ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 363/2022

Ședința publică din data de 22 februarie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, sub nr. x/2020, la data de 08.09.2020 reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: obligarea pârâților Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la recalcularea indemnizațiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016, pentru perioada 10.09.2017-21.07.2019, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferențe de drepturi salariale în raport de indemnizațiile procurorilor D.N.A. și D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006), drepturi recunoscute și în favoarea judecătorilor potrivit sentințelor judecătorești pronunțate în acest sens; obligarea pârâților Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la plata diferențelor salariale rezultate dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația de încadrare de care a beneficiat pentru perioada 10.09.2017-21.07.2019, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective; obligarea pârâților Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăți; obligarea pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova la recalcularea indemnizațiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 22.07.2019 și în continuare, și după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferențe de drepturi salariale în raport de indemnizațiile procurorilor D.N.A. și D.L1. C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006), drepturi recunoscute și în favoarea judecătorilor potrivit sentințelor judecătorești pronunțate în acest sens; obligarea pârâților Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova la plata diferențelor salariale rezultate dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația actuală de încadrare începând cu 22.07.2019 și în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare (prin obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor bănești corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective; obligarea pârâților Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăți.

Reclamanții au arătat că au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu începând cu 22.07. 2019.

În drept, se invocă prevederile art. 1 alin. (5

1

) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 83/2014 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015, și cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 și decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, Legea 153/2017, art. 1.531, 1535 din C. civ., art. 166 Codul Muncii, O.G. nr. 137/2000.

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 23.09.2020 a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 07.10.2020, Ministerul Justiției, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Vâlcea și a solicitat admiterea acesteia și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Curtea de Apel București. S-a invocat și excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 07.10.2020 pârâta Curtea de Apel Craiova, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de Apel Craiova, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

La data de 12.10.2020, Tribunalul Gorj a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

La data de 28.01.2021 Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin sentința nr. 2251/14.10.2021, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu, competența soluționării cauzei fiind declinată în favoarea Tribunalului Gorj.

În motivarea soluției instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor 127 alin. (1), (2) și alin. (2)

1

C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj.

Analizând actele dosarului, instanța a reținut că acțiunea are ca obiect un conflict de muncă în sensul art. 266 și art. 231 din Codul muncii.

În conformitate cu prevederile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile referitoare la conflicte de muncă se adresează instanței competente, în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința ori, după caz, sediul.

A mai reținut că art. 210 din Legea nr. 62/2011 prevede că cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În speță, începând cu data de 22.07.2019 reclamanții au fost încadrați ca judecători la Judecătoria Târgu-Jiu.

Pretențiile deduse judecății sunt formulate în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției.

Având în vedere că Tribunalul Gorj are calitate de pârât, instanța a reținut că sunt incidente în cauză prevederile art. 127 alin. (2) și (3) din C. proc. civ.

A mai reținut instanța că dispozițiile art. 127 alin. (2), (2)

1

și 3 din C. proc. civ. reglementează o competență facultativă, alternativă, reclamanții având posibilitatea de a opta să sesizeze instanța competentă potrivit legii sau una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Reclamanții s-au prevalat de dispozițiile legale menționate și au adresat cererea de chemare în judecată Tribunalului Vâlcea, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești, care este o curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, respectiv Tribunalul Gorj.

Odată ce reclamanții și-au exprimat opțiunea și au introdus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Vîlcea în baza dispozițiilor art. 127 alin. (2), (2)

1

și 3 din C. proc. civ., această instanță a devenit competentă să soluționeze cauza.

Prin sentința nr. 3292/2021 din data de 13 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea. S-a constatat ivit conflictul de competență, a fost suspendată din oficiu judecata cauzei și înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu.

Litigiul de față este un conflict de muncă ce intră în competența materială a tribunalului în primă instanță, iar Tribunalul Gorj este chemată în judecată în calitate de pârât.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Potrivit art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ., alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

În cauză, reclamantele exprimând această opțiune, au sesizat Tribunalul Vâlcea, care se află în circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Craiova, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Gorj.

Acțiunea dedusă judecății a fost înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 08.09.2020, ca atare sunt aplicabile cauzei dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. în ceea ce privește alegerea instanței competente de către reclamanți, cât timp Tribunalul Gorj are calitatea de pârât în cauză.

Cum dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

coroborat cu alin. (2) C. proc. civ. conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație excepțională, și cum, în cauză, este îndeplinită condiția premisă, respectiv calitatea de pârâtă a instanței, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competență în favoarea Tribunalului Vâlcea, instanță judecătorească de același grad, aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești, învecinată Curții de Apel Craiova, din circumscripția căreia face parte Tribunalul Gorj, parte în proces.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2022.