Decizia nr. 2152/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: 1) Obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale la emiterea unui act administrativ de recunoaștere a premiilor obținute de către reclamant la Olimpiada Internațională de limba rusă, Moscova, noiembrie 2016 (Premiul I absolut cu punctaj maxim și Premiul I la secțiunea "B.", din cadrul aceleași competiții), conform Ordin nr. 6162/22.12.2016 de completarea a OMENCȘ nr. 5768/2016 privind premiile acordate de către MENCȘ elevilor și studenților care au obținut performanțe la competițiile internaționale ne discipline școlare și sportive desfășurate în anul 2016; 2) Constatarea faptei de discriminare pe criteriul cetățeniei, comisă de pârâtul Ministerul Educației Naționale (constatată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 414 din 12.07.2017), faptă ce a avut drept efect excluderea reclamantului din lotul olimpic al României în vederea participării la Olimpiada internațională de limba rusă; 3) Obligarea Ministerului Educației Naționale să acorde cuantumul premiului I absolut (obținut cu punctaj maxim) în valoare de 12545 RON, indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrala a despăgubirilor solicitate; 4) Obligarea Ministerului Educației Naționale să acorde cuantumul premiului I pentru locul I ocupat în cadrul concursului "B.", desfășurat tot în cadrul Olimpiadei Internaționale de Limba Rusă, Moscova, 2016, în valoare de 9720 RON, indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrala a despăgubirilor solicitate; 5) Obligarea Ministerului Educației Naționale să acorde contravaloarea bursei de merit internațional pe o perioada de 12 luni, conform legislației aplicabile in anul școlar 2016, indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrala a despăgubirilor solicitate; 6) Obligarea Ministerului Educației Naționale să acorde daune materiale și morale în cuantum de 50.000 € indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrală a despăgubirilor solicitate. 7) Obligarea Ministerului Educației Naționale să publice pe site-ul său decizia ce se va pronunța în cauză. 8) Cu cheltuieli de judecată (onorariu avocat, alte cheltuieli dovedite de către reclamant).

Soluția instanței de fond Prin încheierea de ședință din 28 septembrie 2023 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, verificând actele dosarului, a constatat că părțile au solicitat judecata cauzei în lipsă, existând mențiuni în acest sens la dosar, a încuviințat părților proba cu înscrisuri, a declarat încheiată cercetarea procesului, a reținut cauza spre soluționare și a amânat pronunțarea la data de 13.10.2023. De asemenea, prin sentința nr. 1581 din 13 octombrie 2023, a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a obligat pe pârâtul Ministerul Educației Naționale să efectueze toate demersurile pentru a recunoaște și a acorda reclamantului toate drepturile ce derivă din participarea acestuia la Olimpiada Internațională de limba rusă din noiembrie 2016.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond atât reclamantul A., cât pârâtul Ministerul Educației au declarat recurs. 3.1. Reclamantul A., a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 28.09.2023 și deciziei civile nr. 1581/13.10.2023 susținând că instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, nemotivând în niciun fel decizia admiterii în parte a acțiunii, fără nicio referire la daunele solicitate, nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție principală formulată de către profesorul coordonator, transmisă prin e-mail la data de 16.02.2023 și, totodată, nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată solicitate de către reclamant. Astfel, consideră că instanța trebuia să se pronunțe asupra tuturor aspectelor supuse judecății (8 capete de pretenții) și să motiveze admiterea/respingerea acestora. Ținând seama de constatarea definitivă a faptei de discriminare, conform Deciziei nr. 4647/13.10.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, corect invocată de către instanță, se impunea judecarea tuturor aspectelor precizate în cererea de chemare în judecată. 3.2. Pârâtul Ministerul Educației, își întemeiază recursul pe motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din Codul de procedură. Arată că motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept cu privre la toate pretențiile formulate de părții, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. Instanța este datoare să-și exercite rolul activ în aflarea adevărului, să ordone probe și să ceară explicații suplimentare. Principiul disponibilității față de obiectul dedus judecății este reglementat în alin. (6) al art. 22 C. proc. civ., în baza acestuia judecătorul fiind dator să se pronunțe asupra tuturor aspectelor cerute și, totodată, trebuind să se abțină să depășească limitele competențelor cu care a fost învestit. Consideră că instanța de fond nu a respectat principiile ce guvernează dreptul procesual civil și a produs o vătămare a drepturilor părților. Se