ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1837/2025

Ședința publică din data de 1 aprilie 2025

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

A respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A. S.R.L..

A admis plângerea formulată de petenta B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatele Compania de Apă Oradea S.A. și P.S.G. One S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2137/C6/2182, 2184 din 30.07.2024 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pe care a modificat-o în parte în sensul că:

A respins contestația formulată de contestatoarea C. S.R.L. în ceea ce privește evaluarea propunerii financiare a ofertei B. S.R.L..

A înlăturat dispoziția privind reevaluarea propunerii financiare a B. S.R.L..

A obligat petenta A. S.R.L. să plătească în favoarea intimatei C. S.R.L. suma de 3320 RON cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată în plângere.

Împotriva deciziei antemenționate, revizuentele A. S.R.L. și P.S.G. One S.R.L au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Examinând cererea de revizuire, în raport de excepția de tardivitate, invocată de instanță din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În cauză, revizuentul A. S.R.L. invocă pretinsa contrarietate între decizia civilă nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2024 și decizia civilă nr. 221/CA/2024-R a Curții de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2024.

Reiese că ultima hotărâre rămasă definitivă este decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri formulată de revizuent a fost înregistrată la instanță la data de 21.10.2024 (conform datei menționate pe ștampila Oficiului poștal - dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal).

Calcul termenelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) C. proc. civ. - când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. De asemenea, alin. (2) al aceluiași text de lege dispune: când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Decizia civilă nr. 403/CA/2024 a fost pronunțată la 11 septembrie 2024 de către Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel încât termenul de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-ar fi împlinit la data de 14 octombrie 2024.

În conformitate cu raționamentul anterior prezentat, termenul de declarare a căii extraordinare de atac s-a împlinit la data de 14 octombrie 2024, ceea ce face ca formularea la data de 21.10.2024 a cererii de revizuire, să fie realizată cu încălcarea termenului legal stipulat în acest sens.

Având în vedere cele constatate, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. S.R.L..

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii de revizuire declarată de P.S.G. One S.R.L, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată caracterul întemeiat al acesteia.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă ce vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce privește categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătorești prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, obiectul revizuirii constituindu-l hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și doar cu titlu de excepție și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din C. proc. civ. pot face obiect al revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

Așadar, fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute expres de lege.

În speță, cererea de revizuire formulată de revizuenta P.S.G. One S.R.L vizează decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Așa cum rezultă din cererea de revizuire, au fost invocată de către revizuentă, ca temei de drept în susținerea revizuirii hotărârii instanței de recurs, dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: pct. 8 - există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Or, după cum reiese din examinarea deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024, ce formează obiectul revizuirii de față, o astfel de omisiune a instanței de recurs nu poate fi reținută.

Textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu dă posibilitatea ca în cadrul cererii de revizuire să se poată analiza dacă soluționarea autorității de lucru judecat a fost corectă, întrucât condiția impusă de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are în vedere tocmai caracterul forței obligatorii a unei hotărâri judecătorești, iar pe calea extraordinară a revizuirii poate fi schimbată o hotărâre judecătorească irevocabilă numai în condițiile și cazurile expres prevăzute de lege, pentru că altfel s-ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Din această perspectivă, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se reține că securitatea juridică presupune că nicio parte în proces nu este îndreptățită să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive doar în scopul de a obține o reexaminare a cauzei. Competența instanțelor sesizate cu o cerere de revizuire trebuie exercitată doar pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, nu pentru a efectua o nouă examinare a cauzei, revizuirea neputând fi tratată ca un recurs deghizat.

Astfel, revizuirea întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are ca scop înlăturarea din ordinea juridică a unei hotărâri pronunțate cu încălcarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, atunci când cele două sunt potrivnice, dar admisibilitatea unei asemenea cereri este condiționată de împrejurarea ca judecătorul cauzei ce a pronunțat cea de-a doua hotărâre să nu fi cunoscut existența primei hotărâri ori să fi omis a se pronunța asupra autorității de lucru judecat ce a fost invocată în cel de-al doilea dosar, condiție care nu este îndeplinită în cauză.

În al doilea rând, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile potrivnice să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat, revizuirea neputând fi admisă atunci când, între decizia atacată și celelalte hotărâri invocate nu există contrarietate, în sensul instituției autorității de lucru judecat, întrucât acestea nu conțin elementele caracteristice pentru existența efectului pozitiv sau negativ al lucrului judecat.

Prin hotărâri definitive potrivnice se înțeleg acelea care s-au pronunțat în dosare separate, prin hotărârea din cel de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea lucrului judecat rezultat din hotărârea pronunțată în primul dosar.

Prin "una și aceeași pricină" se înțelege întrunirea condițiilor triplei identități, de obiect, de cauză și de părți, cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluționarea celei de-a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.

De asemenea, art. 431 alin. (2) din C. proc. civ. reglementează manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat, ce presupune că o soluție dată unei chestiuni ce privește raporturile dintre părți nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre acesta. Astfel, legătura dintre litigii trebuie să fie una concretă și trebuie să se circumscrie parametrilor efectivi ai cauzei în care efectul pozitiv este invocat, care impune ca aspectul dezlegat să vizeze raporturile dintre părți, iar nu raporturi ale uneia dintre părți cu terțe persoane, ori raporturi dintre terțe persoane, ce nu au calitate în cauză.

