ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2145/2025

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, anularea Procesului-Verbal de Cercetare emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 226/2024 din 29 mai 2024, a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului ITM Gorj și a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta A. S.A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, recurenta susținând că instanța a aplicat greșit normele de drept material referitoare la calitatea procesuală pasivă a Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj în raport de prevederile legislației aplicabile, astfel că în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive. Recurenta arată că potrivit art. 29 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează: -de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute; - de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile. Prin urmare, recurenta consideră că dispoziția legală invocată atribuie competență de cercetare a evenimentului produs în data de 17.01.2023 pârâtei I.T.M. Gorj, calificat ca accident colectiv, fiind un eveniment în urma căruia au rezultat decese. Prin analogie se deduce faptul că, și în cazul evenimentului produs în data de 17.01.2023 care a avut loc la Unitatea Minieră de Cariera Jilț din cadrul C.E. Oltenia S.A., cercetarea s-a efectuat de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, competența Inspecției Muncii fiind în cazul accidentelor colective, însă numai în cazul în care aceste accidente sunt generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile. Așa cum se poate observa Procesul-Verbal de Cercetare poartă antetul emitentului adică Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, iar plicul prin care s-a comunicat acest document poartă la rubrica expeditor aceeași instituție. Cum litigiul dedus judecății vizează anularea Procesului-Verbal de Cercetare emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, recurenta susține că, în cauză, competența materială de soluționare în primă instanță se determină în raport de poziționarea autorității emitente a actului administrativ contestat în sistemul autorităților publice, astfel că aceasta revine secției de contencios administrativ a tribunalului și nu a curții de apel. În susținerea recursului sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că Procesul-Verbal de Cercetare numărul 491/DCSSM/9627 a fost întocmit la data de 12.06.2023 de Inspecția Muncii, în baza art. 6 (2) B, lit. b) din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii și a art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă. S-a reținut că, în evenimentul din data de 17.01.2023, au fost implicați următorii angajați ai CE. Oltenia S.A.: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., respectiv Q., conducător auto, angajat al R. S.R.L.. Răspunderea pentru producerea accidentului colectiv de muncă s-a stabilit ca aparținând reclamantei, pentru zece încălcări ale dispozițiilor legale, și societății S.C. R. S.R.L., pentru o încălcare a dispozițiilor legale. Instanța de fond a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, soluție pe care Înalta Curte o împărtășește. Înalta Curte reține că potrivit art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 319/2006, cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile. De asemenea, conform art. 31 lit. d) din Legea nr. 319/2006, accidentele de muncă sunt accidente colective, atunci când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp și din aceeași cauză. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că temeinic și legal a constatat instanța de fond că pârâtul ITM Gorj nu are calitate procesual pasivă, nefiind emitentul actului administrativ în litigiu. De altfel, Înalta Curte apreciază că susținerile recurentului-reclamant din recurs nu constituie critici ale argumentelor legale prezentate de Curtea de Apel Craiova, în pronunțarea soluției de respingere a acțiunii, ci sunt legate de competența de cercetare a accidentului colectiv, competență ce nu a fost invocată prin acțiunea formulată, sau prin plângerea prealabilă adresată Inspecției Muncii, astfel că la acest moment nu mai pot fi analizate aceste împrejurări. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.