ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.02.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1101/2022

HOTĂRÂRE
24.02.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1101/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 24 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social, Confederația Națională a Patronatului Român, Confederația Uniunea Patronatelor din România B., Ministerul Justiției și C., a solicitat instanței ca, prin hotărâre judecătorească: 1. să anuleze actul juridic civil respectiv procedura efectuată (procesul-verbal sau actul prin care s-a aprobat candidatura d-lui C. din data de 22 mai și actele subsecvente) în cadrul D. și MJ de investire a d-lui C. pe postul de Asistent Judiciar la Tribunalul Bacău, din partea patronatelor; 2. să suspende provizoriu, în regim de urgență, procedura de investire până la soluționarea definitivă a cauzei

Prin sentința civilă nr. 253 din 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins atât excepțiile lipsei calității procesuale active, lipsei calității procesuale pasive și lipsei de interes, invocate de pârâți, cât și acțiunea promovată de reclamanta A., astfel cum a fost precizată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond a soluționat cauza fără a-i respecta drepturile procedurale, respectiv la apărare, având în vedere că nu i s-au comunicat întâmpinările și actele depuse de părți in procedura regularizării, pentru a putea formula apărări și răspuns la întâmpinare, așa cum era obligatoriu potrivit C. proc. civ.. De asemenea, nefiindu-i comunicate întâmpinările și actele depuse de parți nu a avut posibilitatea nici să-și exprime punctul de vedere față de excepțiile invocate. A mandatat un avocat să verifice dacă întâmpinările și actele sunt in dosar, acesta confirmându-i telefonic că sunt in dosar, nefiindu-i comunicate.

Sentința dată nu cuprinde motivări față de toate capetele sale de cerere, mărginindu-se doar să analizeze parte din motive, cea mai importantă susținere, respectiv cea referitoare la faptul că reprezentantul Uniunii Patronatelor din România B., E. nu avea calitatea de propune/susține în D. candidatura d-lui C., deoarece, după data de 27.02.2017 nici acesta și nici F. nu mai reprezentau Confederația Națională a Patronatului Român, acesta fiind reprezentată în mod legal de d-G.. Motivarea instanței că afirmația referitoare la încheierea unui protocol nu ar fi cenzurabilă în contenciosul administrativ nu are niciun suport legal în condițiile în care instanța de contencios administrativ, în dosarul x/2017, a respins acțiunea d-lui F., in calitate de Președinte a CNPR, care a solicitat anularea hotărârilor și a deciziilor adoptate în ședința Conferinței Naționale a Patronatului Român - CNPR- din 27.02.2017 .

Practic în ședința respectivă au fost modificate organele de conducere, Președinte fiind ales G.. A depus la dosarul cauzei extras de pe Ecris, însa la acel moment decizia civilă din apel nu era motivată și nu era în posesia sa, motiv pentru care o anexează prezentului recurs, ca înscris nou ce nu s-a aflat in posesia sa.

Față de soluția din dosarul x/2017, prin care se confirmă (fiind putere de lucru judecat) că din 27.02.2017 F. nu mai era președinte CNPR și nu putea mandata pe E. în D.. De altfel, CNPR, prin G. a formulat întâmpinare in prezenta cauză și a solicitat ca acțiunea mea să fie admisă, arătând că E. nu avea mandat legal în D. pentru a susține candidatura d-lui C.. Cu privire la acest aspect instanța nu si-a spus punctul de vedere, practic nemotivând aspectele referitoare la nulitate procedurii având la bază sentința care conferă putere de lucru judecat.

Împrejurările referitoare la eventuale fapte penale vor fi analizate în penal fiind susținute, in cadrul acțiunii civile, numai pentru a se înțelege contextul în care s-au derulat evenimentele, recurenta-reclamantă fiind prezentă la D. cu dosar de candidatură, fiind susținută de Patronatele din Bacău, afiliate chiar la B. și susținută de CNPR prin președinte G. care a formulat întâmpinare și a solicitat admiterea acțiunii sale. Oricum situația organelor de conducere ale CNPR, este clar confirmată print-o hotărâre judecătorească, cu putere de lucru judecat astfel încât apreciază că se impune anularea procedurii de numire în funcția de asistent judiciar a d-lui C.. Cele referitoare la dl C. au avut la bază numai conduita D. care a retras de pe liste candidatura, după sesizarea sa, in condițiile in care ar fi îndeplinit criteriile legale.

Solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare, și in subsidiar reținerea cauzei și rejudecarea fondului în raport de motivele de nulitate arătate în cererea de chemare în judecată, așa cum a fost completată în sensul anulării procedurii de numire a d-lui C. în funcția de Asistent Judiciar la Tribunalul Bacău și reluarea procedurii de ocupare a postului de Asistent Judiciar în condiții legale.

Intimatul-pârât C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Intimatul-pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că din cuprinsul memoriului de recurs, nu rezultă care sunt care sunt normele de drept materiale pe care le-ar fi încălcat prima instanță.

Recurenta -reclamantă a depus la dosar, la data de 04.11.2021, o cerere de suspendare a cauzei până la soluționarea dosarului nr. x/2021, ce vizează apelul formulat împotriva soluției prin care au fost anulate cele două protocoale încheiate de CNPR și H., care au stat la baza avizelor și respectiv numirilor în funcția de asistenți judiciar.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că cererea de suspendare a judecății cauzei, formulată de recurenta-reclamantă, până la soluționarea dosarului nr. x/2021, în care, din evidențele Ecris, la data de 16.11.2021, prin Decizia nr. 1631, Curtea de Apel București a admis cererile de apel formulate, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției, respingând acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, și a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul H., ca neîntemeiată, nu este fondată.

Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora "Instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul altei judecăți", întrucât, având în vedere obiectul prezentei cauze, sentința recurată ce face obiectul recursului, obiectul dosarului nr. x/2021 și stadiul judecății acestuia, soluționarea prezentului recurs nu depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept ce face obiectul judecății în dosar nr. x/2021.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 5) și 8) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Pentru a răspunde criticilor formulate prin recurs, Înalta Curte are în vedere, rezumativ, contextul factual și cadrul legislativ care a condus la prezentul litigiu.

În cauză, mandatul de cinci ani pentru care reclamanta a fost numită în funcția de asistent judiciar la Tribunalul Bacău a încetat de drept, la data de 4 iulie 2018, prin împlinirea termenului de cinci ani prevăzut de art. 1 din H.G. nr. 616/2005, iar prin Hotărârea nr. 127/08.05.2018 a Plenului Consiliului Economic și Social a fost aprobată candidatura pârâtului C. pentru postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău. Ulterior, prin Ordinul nr. 286/C/13.07.2018 emis de Ministrul Justiției, pârâtul C. a fost numit pe o perioadă de 5 ani în funcția de asistent judiciar la Tribunalul Bacău.

Prin cererea formulată, reclamanta A. a solicitat anularea procedurii efectuate în cadrul D. și MJ de investire a d-lui C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, din partea patronatelor, și suspendarea provizorie, în regim de urgență, a procedurii de investire până la soluționarea definitivă a cauzei

Curtea de apel a respins acțiunea, reținând în esență că în cauză nu s-a probat niciun viciu de legalitate al procedurii de numire a pârâtului C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, atât Hotărârea D. nr. 127/2018, cât și Ordinul MJ nr. 286/2018, precum și operațiunile administrative care stau la baza acestora respectând prevederile legale incidente.

Soluția primei instanțe de respingere a acțiunii reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

2.1. Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 5) din C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", este nefondat.

Acest motiv de casare vizează neregularități de ordin procedural care sunt sancționate cu nulitatea. Potrivit art. 174 din C. proc. civ., nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public și este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat.

Prin motivele de recurs invocate în temeiul art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin necomunicarea întâmpinărilor și a actelor depuse la dosar, întrucât nu a avut posibilitatea să depună un punct de vedere cu privire la excepțiile invocate.

Susținerile recurentei-reclamante, având în vedere faptul că, potrivit art. 178 C. proc. civ., nulitatea relativă trebuie invocată, pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, la primul termen de judecată, iar pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond, sunt nefondate. Întâmpinările au fost depuse la dosarul Judecătoriei Sector 3 București, care și-a declinat competența materială către Curtea de Apel București, prin sentința nr. 9102/2.08.2018, ulterior cauza a fost înregistrată la această instanță, iar primul termen de judecată a fost la data de 7.11.2018, termen până la care reclamanta nu a invocat niciun fel de neregularități procedurale, prima cerere fiind depusă la dosar la data de 8.01.2019.

Mai mult, este nefondat acest motiv de recurs, câtă vreme din actele aflate la dosarul de fond rezultă că, la data 01.11.2018, apărătorul ales al reclamantei, respectiv doamna avocat I., a depus la dosar delegație, cerere de studiu și de eliberare a unor copii de pe înscrisurile aflate la dosar. Apărătorul ales a luat cunoștință, astfel, de întâmpinările depuse la dosar, astfel că nu se poate susține că reclamanta nu a avut posibilitatea să formuleze răspuns cu privire la excepțiile invocate prin întâmpinări și la apărările invocate.

