ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1902/2025

Ședința publică din data de 2 aprilie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la 21.10.2024 reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚILOR RURALE și CENTRUL REGIONAL PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE 2 SUD - EST indisponibilizarea sumei de 118.382.519 RON din bugetul schemei de finanțare pentru Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare B. aferent perioadei 2023-2026 până la soluționarea definitivă a cererii în anularea actelor administrative care au acordat statutul de neeligibil pentru proiectul reclamantei "Înființare hală producție panificație și dotare cu echipamente specifice".

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 332 din 22 noiembrie 2024, a respins excepțiile lipsei capacității civile procesuale a Centrului pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 2 Sud Est Constanța și a inadmisibilității acțiunii, a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele CENTRUL REGIONAL PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE 2 SUD-EST CONSTANȚA și AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, a dispus indisponibilizarea sumei de 118.382.519 RON din bugetul schemei de finanțare pentru Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare B. aferent perioadei 2023-2026 până la soluționarea definitivă a dosarului x/2024

Împotriva hotărârii instanței de fond Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare arată că, raportat la soluția dispusă de instanța de fond, sentința recurată este pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material (potrivit art. 488 pct. 8 Noul C. proc. civ.), respectiv a dispozițiilor art. 997 C. proc. civ. în ceea ce privește păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere și pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara în prezenta cauză, precum și a dispozițiilor Ghidului de finanțare, aprobat prin Ordinul MADR cu nr. 417/2023.

Referitor la respingerea excepțiilor invocate, învederează următoarele aspecte:

AFIR, este instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care funcționează în baza prevederilor O.U.G. nr. 41/2011 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăti pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și are în structură 8 Centre regionale pentru finanțarea investițiilor rurale, fără personalitate juridică, care își au sediul în fiecare dintre regiunile de dezvoltare constituite în temeiul Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare.

La nivelul fiecărui județ funcționează un Oficiu județean de plăti pentru finanțarea investițiilor rurale, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea centrului regional pentru finanțarea investițiilor rurale, condus de un director adjunct.

În cauza de față poate deține calitate procesuală pasivă doar Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, si doar Directorul General al AFIR reprezintă și angajează agenția în relațiile cu persoanele juridice si fizice.

Prin urmare, pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu Centrul Regional este imposibil de pus în executare dat fiind faptul că, acesta nu poate angaja instituția în raporturile juridice cu persoane fizice sau juridice.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, consideră că instanța de fond în mod greșit a respins excepția, ignorând faptul că reclamanta a urmat o procedură administrativă prevăzută de Ghidul Solicitantului, a primit acte administrative pe care le-a contestat, iar suspendarea efectelor actelor administrative este supusă normelor legale speciale.

Pe calea prezentei ordonanțe președințiale, practic reclamanta a urmărit suspendarea efector actelor administrative prin care a fost notificată de rezultatul evaluării, fiind astfel în posesia scrisorii de respingere a cererii de acord pentru finanțare și Deciziei de soluționare a contestației depusă.

Ca atare prin Legea nr. 554/2004 s-a stabilit o procedură specială pentru suspendarea executării actelor administrative, aceste dispoziții având caracterul unor norme speciale, care se aplică în favoarea normelor generale care reglementează instituția măsurilor vremelnice reglementată prin art. 997 C. proc. civ.., astfel că din această perspectivă, apreciază că instanța fondului, eronat, a respins excepția inadmisibilității cererii de Ordonanță Președințială.

II. Pe fondul cererii de ordonanță președințială, sentința recurată este pronunțată cu încălcarea si aplicarea greșită a normelor de drept material (potrivit art. 488 pct. 8 Noul C. proc. civ.), respectiv a dispozițiilor art. 997 C. proc. civ. în ceea ce privește păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere și pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara în prezenta cauza:

Potrivit Ghidului de finanțare, aprobat prin Ordinul MADR cu nr. 417/2023, AFIR poate emite acorduri pentru finanțare în baza acestei Scheme ce! târziu până la data de 31 decembrie 2026, cu respectarea legislației europene în domeniul ajutorului de stat în vigoare la momentul emiterii acordurilor de finanțare și a hărții regionale autorizate de Comisia Europeană, în limita bugetului anual alocat schemei.