mai susține că instanța a interpretat în mod greșit dispozițiile legale aplicabile, iar hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin,(l) pct. 8 C. proc. civ. Contrar celor susținute de instanța de fond, recurentul susține că lucrul anterior judecat în litigiul anterior îl constituie hotărârea adoptată de CNCD, iar soluția definitivă din dosarul nr. x/2017 poate fi opusă doar capătului 2 din cererea de chemare în judecată, însă aceasta nu poate fi de natură a influența în vreun fel soluția ce s-ar impune asupra celorlalte capete de cerere din acțiune. Astfel, în prezenta cauză s-au solicitat următoarele: 1) Obligarea pârâtului Ministerul Educației la emiterea unui act administrativ de recunoaștere a premiilor obținute de către reclamant la Olimpiada Internațională de limba rusă, Moscova, noiembrie 2016 (Premiul I absolut cu punctaj maxim și Premiul I la secțiunea "B.", din cadrul aceleași competiții), conform Ordin nr. 6162/22.12.2016 de completarea a OMENCȘ nr. 5768/2016 privind premiile acordate de către MENCȘ elevilor și studenților care au obținut performanțe la competițiile internaționale pe discipline școlare și sportive desfășurate în anul 2016; 2) Constatarea faptei de discriminare pe criteriul cetățeniei, comisă de pârâtul Ministerul Educației (constatată de Consiliul National pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 414 din 12.07.2017), fapta ce a avut drept efect excluderea reclamantului din lotul olimpic al României în vederea participării la Olimpiada internațională de limba rusă; 3) Obligarea Ministerului Educației să acorde cuantumul premiului I absolut (obținut cu punctaj maxim) în valoare de 12.545 RON, indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrala a despăgubirilor solicitate; 4) Obligarea Ministerului Educației să acorde cuantumul premiului I pentru locul I ocupat în cadrul concursului "B.", desfășurat tot în cadrul Olimpiadei Internaționale de limba rusă, Moscova, 2016, în valoare de 9720 RON, indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrala a despăgubirilor solicitate; 5) Obligarea Ministerului Educației să acorde contravaloarea bursei de merit internațional pe o perioada de 12 luni, conform legislației aplicabile in anul școlar 2016, indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrala a despăgubirilor solicitate; 6) Obligarea Ministerului Educației să acorde daune materiale și morale în cuantum de 50.000 € indexat cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale de la data pronunțării hotărârii și până la plata integrală a despăgubirilor solicitate; 7) Obligarea Ministerului Educației să publice pe site-ul său decizia ce se va pronunța în cauză și 8) Cu cheltuieli de judecată (onorariu avocat, alte cheltuieli dovedite de către reclamant), în timp ce în dosarul nr. x/2017 s-a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii CNCD nr. 414/12.07.2017. În susținerea recursului sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Părțile au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Soluția instanței de recurs 5.1. În ceea ce privește recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 28 septembrie 2023 și a deciziei civile nr. 1581 din 13 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal Examinând cauza, în raport cu motivele de recurs formulate de recurentul-reclamant, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului. Înalta Curte constată întemeiată excepția invocată, fiind incidente în cauză dispozițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ.: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat". Articolul 487 alin. (1) din Noul C. proc. civ. prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Conform art. 489 alin. (1) din Noul C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." Potrivit alin. (2) al aceluiași articol: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate(ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (art. 489 alin. (2) C. proc. civ.). Conform art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează. Motivele de recurs desemnează ipotezele expres și limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate. Prevederile legale menționate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ. Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia. Noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 punctele1-8 C. proc. civ. Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Recurentul nu circumstanțiază în niciun mod critica sa, în sensul că hotărârea primei instanțe este pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile cauzei. O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs. Or, simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a acțiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea. Deoarece recurentul nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va admite excepția nulității și, pe cale de consecință, va anula recursul formulat de recurenta-reclamantă. 