De asemenea, sunt nefondate susținerile recurentei-reclamante potrivit cărora instanța de fond nu a analizat toate capetele de cerere din acțiune, întrucât nu a analizat susținerea referitoare la faptul că reprezentantul Patronatelor din România B., E., nu avea calitatea de a propune/susține în D. candidatura d-lui C. în vederea numirii ca asistent judiciar. Faptul că instanța nu a analizat toate susținerile invocate de reclamantă, că acestea nu au fost considerate pertinente, nu conduce la concluzia că instanța nu a făcut o analiză proprie a susținerilor reclamantei și a probelor administrate, în condițiile în care considerentele prezentate reflectă raționamentul juridic care a determinat convingerea judecătorului pentru soluția pronunțată și permit analiza legalității hotărârii pronunțate.

2.2. Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) din C. proc. civ., este, de asemenea, nefondat.

Prin Hotărârea nr. 127/08.05.2018 a Plenului Consiliului Economic și Social a fost aprobată candidatura pârâtului C. pentru postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, iar prin Ordinul nr. 286/C/13.07.2018 emis de Ministrul Justiției, pârâtul C. a fost numit pe o perioadă de 5 ani în funcția de asistent judiciar la Tribunalul Bacău.

Mandatul de cinci ani pentru care reclamanta a fost numită în funcția de asistent judiciar la Tribunalul Bacău încetase de drept, la data de 4 iulie 2018, prin împlinirea termenului de cinci ani prevăzut de art. 1 din H.G. nr. 616/2005, iar ca urmare a Notei privind propunerea confederației patronale CNPR pentru ocuparea unui post de asistent judiciar la Tribunalul Bacău și a recomandării din data de 16.04.2018, la data de 26.04.2018 a fost depus la Consiliul Economic și Social, de către Confederația Naționala a Patronatului Roman, dosarul privind candidatura pârâtului C. în vederea ocupării unui post de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, nominalizarea fiind efectuată în baza protocolului privind redistribuirea locurilor Uniunii Naționale a Patronatului Roman către Confederația Naționala a Patronatului Roman.

Din analiza sentinței atacate se constată că prima instanță a reținut îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) din H.G..616/2005, având în vedere că pârâtul C. are reședința stabilită în Municipiul Bacău încă din data de 16.04.2018, anterior înaintării propunerii de numire la D., și are o vechime în funcția de consilier juridic de peste 20 de ani, iar pe de altă parte că, începând din anul 2008, acesta a preluat ca sarcini suplimentare atribuțiile specifice compartimentului de resurse umane. De asemenea, a reținut că în cauză nu s-a probat nici un viciu de legalitate al procedurii de numire a pârâtului C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, atât Hotărârea D. nr. 127/2018, cât și Ordinul MJ nr. 286/2018, precum și operațiunile administrative care stau la baza acestora, respectând prevederile legale incidente.

Înalta Curte constată, din analiza considerentelor sentinței atacate, că în mod corect instanța de fond, având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) și (2) și art. 8 alin. (1) Legea nr. 554/2004, privind vătămarea reclamantului, pentru formularea acțiunii în contencios administrativ, într-un drept al său ori într-un interes legitim, a reținut faptul că reclamanta solicită anularea actelor și operațiunilor administrative emise în cadrul procedurii de numire a pârâtului C. în funcția de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, contestă legalitatea protocolului prin care s-au redistribuit locurile UNPR către CNPR, însă nu a fost propusă de nici o confederație patronală reprezentativă la nivel național, în vederea candidaturii pentru postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău, dosarul acesteia nefiind depus la Consiliul Economic și Social de nici o confederație patronală reprezentată în D., astfel că nu a rezultat existența vreunei vătămări cauzate acesteia de numirea pârâtului C. pe postul de asistent judiciar la Tribunalul Bacău.

Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanța de fond realizând o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge atât cererea de suspendare a judecății formulată de recurenta-reclamantă, cât și recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 253 din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea de suspendare a judecății formulată de recurenta-reclamantă.

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 253 din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-01-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 364/2023
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2022-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 369/2022
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bu
ÎCCJ 2022-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1373/2022
Ședința publică din data de 9 martie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bucu
ÎCCJ 2022-01-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 251/2022
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de A
ÎCCJ 2022-11-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5041/2022
Ședința publică din data de 1 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a conten
Sursă