ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 829/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 829/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 14 februarie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, la data de 20 iunie 2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social (CES), Biroul Executiv al CES și Plenul CES București și Ministerul Justiției, a solicitat suspendarea executării hotărârilor Plenului CES și ale Ordinului Ministrului Justiției până la pronunțarea instanței de fond, respectiv:
- Hotărârile Plenului Consiliului Economic și Social prin care s-au aprobat, în mod nelegal, cu încălcarea normelor imperative prevăzute de Legea nr. 304/2022, în ședințele din 03 mai 2023, 09 mai 2023, din 16 mai 2023, din 07 iunie 2023, din 13 iunie 2023 și, respectiv, din 20 iunie 2023, candidații pentru funcția de asistent judiciar, la toate tribunalele din țară însoțite de anexe cuprinzând tabele nominale cu persoanele propuse de Confederațiile Sindicale reprezentative la nivel național, Confederația Sindicală Națională "B.", Confederația Națională Sindicală "C.", Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - frăția", Confederațiile Patronale reprezentative la nivel național, Confederația Patronală Concordia, Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR) și Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (CONPIROM), în vederea numirii acestora în funcția de asistent judiciar prin Ordin al Ministrului Justiției pentru un mandat de 5 ani, cu începere din 01 iulie 2023;
- Ordinului Ministrului Justiției din 2023 de numire în funcția de asistent judiciar, începând cu data de 01 iulie 2023 a persoanelor propuse prin Hotărârile Plenului CES sus precizate, lovite de nulitate absolută.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 114 din 11 iulie 2023, Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social (CES), Biroul Executiv al CES și Plenul CES și Ministerul Justiției, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 114 din 11 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei oricărei alte instanțe de același grad, spre o nouă judecată.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
Intimatul-pârât Consiliul Economic și Social (CES), Biroul Executiv al CES și Plenul CES a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
Cererea de renunțare la judecata cauzei
La data de 06 februarie 2024, recurenta-reclamantă A. a depus la dosarul instanței de recurs o cerere de renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023, în temeiul dispozițiilor art. 406 C. proc. civ.
II. Soluția instanței de recurs
Potrivit art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.: "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă".
Dispozițiile art. 406 alin. (5) și alin. (6) din C. proc. civ. reglementează situația formulării cererii de renunțare la judecată în căile de atac:
"(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă."
Având în vedere că manifestarea de voință, în sensul renunțării la judecata cererii, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei-reclamante, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de renunțarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată.
Întrucât cererea de renunțare la judecată a fost formulată în calea de atac a recursului, Înalta Curte va face aplicarea art. 406 alin. (5) și alin. (6) din C. proc. civ. și va anula sentința civilă nr. 114 din 11 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată.
Anulează sentința civilă nr. 114 din 11 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.