ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1318/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1318/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 3 martie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 15.05.2018 reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social, Ministerul Justiției, B. a solicitat să se dispună:
- suspendarea de către pârâții Consiliul Economic și Social și Ministerul Justiției a procedurii de numire pe postul de asistent judiciar din partea patronatelor pe care îl ocupă la Tribunalul lași și care va deveni vacant la data de 01.07.2018,
- suspendarea executării de către pârâtul Consiliul Economic și Social a protocolului/actului prin care postul de asistent judiciar la Tribunalul lași din partea C.N.P.R. ocupat de reclamantă în perioada iunie 2000 - iunie 2018 a fost "cedat" la o altă organizație patronală,
- suspendarea executării actului prin care s-a dispus respingerea cererii sale de reinvestire pe un post de asistent judiciar la Tribunalul lași, dosarul său fiind depus de C.N.P.R. la C.E.S. cu nr. 1958/03.05.2018.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în perioada 30 iunie 2000 - 30 iunie 2018 a exercitat 4 mandate consecutive de asistent judiciar la Tribunalul lași, din partea patronatelor, postul de asistent judiciar ocupat fiind alocat de CES la organizația patronală C.N.P.R.
În vederea reinvestirii pe postul de asistent judiciar s-a adresat din nou C.N.P.R., organizație care i-a primit dosarul cu toate actele prevăzute de H.G. nr. 616/2005 și l-a depus la Consiliul Economic și Social sub nr. x/03.05.2018.
Hotărârea primei instanțe.
Prin sentința civilă nr. 4270 din data de 17.10.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Justiției pe capetele 2 și 3 de cerere și a respins capetele 2 și 3 de cerere formulate împotriva pârâtului Ministerul Justiției ca introduse împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
A respins, ca inadmisibile, capetele 1 și 2 de cerere.
A respins, în rest, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Economic și Social, Ministerul Justiției, B..
Cererea de recurs.
Împotriva sentinței civile nr. 4270 din data de 17.10.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A..
Apărările formulate în cauză.
Intimatul-pârât Consiliul Economic și Social a depus întâmpinare prin care solicită în principal anularea recursului, întrucât motivele invocate nu pot fi încadrate în vreunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Prin cea de-a doua întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, și în subsidiar ca nefondat.
Procedura de soluționare a recursului
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 05 martie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 03 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.
Soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., termenul în care a fost redactat recursul, Înalta Curte constată că recursul este tardiv, pentru considerentele ce urmează a fi arătate.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc."
În raport de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ. stipulează în mod expres că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) -e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Potrivit art. 487 alin. (1) din Noul C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Dispozițiile art. 470 alin. (5) din același act normativ statuează în mod expres faptul că în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
La calculul termenelor se au în vedere dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din Noul C. proc. civ., potrivit cărora atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.
Potrivit art. 185 alin. (1) teza finală C. proc. civ., actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Termenele pentru exercițiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil și efectiv, ci stimularea activității procesuale a părților prin sancțiunea instituită pentru nerespectarea lor.
În raport de aceste dispoziții rezultă că, pentru înregistrarea declarației de recurs, partea recurentă avea obligația de a respecta termenul de 15 de la comunicarea hotărârii.
Având în vedere faptul că sentința instanței de fond a fost comunicată la data de 30.10.2019, iar motivele de recurs au fost depuse la data de 05.12.2019, rezultă fără putință de tăgadă că ultima zi în care recurentul-pârât avea posibilitatea să înregistreze declarația de recurs a fost data de 15.11.2019.
Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, nu are relevanță faptul că declarația de recurs a fost depusă la data de 02.04.2019, atât timp cât prin această declarație nu au fost dezvoltate critici concrete împotriva soluției primei instanțe, iar motivele expuse în memoriu separat nu au fost depuse cu respectarea termenului de 15 zile care a început să curgă de la data comunicării hotărârii (30.10.2019).
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) coroborate cu art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din C. proc. civ. C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 4170 din 17 octombrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 martie 2021.