ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1963/2025

Ședința publică din data de 3 aprilie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024 din data de 9.01.2024, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a solicitat: obligarea pârâtului Consiliul Economic și Social de a soluționa dosarul său de candidatură pentru funcția de asistent judiciar la Tribunalul Botoșani în baza desemnării și nominalizării făcute de C.N.I.P.M.M.R la data de 5.12.2023, cu respectarea întocmai a dispozițiilor H.G. nr. 616/2005 și a art. 121 din Legea nr. 304/2022; anularea Adresei nr. x/13.12.2023 emisă de pârâtul Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Prin sentința nr. 64 din 21 mai 2024, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate ca nefondate.

A respins acțiunea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ca nefondată.

Reclamanta A. formulează recurs împotriva sentinței civile nr. 64 din 21.05.2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2024, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii prin care acțiunea i-a fost respinsă ca nefondată și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

În motivarea căii de atac recurenta-reclamantă arată, în esență, că la data de 27.10.2023 recurenta-reclamantă a trimis către CNIPMMR dosarul său de candidatură pentru ocuparea funcției de asistent judiciar la Tribunalul Botoșani. După verificarea cerințelor impuse de art. 4 din H.G. nr. 616/2005, CNIPMMR a desemnat-o pe recurentă drept candidat și a transmis dosarul către CES la data de 5.12.2023. Recurenta-reclamantă a fost singura persoană nominalizată pentru această funcție. CES a comunicat, prin adresa nr. x/18.12.2023, că dosarul a fost înregistrat la 5.12.2023, însă ulterior, prin Adresa nr. x/13.12.2023, CNIPMMR a solicitat "retragerea dosarului" de pe ordinea de zi a Plenului CES, fără motivare.

A invocat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, întrucât instanța aplică greșit normele de drept material prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 248/2013, CES este o instituție publică de interes național, tripartită și autonomă, fiind eronată susținerea instanței că atribuțiile CNIPMMR ar fi exclusiv administrative. Argumentează recurenta că, potrivit art. 4 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, la cererea CES, a fost desemnată de CNIPMMR și înscrisă în lista nominală înaintată la 5.12.2023, în vederea selecției, în temeiul art. 5 din H.G. nr. 616/2005, solicitându-i-se acordul pentru exercitarea funcției.

Instanța a făcut o aplicare greșită a H.G. nr. 616/2005, reținând că în absența unui acord valabil al confederației patronale, numirea sa nu poate avea loc. Recurenta arătă că ambii pârâți recunosc că dosarul îndeplinește toate cerințele legale, fiind înaintat și înregistrat la CES la 5.12.2023 și că nu există o retragere reală a acordului, ci doar solicitarea nemotivată de "retragere a dosarului", însă nu a intervenit niciun eveniment care să justifice solicitarea CNIPMMR, între 5.12.2023 și 13.12.2023.

Instanța de fond a susținut că recurenta nu a invocat motive juridice privind imposibilitatea retragerii acordului, recurenta arătând în realitate toate etapele ce trebuie parcurse în baza H.G. nr. 616/2005. Curtea de Apel a realizat o apreciere generică, concluzionând că legea recunoaște confederației patronale o "foarte mare putere de apreciere", deși H.G. nr. 616/2005 nu prevede posibilitatea retragerii nemotivate a acordului sau a dosarului.

Dosarul recurentei, odată înregistrat și înscris cu aviz favorabil pe proiectul ordinii de zi a Plenului CES din 13.12.2023, trebuie soluționat și nu restituit CNIPMMR. Biroul executiv CES nu a aprobat modificarea ordinii de zi, astfel că solicitarea CNIPMMR reprezintă abuz de putere. Modificarea ordinii de zi direct la ședința Plenului CES nu era posibilă.

Deși instanța a invocat existența unui contrast între acordul inițial și retragerea acestuia, arătă recurenta că, în realitate, nu există niciun contrast, deoarece acordul inițial a fost dat în condițiile art. 4 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, iar solicitarea retragerii a intervenit după înregistrarea și avizarea favorabilă a dosarului, proiectul ordinii de zi fiind deja înaintat de Biroul executiv la 11.12.2023. În acest mod, procedura de selecție a fost oprită abuziv.

Referitor la aceea că chiar dacă acordul ar exista, ar fi pluralitate de candidaturi, arătă recurenta că procesul de selecție s-a finalizat, dosarul fiind avizat favorabil și înscris pe proiectul ordinii de zi, iar cererea sa vizează finalizarea selecției, nu numirea sa.

Instanța de fond a interpretat greșit art. 6 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, obligația CES fiin de a decide asupra candidaturii sale, chiar în cazul pluralității, pe baza dosarului și criteriilor proprii.