5.2. În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației împotriva deciziei civile nr. 1581 din 13 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât, a dispozițiilor legale incidente pricinii, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat, în esență, obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale la emiterea unui act administrativ de recunoaștere a premiilor obținute de reclamant la olimpiada internațională de limba rusă, Moscova, noiembrie 2016 (Premiul I absolut cu punctaj maxim și Premiul I la secțiunea "B." din cadrul aceleiași competiții) conform Ordinului nr. 6162/22.12.2016 de completare a OMENCS nr. 5768/2016 privind premiile acordate de către MEN elevilor și studenților care au obținut performanțe la competițiile internaționale pe discipline școlare și sportive desfășurate în anul 2016. Recurentul-reclamant este cetățean român, conform certificatului de cetățenie română al tatălui său, cetățenie pe care a redobândit-o în data de 03.11.2016, elev în cadrul Colegiului Economic "C.", clasa a XI-a. Prin Ordinul M.E.N.C.Ș. nr. 5733/09.11.2016 recurentul-reclamant nu a fost nominalizat pentru a putea participa la Olimpiada internațională de limba rusă modernă, desfășurată la Moscova în perioada 20 - 26 noiembrie 2016, invocându-se lipsa pașaportului emis de autoritățile din România, conform criteriilor stabilite de Comisia Centrală a Olimpiadei. Recurentul-reclamant a participat la Olimpiada internațională de limba rusă modernă, desfășurată la Moscova în perioada 20 - 26 noiembrie, susținut de conducerea Colegiului "C.", participare în urma căreia a obținut Premiul absolut pentru punctaj maxim și Premiul I la concursul "B.". Cu toate acestea, recurentul-pârât a refuzat să recunoască performanțele obținute, apreciind că nu a făcut parte din lotul României, urmare a aplicării criteriilor de calificare impuse. Astfel fiind, recurentul-reclamant s-a adresat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în vederea constatării unei situații discriminatorii creată de către Ministerul Educației Naționale, respectiv constatarea existenței faptei discriminatorii prin impunerea criteriului cetățeniei în vederea participării elevului la competiții școlare internaționale și constatarea existenței faptei discriminării indirecte prin defavorizarea elevilor, prin nerecunoașterea premiilor obținute de aceștia la competiții internaționale și, implicit, privarea de anumite drepturi ce decurg din calitatea de elev olimpic. Totodată, recurentul-reclamant a solicitat obligarea Ministerului Educație Naționale să-i recunoască premiile obținute la olimpiada internațională de limba rusă. Prin Hotărârea nr. 414/12.07.2017 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat că aspectele sesizate constituie discriminare potrivit art. 2 alin. (1) și alin. (4), coroborat cu art. 11 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată și a dispus sancționarea Ministerului Educației Naționale cu amendă contravențională în cuantum de 2000 RON. Această hotărâre a fost contestată de Ministerul Educației Naționale, iar prin sentința civilă nr. 3338/12.07.2018, instanța a respins contestația aceasta rămânând definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4647/13.10.2021. Înalta Curte reține că în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x al Curții de Apel București a fost suspusă controlului de legalitate Hotărârea CNCD 41/12.07.2017, fiind analizate aceleași motive ca și în prezenta cauză, instanța arătând în mod explicit în considerentele sentinței că excluderea petentului din lotul național s-a realizat pe criteriul cetățeniei, fără justificare obiectivă, fără a exista un scop legitim, iar starea de fapt existentă, în cauză, confirmă comportamentul discriminatoriu sesizat, faptele săvârșite fiind corespunzător încadrate juridic în raport cu conținutul prevederilor art. 2 alin. (1) și (4) din O.G. nr. 137/2000 și ale art. 11 alin. (1) din aceeași ordonanță." Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut că aspectele legate de existența faptei de discriminare se impun și în cauza de față ca efect pozitiv al puterii lucrului judecat, fiind tranșate definitiv de instanța de judecată. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că în mod temeinic și legal instanța de fond a admis, în parte, cererea și a obligat Ministerul Educației Naționale să efectueze toate demersurile pentru a recunoaște și a acorda recurentului-reclamant toate drepturile ce derivă din participarea acestuia la Olimpiada Internațională de limba rusă din noiembrie 2016. De asemenea, în mod corect instanța de fond a respins cererea privind constatarea faptei de discriminare, reținând că recurentul-reclamant a formulat deja o sesizare către CNCD în acest sens, iar prin Hotărârea nr. 414/12.07.2017 s-a constat existența faptei de discriminare. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției adoptate Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității, va anula recursul declarat de recurentul - reclamant și va respinge recursul formulat de recurentul-pârât, ca nefondat.