante, soluție pe care Înalta Curte o împărtășește, pentru următoarele considerente. Instanța de control judiciar apreciază că nu poate fi primită susținerea recurentei care consideră că nu poate fi reținută o situație de incompatibilitate în sarcina sa întrucât nu există nici o legătură directă între funcția publică exercitată și activitățile desfășurate în calitate de mandatar al Întreprinderii Individuale. Existența unei eventuale legături directe/indirecte între atribuțiile exercitate de un funcționar public, potrivit fișei postului și activitățile pe care acesta le-ar fi desfășurat în mediul privat, atrage incidența prevederilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut faptul că, în cazul incidentului de integritate reglementat de prevederile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, actele efectuate în calitate de mandatar nu presupun o suprapunere cu acțiunile specifice atribuțiilor funcției publice pe care o îndeplinește, ci doar o legătură între acestea." Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 94 alin. (4) din Legea nr. 16/2003, starea de incompatibilitate este generată în momentul în care, un funcționar public acționează în calitate de mandatar al unei persoane, efectuând acte în legătură cu funcția publică pe care o exercită, condiție îndeplinită în cazul de față, întrucât, actele de reprezentare a contribuabilului întreprinderea Individuală B. sunt în legătură cu conduita realizată în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Atribuțiile de serviciu ale recurentei constau în efectuarea de acte pentru realizarea creanțelor fiscale, punerea în executare a titlurilor executorii primite de la alte organe din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, urmărirea și clarificarea debitelor restante, soluționarea cererilor de înlesnire la plata obligațiilor fiscale. Astfel fiind, Înalta Curte având în vedere faptul că, prin reglementarea situațiilor de incompatibilitate, intenția legiuitorului a fost aceea de a preveni generarea unor conflicte de interese potențiale, constată că temeinic și legal instanța de fond a reținut faptul că: "activitatea inițiată de organul de control putea conduce, chiar și indirect, la constituirea unui titlu executoriu împotriva debitorului reprezentat de reclamantă, pentru care aceasta avea obligația de serviciu de a realiza acte de executare silită sau eșalonare." Pe de altă parte, este de necontestat faptul că în data de 11.09.2019, cu ocazia verificărilor efectuate la contribuabilul Î.I. B., de către inspectorii antifraudă, recurenta-reclamantă a reprezentat întreprinderea în timpul controlului. Situația de fapt a fost consemnată în Procesul-verbal nr. x încheiat în Târgu Jiu în data de 11.09.2019 semnat pe fiecare pagina de către inspectorii antifraudă și de către recurenta-reclamantă, în calitate de reprezentant, din care rezultă că nu a îndeplinit doar operațiunea de prezentare a unor înscrisuri ci și a oferit explicații organelor de control, în numele persoanei controlate referitoare la rambursarea TVA către mandant. De asemenea, Înalta Curte apreciază că în mod temeinic și legal, instanța de fond a respins susținerile recurentei referitoare la faptul că nu a exercitat atribuții de serviciu cu ocazia controlului, astfel încât nu ar fi incidente prevederile art. 94 alin (4), întrucât din conținutul acestei dispoziții legale rezultă în mod evident faptul că legiuitorul nu a condiționat generarea incidentului de integritate de acest aspect. Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că din interpretarea prevederilor legale incidente cauzei și a situației de fapt relevante, recurenta-reclamantă a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, menținând raportul de evaluare emis de pârâtă. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.