În situația în care există buget disponibil ca urmare a emiterii unor scrisori de respingere sau bugetul alocat sesiunii se suplimentează, analiza continuă, în ordinea punctajului obținut, cu cererile de acord pentru finanțare care nu s-au încadrat inițial în bugetul alocat sesiunii.

În cazul în care bugetul alocat sesiunii este epuizat, analiza cererilor de acord pentru finanțare continuă, în ordinea punctajului obținut, în limita bugetului total alocat schemei, până Ia epuizarea acestuia.

Epuizarea bugetului sesiunii se produce în momentul în care suma rămasă disponibilă din bugetul alocat sesiunii, după emiterea ultimului acord pentru finanțare, nu acoperă ajutorul de stat solicitat de următoarea întreprindere care nu s-a încadrat inițial în bugetul alocat sesiunii.

Solicitantul a încadrat eronat investiția în cadrul cererii de finanțare și planul de afaceri, întrucât din analiza fluxului tehnologic și a investițiilor propuse prin proiect, rezultă că produsul finit este un produs congelat și nu unul proaspăt, având în vedere faptul că fluxul tehnologic prevede congelarea produselor finite, rezultând: Pâine rotundă - proaspătă și congelată, Pâine franzelă - proaspătă și congelată, Pâine toast/tavă.

Obținerea sprijinului financiar nerambursabil impune îndeplinirea unor condiții stabilite de actele normative speciale, condiții care sunt obligatoriu de cunoscut și respectat de către beneficiari.

Reclamantei îi revine în exclusivitate obligația de a respecta toate criteriile de eligibilitate și selecție, de a se asigura ca toate documentele utilizate în cadrul implementării proiectului sunt autentice, legale și complete în concordanță cu condițiile de accesare a finanțării nerambursabile astfel cum acestea sunt prevăzute în Ghidul Solicitantului, și legislația națională, fiind în interesul său de a realiza un proiect eligibil.

Trebuie ținut cont de faptul că A.F.I.R. are responsabilitatea selectării acelor proiecte viabile, în măsură să asigure realizarea obiectivelor generale și strategice, pornindu-se de la criteriul competitivității, în sensul asigurării finanțării acelor proiecte viabile, bine întocmite, reflectate în fapt printr-un punctaj cât mai mare.

Astfel, neîncheierea acordului de finanțare este doar consecința activității proprii a solicitantului, nefiind depusă toată diligenta necesară obținerii finanțării proiectului, astfel că nu poate fi vorba de vreo culpă a recurentei, AFIR acționând doar în limitele impuse de legislația în vigoare, îndeplinind și aplicând toate prevederile legale incidente.

În mod evident, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă nu îndeplinește niciuna din condițiile de admisibilitate menționate mai sus, acțiunea dedusă judecății fiind o veritabilă acțiune în obligația de a face, care nu poate face obiectul procedurii speciale reglementată de art. 996 C. proc. civ., procedură care presupune măsuri vremelnice, urgență și neprejudicierea fondului.

În consecință, în vedere obținerii unei finanțări nerambursabile, trebuie îndeplinite în anumite termene o serie de condiții, care cad strict în sarcina solicitantului, iar conformitatea unui proiect nu naște în mod direct obligația încheierii acordului de finanțare 51 acordarea sumei pretinse, acesta intrând în etapa următoare de verificare a documentelor depuse. Astfel, pentru a fi eligibil un proiect trebuie să îndeplinească toate criteriile de eligibilitate.

În concluzie, având în vedere considerentele expuse și normele legale invocate, solicită admiterea prezentul recurs astfel cum a fost formulat, și respingerea cererii de ordonanță președințială formulată de intimata-reclamantă ca fiind neîntemeiată.

Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce privește motivul de recurs circumstanțiat dispozițiilor de la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., determinat de pretinsa nemotivare a hotărârii în ceea ce privește chestiunea inadmisibilității cererii, respectiv a neindicării actelor normative în legătură cu examinarea ce ar fi de realizat în dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Galați, este nefondat.

Motivarea hotărârii este una determinată de specificul cererii deduse judecății și nu prejudiciază judecata fondului cererii.

