ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 446/2024

Ședința publică din data de 29 februarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

- recalcularea indemnizațiilor de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 25.10.2019 și în continuare, precum și după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, luând în considerare coeficientul de multiplicare 19,000 (diferențe de drepturi salariale în raport de indemnizațiile procurorilor D.N.A. și D.I.I.C.O.T. - O.U.G. nr. 27/2006);

- repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale, reprezentat de diferența salariată rezultată dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația actuală de încadrare, începând cu 25.10.2019 și în continuare, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare (prin obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor bănești corespunzătoare), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective.

În drept, reclamanții au invocat Decizia CCR nr. 794/2016, Legea nr. 293/2015, Legea nr. 71/2015, art. 253 alin. (1) - (2), art. 266, art. 270, art. 272 și art. 275 din Codul muncii, art. 208, art. 210, art. 216 din Legea nr. 62/2011, art. 2517, art. 2526, art. 1535 și art. 6 alin. (4) din C. civ., precum și prevederile art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, precum și cele statuate prin Decizia nr. 21/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la posibilitatea solicitării dobânzii penalizatoare pentru un interval de 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată și Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin sentința civilă nr. 1424 din 9 martie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de pârâții și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

În motivare, tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) Cod procedură și, față de faptul că niciunul din reclamanți nu își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, ci în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Balș, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

Prin sentința civilă nr. 596 din 7 decembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Olt – secția I Civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, a fost suspendată din oficiu judecata cauzei și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În argumentarea soluției, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată a fost formulată de 5 reclamanți, iar potrivit art. 269 alin. (2) și (3) din Codul muncii, acțiunea poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți.

Totodată, s-a constatat că reclamanta B. are domiciliul în județul Argeș, iar cererea de chemare în judecată a fost înaintată de reclamanți la Tribunalul Argeș, aceștia exprimându-și opțiunea potrivit art. 116 C. proc. civ.

Prin urmare, instanța a constatat că Tribunalul Argeș nu mai putea să dispună nici din oficiu, nici la cererea oricăreia dintre părți, declinarea competenței.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Argeș și Tribunalul Olt, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competență îl reprezintă stabilirea competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Înalta Curte reține că acțiunea introductivă are ca obiect recalcularea și plata unor drepturi salariale, fiind dedus judecății un conflict de muncă, în care reclamanții dețin funcția de procuror.

În cauză, se constată că la data formulării cererii de chemare în judecată reclamanții A., D., C. și B. aveau calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș, în timp ce reclamanta E. avea calitatea de procuror la Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Contrar celor reținute de Tribunalul Olt, dispozițiile art. 269 alin. (2) și (3) din Codul muncii nu sunt incidente în cauză la stabilirea competenței teritoriale având în vedere că este îndeplinită situația premisă privind calitatea reclamanților de procurori în funcție la data formulării cererii de chemare în judecată, sens în care se vor aplica normele de competență speciale prevăzute la alin. (1) și (3) ale art. 127 C. proc. civ., ca o derogare de la normele de competență generală.

Potrivit art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea" "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Având în vedere dispozițiile legale evocate, obligația instituită de art. 127 alin. (1) din același act normativ subzistă și în sarcina procurorului care are calitatea de reclamant într-un litigiu de competența materială și teritorială a instanței pe lângă care funcționează parchetul la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia.

De asemenea, prevederile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., de strictă interpretare și aplicare, au o dublă semnificație și anume, pe de o parte instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței pe lângă care funcționează parchetul la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia și, pe de altă parte, se prevede o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța pe lângă care funcționează parchetul la care acesta își desfășoară activitatea.

Din această perspectivă, relevant în cauză este Tribunalul Dolj, instanță pe lângă care funcționează parchetul la care își desfășoară activitatea reclamanta E..

Întrucât Curtea de Apel Pitești, în circumscripția căreia se află Tribunalul Argeș, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Craiova, în circumscripția căreia se află instanța pe lângă care funcționează parchetul la care își desfășura activitatea reclamanta E. la data sesizării instanței de judecată, rezultă că Tribunalul Argeș era competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Totodată, având în vedere că pretențiile formulate de reclamanți sunt similare, având o cauză juridică identică, aceștia expunând aceleași motive de fapt și de drept în justificarea obiectului, în temeiul art. 59 C. proc. civ., Tribunalul Argeș este competent a soluționa cererea și în raport de reclamanții care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

În consecință, Înalta Curte în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 februarie 2024.