ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2491/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 21 mai 2018 sub nr. de dosar x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Confederația Națională a Patronatului Român, Confederația Patronală din Industria României-B. și Consiliul Economic și Social, a solicitat instanței constatarea nulității protocoalelor dintre C.N.P.R. și B. încheiate cu privire la postul de asistent judiciar de la Tribunalul lași, respectiv protocolul din data de 09.01.2018 (prin care postul de asistent judiciar de la Tribunalul Iași din partea C.N.P.R. ocupat de dumneaei în perioada iunie 2000 - iunie 2018 a fost "cedat" la B.) și protocolul din data de 8 mai 2018 - poz. 12 tabel - Tribunalul lași, înregistrat de CES cu nr. x mai 2018, prin care același post de asistent judiciar de la Tribunalul lași a fost "repartizat" de la CNPR ("organizație rămasă fără reprezentativitate") la organizația B.. Reclamanta a precizat că protocoalele mai sus menționate i-au fost comunicate de instanța de judecată în dosarul Judecătoriei Sectorului 3 București cu nr. x/2018 Civil - ordonanță președințială. În drept, reclamanta s-a întemeiat pe prevederile art. 1225 și 1236 C. civ. Prin sentința civilă nr. 13495/05.12.2018, Judecătoria Sectorului 3 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Prin sentința civilă nr. 349/25.02.2019 Tribunalul București, secția a IV-a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Prin sentința civilă nr. 114/12.04.2019 Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a IV-a civilă și a constatat ivit conflictul negativ de competență. Prin decizia nr. 3728 din 27 iunie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a IV-a civilă a Tribunalului București. Tribunalul a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Hotărârea pronunțată la fond Prin sentința civilă nr. 2026 din 16 decembrie 2020, în dosarul cu nr. x/2018, Tribunalului București, secția a IV-a civilă a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată din oficiu, ca nefondată. A respins ca nefondate, excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtele B. și Ministerul Justiției. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei CES invocată de aceasta prin întâmpinare și a respins cererea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Confederația Națională a Patronatului Român CNPR, Confederația Patronală din Industria României B., Consiliul Economic și Social. A constatat nulitatea absolută a protocoalelor dintre C.N.P.R. și B. din data de. 09.01.2018 și din data de 8 mai 2018. Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâta Confederația Patronală din Industrie, Agricultură Construcții și Servicii din România - B. și pârâtul Ministerul Justiției, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă la data de 23.02.2021, sub numărul x/2021.

Decizia pronunțată de instanța de apel Prin decizia civilă nr. 1631/A din 16 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis cererile de apel formulate de apelanta-pârâtă Confederația Patronală din Industrie, Agricultură Construcții și Servicii din România - B. și de apelantul-pârât Ministerul Justiției, împotriva sentinței civile nr. 2026/16.12.2020, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. și intimații-pârâți Consiliul Economic și Social și Confederația Națională a Patronatului Român CNPR, în cauza având ca obiect "anulare act". A schimbat în parte sentința apelată în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției și în consecință, a respins acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins acțiunea în contradictoriu cu pârâta B. ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 1631/A din 16 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs reclamanta A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că în opinia raportorului, decizia atacată în prezenta cauză este supusă recursului. Totodată, s-a reținut că în opinia raportorului, se pune problema nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Completul de filtru C9, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părți, pentru ca acestea să depună punct de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 5 octombrie 2023. Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România - CONPIR și Consiliul Economic și Social au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului. Prin rezoluția din 8 noiembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la 13 decembrie 2022, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în raport de excepția nulității recursului reținută prin raportul întocmit în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) din același articol. În speță, cererea de recurs conține o simplă declarare a căii de atac împotriva deciziei nr. 1631A din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, fără a indica vreun motiv pentru care hotărârea recurată ar fi nelegală, recurenta menționând doar că urmează să depună la dosar motivele recursului ulterior comunicării deciziei recurate. Din actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că hotărârea recurată sus-menționată a fost comunicată reclamantei A. la data de 20 decembrie 2021, potrivit dovezii de comunicare de la fila x verso dosar curte de apel. Comunicarea s-a realizat la adresa furnizată de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată aflate la dosarul Judecătoriei Sectorului 3 București, și anume Iași, str. x, jud. Iași. Recurenta a formulat declarația de recurs la data de 20 ianuarie 2022, potrivit dovezii de la dosar recurs, în ultima zi a termenului de recurs. Astfel, înlăuntrul termenului respectiv nu s-a depus decât o declarație de recurs, nu și dezvoltarea motivelor de recurs. Mai mult, reclamanta nu a depus expunerea și dezvoltarea motivelor de recurs nici ulterior împlinirii termenului de recurs și nici după ce instanța de recurs i-a trimis o copie a deciziei civile recurate . Întrucât în cuprinsul cererii de recurs nu s-a indicat niciun motiv de fapt sau de drept în susținerea căii de atac, iar în cererea din 24.06.2022, recurenta doar a solicitat examinarea legalității hotărârii recurate, precizând că motivele de contestare le va prezenta, fără însă a le prezenta ulterior instanței de recurs, Înalta Curte constată că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de motivare a recursului, astfel încât este incidentă sancțiunea nulității instituite de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., nefiind incidentă ipoteza art. 489 alin. (3) din C. proc. civ. privind invocarea din oficiu a unor eventuale motive de casare de ordine publică.