Deși efectul pozitiv al autorității de lucru judecat nu presupune o triplă identitate de părți, obiect și cauză, acesta nu poate fi opus de partea revizuentă într-un litigiu ulterior, privind un alt act administrativ, în lipsa unor elemente de legătură între cele două cauze, la nivel subiectiv sau obiectiv, astfel cum prevede art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Aplicând aceste repere teoretice litigiului pendinte, Înalta Curte constată că, în cauză, nu este îndeplinită condiția existenței unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, din perspectiva efectului negativ sau pozitiv al acestei autorități, hotărârea pe care revizuenta o circumscrie cazului de revizuire reglementat de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., vizând raporturi procesuale cu obiecte diferite, care nu îndeplinesc condițiile expuse în paragrafele anterioare.

Relevant în aprecierea stării de contradicție, privită prin prisma efectului pozitiv de lucru judecat (evocat de revizuentă) este împrejurarea dezlegării, cu putere de lucru judecat, a unor aspecte tranșate prin prima hotărâre în privința raporturilor dintre părțile celei de-a doua judecăți, spre a fi împiedicată reluarea în dezbatere sau statuarea în sens contrar asupra unei chestiuni litigioase deja tranșate jurisdicțional între acestea, dacă o astfel de chestiune are legătură cu procesul ulterior.

În cauză, prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a pretins că decizia civilă nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024 a încălcat, în principal, autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 221/CA/2024-R a Curții de Apel Oradea în dosarul nr. x/2024.

Prin decizia nr. 221/CA/2024-R pronunțată în dosarul x/2024, Curtea de Apel Oradea a admis contestațiile formulate de contestatoarele S.C. C. S.R.L. și S.C. B. S.R.L., a dispus anularea Raportului procedurii nr. x/08.02.2024 și a actelor subsecvente și a obligat autoritatea contractantă să reia procesul de evaluare tehnică și financiară a tuturor ofertelor depuse în cadrul procedurii, ținând cont de considerentele deciziei pronunțate; a respins cererile de intervenție formulate de intervenientele A. S.R.L. și B. S.R.L.; a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare formulată de petenta C. S.R.L..

Prin decizia nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunțată în dosarul x/2024, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A. S.R.L.; a admis plângerea formulată de petenta B. S.R.L., în contradictoriu cu intimatele Compania de Apă Oradea S.A. și P.S.G. One S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2137/C6/2182, 2184 din 30.07.2024 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pe care a modificat-o în parte în sensul că: a respins contestația formulată de contestatoarea C. S.R.L. în ceea ce privește evaluarea propunerii financiare a ofertei B. S.R.L..

A înlăturat dispoziția privind reevaluarea propunerii financiare a B. S.R.L..

A obligat petenta A. S.R.L. să plătească în favoarea intimatei C. S.R.L. suma de 3320 RON cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată în plângere.

Înalta Curte constată că revizuenții nu au indicat o atare hotărâre potrivnică deciziei atacate, în care să se fi pronunțat o soluție contrară, iar argumentele expuse sunt străine de temeiul de drept invocat, neputând fi circumscrise acestuia.

Înalta Curte constată că cele două dosare au părți și cauze diferite, astfel că hotărârile pretins potrivnice nu întrunesc identitatea pe care o impun dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

În realitate, prin invocarea acestor motive de revizuire, partea tinde la o reanalizare a litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2024, precum și a altor litigii purtate între aceleași părți, la o cenzurare a interpretării și aplicării legii de către instanțele de judecată, precum și a modului de apreciere a probelor în toate fazele procesului, ceea ce nu este permis a se realiza pe calea revizuirii.

Așa cum s-a arătat, pe calea revizuirii - cale extraordinară de atac de retractare - se verifică îndeplinirea condițiilor expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ., fără a se putea proceda la o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea probatoriului administrat și reanalizarea modului de aplicare a dispozițiilor legale incidente cauzei, întrucât, în cadrul acestei căi de atac nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.

Condițiile impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au în vedere tocmai caracterul forței obligatorii a unei hotărâri judecătorești, pe calea extraordinară a revizuirii putând fi schimbată o hotărâre judecătorească definitivă numai în condițiile și cazurile expres prevăzute de lege, în caz contrar aducându-se atingere principiului securității raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Înalta Curte are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în mod constant, a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluționat definitiv, numai în scopul de a obține o rejudecare a cauzei. Revizuirea nu poate avea semnificația unui "apel-recurs deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative, condiție care, în prezenta cauză, nu este îndeplinită.

În egală măsură, se reține că principiul securității raporturilor juridice implică respectarea principiului res judicata, care exclude posibilitatea de desființare a unei hotărâri definitive și irevocabile în absența unui "defect fundamental" (Cauza Mitrea contra României, Hotărârea din 29.07.2008, Cauza Lungoci contra României, Hotărârea din 26.01.2006).

Temeiul legal al soluției pronunțate asupra cererii de revizuire

În considerarea celor expuse mai sus, constatând că, în speță, nu sunt argumente ce pot fi circumscrise motivelor de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în temeiul art. 513 alin. (3 din același cod, Înalta Curte va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal și ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta P.S.G. One S.R.L împotriva aceleiași decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardiv formulată.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta P.S.G. One S.R.L împotriva deciziei nr. 403/CA/2024 - R din 11 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată astăzi, 1 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.