De asemenea, cererea de obligare a CNIPMMR de a retrimite dosarul la CES este întemeiată, întrucât procesul de selecție început la 5.12.2023 a fost întrerupt abuziv prin Adresa nr. x/13.12.2023, deși dosarul era avizat favorabil și înscris pe proiectul ordinii de zi, nemodificată de Biroul executiv CES.

Referirea instanței la posibilitatea recuperării unui eventual prejudiciu pe calea dreptului comun este nefondată; Legea nr. 554/2004 oferă cadrul legal pentru soluționarea cauzei.

Referitor la aceea că simpla existență a acordului nu obligă CES, recurenta precizează că solicită obligarea CES să finalizeze procesul de selecție început, iar nu să se substituie puterii de apreciere a CES. Hotărârea instanței cuprinde motive contradictorii în raport cu soluția pronunțată, întrucât cererea sa a fost clar formulată: obligarea CES de a finaliza selecția dosarului său conform art. 6 alin. (1) și alin. (2) din H.G. nr. 616/2005, art. 126 din Legea nr. 304/2022, art. 3 alin. (2) și art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 616/2005.

Intimații-pârâți Consiliul Economic și Social și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând cauza în limitele motivelor de recurs invocate și în raport de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curtea reține următoarele:

Instanța de fond a respins acțiunea reclamantei A. ca nefondată, reținând, în esență, că adresa emisă de Confederația Națională a Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), prin care s-a solicitat "retragerea dosarului de candidatură", nu ar fi supusă controlului de legalitate, întrucât nu reprezintă un act administrativ, ci o manifestare de voință internă a confederației, emisă în cadrul activității sale specifice de drept privat, fără exercitarea unor prerogative de putere publică. Totodată, instanța a apreciat că, chiar dacă s-ar înlătura efectele acestei retrageri, reclamanta nu ar justifica o vătămare, întrucât funcția a fost ulterior ocupată de o altă persoană.

Înalta Curte constată că această apreciere este greșită, întrucât actul confederației, emis în cadrul unei proceduri reglementate prin norme de drept public și producând efecte juridice asupra drepturilor unei persoane, este susceptibil de control de legalitate în condițiile Legii nr. 554/2004.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 554/2004, sunt asimilate autorităților publice și persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, exercită prerogative de putere publică sau îndeplinesc un serviciu de interes public. În temeiul H.G. nr. 616/2005, confederațiile patronale reprezentative, între care și CNIPMMR, sunt învestite cu atribuția de a desemna candidați pentru funcția de asistent judiciar. Această competență se exercită în cadrul unei proceduri publice de selecție, reglementată prin norme de drept public, care produce efecte juridice directe asupra candidaților și asupra obligațiilor Consiliului Economic și Social (CES).

Prin urmare, actele emise de confederație în exercitarea acestei competențe, inclusiv adresa nr. x/13.12.2023, prin care s-a solicitat "retragerea dosarului" recurentei-reclamante, deja înregistrat și avizat favorabil la CES, produc efecte juridice directe asupra drepturilor persoanei vizate și asupra desfășurării procedurii publice de selecție, fiind prin urmare susceptibile de control de legalitate în fața instanței de contencios administrativ. A considera contrariul ar echivala cu sustragerea de la controlul judecătoresc a unei etape dintr-o procedură de selecție reglementată prin acte normative, contrar principiului legalității și al efectivității protecției jurisdicționale prevăzute de art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, precum și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În aceste condiții, instanța de fond a calificat greșit natura juridică a actului contestat, aplicând eronat dispozițiile de drept material privind competența instanței de contencios administrativ de a verifica legalitatea acestuia.

Recurenta-reclamantă a susținut în mod explicit că retragerea dosarului său a fost nelegală, arătând că nu există o dispoziție normativă care să permită retragerea dosarului unui candidat după transmiterea către CES, că actul este lipsit de motivare și că nu s-a modificat situația de fapt care a stat la baza acordului inițial. Aceste aspecte reprezintă critici de nelegalitate referitoare la actul emis de CNIPMMR, chiar dacă acesta nu a fost menționat expres ca obiect distinct de anulare. În consecință, instanța de fond avea obligația, potrivit art. 22 alin. (4) C. proc. civ., să califice corect cererea ca vizând, în mod implicit, anularea actului de retragere și obligarea CES de a soluționa dosarul în baza acordului inițial.

Analizând acțiunea în mod formal, fără a verifica temeinicia și legalitatea efectivă a adresei contestate, instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile de drept material, apreciind în mod eronat că un asemenea act nu poate fi supus controlului judecătoresc.