Astfel, ceea ce interesează este dacă raționamentul pentru care cererea dedusă judecății a fost admisă a fost expus în cuprinsul considerentelor sentinței, așa încât să se poată explica soluția la care s-a ajuns.

Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte observă că această condiție este satisfăcută, motivarea sentinței întrunind exigențele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

De asemenea, Înalta Curte mai observă că sunt explicate într-o manieră convingătoare și suficientă motivele pentru care a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii.

Astfel, în considerentele sentinței se reține că solicitarea petentei, care "nu are ca obiect suspendarea unui act administrativ ci dispunerea unor măsuri provizorii, cum ar fi impunerea unei obligații vremelnice în sarcina unei părți, până la dezlegarea fondului cauzei", este admisibilă în principiu pe cale de ordonanță președințială. Aspectul este detaliat în continuare, cu trimitere concretă la cererea dedusă judecății. De asemenea, sunt indicate argumentele pentru care, pe fondul cauzei, solicitarea a fost admisă. Este individualizată fiecare dintre condițiile impuse de dispozițiile de la art. 997 C. proc. civ., cu trimitere la ceea ce s-a considerat a fi dovedit în cauză.

Critica recurentei în legătură cu această chestiune este fără legătură cu conținutul concret al hotărârii.

În ceea ce privește motivul de recurs circumstanțiat dispozițiilor de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Critica adusă soluției cu privire la excepția lipsei capacității civile procesuale a recurentului-pârât Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 2 Sud - Est, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiată. Așa cum în mod corect a stabilit și instanța de fond, cererea de indisponibilizare pe cale de ordonanță președințială formulată în cauză este urmarea și în strânsă legătură cu actul administrativ denumit "Scrisoare de respingere a cererii de acord pentru finanțare."

În contenciosul administrativ nu prezintă relevanță personalitatea juridică, ci capacitatea administrativă a autorității publice de a acționa în regim de putere publică, pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

Recurentul-pârât Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 2 Sud - Est este emitentul acestui act administrativ, așa încât instituția în cauză are deplină capacitate procesuală pentru a sta în proces în calitate de pârât iar soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză trebuie să fie opozabilă acestei instituții

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, Înalta Curte apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că este neîntemeiată.

Conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, este admisibilă de principiu cererea de ordonanță președințială formulată în fața instanței de contencios administrativ atunci când aceasta nu are ca obiect suspendarea unui act administrativ ci dispunerea unor măsuri provizorii, cum ar fi impunerea unei obligații vremelnice în sarcina unei părți până la dezlegarea fondului cauzei.

Înalta Curte reține că instanța de fond în mod temeinic și legal a constatat că aceasta este situația și în cauza de față, reclamanta solicitând indisponibilizarea unei sume de bani de care ar putea eventual beneficia în situația în care ar obține anularea pe cale judecătorească a Scrisorii prin care a fost respinsă cererea sa de finanțare prin programul B..

Instanța de fond, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, a putut să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.

Din examinarea cererii formulate, conținutului actului administrativ denumit "Scrisoare de respingere a cererii de acord pentru finanțare", a aspectelor evidențiate în cuprinsul plângerii prealabile formulate de către reclamantă împotriva acestui act administrativ cu privire la neeligibilitatea proiectului prin prisma interpretării codurilor CAEN, fără însă a prejudeca fondul cauzei, instanța de fond a apreciat în mod corect că aparența dreptului este în favoarea reclamantei.

De asemenea, a apreciat susținerea reclamantei cu privire la premisele pierderii unui drept până la soluționarea contestației formulate împotriva actului administrativ, fiind plauzibilă ipoteza epuizării fondurilor la momentul unei eventuale anulări a Scrisorii de respingere a cererii de finanțare.

Înalta Curte apreciază, în acord cu instanța de fond, că instanța nu se substituie organului administrativ, având în vedere că măsura ce a fost solicitată nu se referă la obligarea instituțiilor pârâte la încheierea acordului de finanțare și nici de alocare către reclamantă a unei sume de bani.

Un argument în plus, în sensul celor prezentate îl reprezintă faptul că, la data redactării prezentei, soluția dată în cererea care face obiectul dosarului nr. x/2024 este în sensul anulării celor două acte administrative, aspect în măsură să contribuie la configurarea aparenței de drept în favoarea reclamantei.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 332 din 22 noiembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.