Din interpretarea art. 4-6 și art. 8 din H.G. nr. 616/2005 rezultă că, odată ce dosarul unui candidat este transmis și înregistrat la CES în baza unui acord valabil, Consiliul are obligația de a-l analiza potrivit procedurii prevăzute de lege. Retragerea dosarului după această etapă nu este prevăzută de niciun text normativ, iar adresa CNIPMMR nu conține o motivare care să justifice o astfel de măsură. Prin urmare, dacă se constată că actul de retragere a fost emis fără temei legal, CES nu putea refuza analizarea dosarului reclamantei. Retragerea dosarului și nu a acordului, a fost efectuată în afara cadrului legal, nefiind prevăzută de dispozițiile care reglementează procedura de selecție, și, prin urmare, nu putea produce efecte juridice asupra obligației instituției publice de a finaliza procedura începută.

Argumentul instanței de fond potrivit căruia recurenta-reclamantă nu ar fi justificat o vătămare, întrucât funcția a fost ulterior ocupată de altă persoană, este nefondat. Recurenta nu a solicitat numirea sa directă în funcție, ci doar recunoașterea dreptului de a-i fi analizat dosarul de candidatură, în temeiul acordului inițial al confederației. Excluderea sa nemotivată din procedură, prin simpla solicitare de "retragere a dosarului", înaintea verificării acestuia de către Consiliul Economic și Social, constituie o vătămare actuală și directă a interesului său legitim, în sensul art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004. Această vătămare nu este înlăturată prin faptul că ulterior a fost desemnat un alt candidat, întrucât dreptul de a participa la o procedură legală de selecție este distinct de rezultatul acesteia.

Rezultă că instanța de fond a calificat greșit natura juridică a actului contestat și a aplicat eronat normele de drept material, a interpretat formal conținutul cererii fără a valorifica criticile de nelegalitate referitoare la actul confederației și a apreciat greșit inexistența vătămării, deși reclamanta a fost împiedicată să participe la procedura de selecție.

Aceste erori impun casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, cu obligația de a analiza în mod concret: legalitatea adresei CNIPMMR nr. x/13.12.2023, inclusiv sub aspectul competenței, temeiului juridic și motivării; efectele acesteia asupra obligației CES de a soluționa dosarul în baza acordului inițial; existența unei vătămări efective cauzate prin omisiunea CES de a soluționa dosarul reclamantei și posibilitatea calificării acestei conduite drept refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004; precum și împrejurarea că retragerea a vizat "dosarul" candidatului și nu "acordul", în lipsa oricărei dispoziții legale care să permită o asemenea intervenție după transmiterea către CES.

Soluția asupra excepțiilor procesuale, corect reținută de instanța de fond privind calitatea procesuală activă a reclamantei, calitatea procesuală pasivă a pârâților și competența materială se va menține.

Instanța de fond a procedat corect atunci când a respins excepțiile invocate de pârâți, respectiv lipsa calității procesuale active a reclamantei și lipsa calității procesuale pasive a pârâților CES și CNIPMMR, precum și excepțiile privind necompetența materială a instanței și inadmisibilitatea acțiunii.

Calitatea procesuală activă a reclamantei este justificată de interesul său legitim de a participa la procedura de selecție pentru funcția de asistent judiciar. Potrivit art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim poate sesiza instanța de contencios administrativ pentru a solicita anularea actului administrativ sau repararea prejudiciului. În speță, reclamanta a fost afectată direct prin neanalizarea dosarului său și neparticiparea la procedura de selecție. Existența sau inexistența acordului ulterior al CNIPMMR nu diminuează interesul legitim al reclamantei de a participa efectiv la procedură.

Calitatea procesuală pasivă a pârâților este de asemenea justificată. CES, în calitate de organ competent pentru selecția candidaților, are atribuții autonome de apreciere în cadrul procedurii, iar CNIPMMR, în calitate de confederație patronală, are atribuții de desemnare a candidaților și acordare/retragere a acordului. Actele și conduita celor doi pârâți au avut efect direct asupra dreptului reclamantei de participare la procedură, ceea ce le conferă calitate procesuală pasivă. Excepțiile invocate pe motive de lipsă a calității procesuale nu pot fi reținute, deoarece actele contestate produc efecte juridice imediate asupra reclamantei, chiar dacă nu au fost îndreptate direct împotriva acesteia.

În privința excepțiilor privind necompetența materială a instanței și inadmisibilitatea acțiunii, acestea au fost soluționate corect de instanța de fond. Legea nr. 554/2004 conferă instanței de contencios administrativ competența de a soluționa litigii care decurg din acte administrative sau din nesoluționarea unei cereri într-un termen legal. Reclamanta a solicitat constatarea nelegalității actelor și faptelor administrative ale CES și CNIPMMR, precum și obligarea CES să analizeze dosarul de candidatură. Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze prezenta acțiune.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., recursul va fi admis, casată în parte sentința recurată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Va fi menținută soluția asupra excepțiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 64 din 21 mai 2024 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Menține soluția asupra excepțiilor.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 3 aprilie 2025.